97 matches
-
Articolul UNIC Se stabilește data de duminică, 23 august 2009, ca dată pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru primarul comunei Turburea, județul Gorj, primarul comunei Sfântu Gheorghe, județul Ialomița, și pentru Consiliul Local al Comunei Căpleni, județul Satu Mare. PRIM-MINISTRU EMIL BOC Contrasemnează: ─────────────── Viceprim-ministru, ministrul administrației și internelor, Dan Nica București, 15 iulie 2009. Nr. 808.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213472_a_214801]
-
abrogă pozițiile nr. 127, 131, 184, 200, 224 și 225; ... b) după poziția nr. 232 se introduc 6 noi poziții, pozițiile nr. 233-238, potrivit anexei nr. 12. ... 18. La anexa nr. 65 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Turburea", după poziția nr. 202 se introduc două noi poziții, pozițiile nr. 203 și 204, potrivit anexei nr. 13. 19. La anexa nr. 68 "Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al comunei Țânțăreni": a) se modifică următoarele poziții: ... - la poziția nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239162_a_240491]
-
2,15% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Bălănești", era arondată plaiului Pârscov din județul Buzău și era formată din satele Bălănești, Bercești, Bodromirești, Cocârceni-Cozieni, Fața lui Nan, Mărculești, Turburea, Valea Epei și Valea Banului, cu o populație de 2050 de locuitori, care trăiau în 521 de case. În comună funcționau 6 mori de măcinat porumb pe râul Sărățelul Bălăneștilor (din care 2 ale statului), o stână (tot a statului
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
satele Oești-Pământeni și Oești-Ungureni, având 567 de locuitori și două biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Argeș a aceluiași județ. Comuna Corbeni avea 3481 de locuitori în satele Berindești, Bucșenești, Căpățânenii Pământeni, Căpățânenii Ungureni, Corbeni, Poenari și Turburea. Comunei Oești i se alipiseră și satele Cicănești și Bărăști, populația ei ajungând la 2800 de locuitori. În 1931, comuna Oești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Albești, după care la scurt timp satele Oeștii Pământeni și Oeștii
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
înregistrate ori publicate în culegeri. Astfel, un aspect aparte l-a constituit, încă, existența vuvarilor (a interpreților din vuvă - tamburină). Vuvarii au dat o notă aparte cântecelor de pe Amaradia. Instrumentul a mai fost întâlnit pe Gilort, la Novaci si la Turburea, iar la Arcani s-a făcut acompaniamentul pe baniță, probabil înaintașa vuvei. O parte din bijuteriile folclorice de pe Amaradia au fost descoperite, culese și înregistrate numeroase balade de Constantin Brăiloiu, perioada cercetărilor dintre 1938-1939. Lăutarii de pe Amaradia au fost conservatorii
Lăutarii de pe Valea Amaradiei () [Corola-website/Science/335345_a_336674]
-
(n. 1 septembrie 1928, Turburea, județul Gorj - d. 22 decmbrie 2014, Constanta ) a fost un amiral din Armata Română, care a condus Școala Superioară de Ofițeri de Marină (astăzi Academia Navală "Mircea cel Bătrân") din Constanța în perioadele 1961-1972 și 1973-1980. s-a născut la
Ilie Ștefan () [Corola-website/Science/302888_a_304217]
-
2014, Constanta ) a fost un amiral din Armata Română, care a condus Școala Superioară de Ofițeri de Marină (astăzi Academia Navală "Mircea cel Bătrân") din Constanța în perioadele 1961-1972 și 1973-1980. s-a născut la 1 septembrie 1928 în localitatea Turburea din județul Gorj. A urmat cursurile Școlii de Ofițeri de Marină din Constanța (1947-1949). După absolvirea Școlii de Ofițeri, a fost înaintat la gradul de sublocotenent (mai 1949) și a îndeplinit funcțiile de ofițer cu navigația pe Escortorul Zmeul (mai
Ilie Ștefan () [Corola-website/Science/302888_a_304217]
-
Roșiile la est, Livezi la sud, jud. Gorj (comunele Dănciulești, Logrești, Stejari) la vest și Sinești la nord. ( Enciclopedia județului Vâlcea. Vol I - Comuna Grădiștea este formată din 9 sate, după cum urmează: Grădiștea, Valea Grădiștei, Diaconești, Linia, Obislavul, Țuțurul, Străchinești, Turburea și Dobricea. (Ibidem ). Prin Grădiștea trece drumul național Drăgășani - Tg. Jiu, comuna fiind situată la 60 km de Drăgășani și la 70 km de Tg. Jiu. De Rm. Vâlcea, comuna este legată prin drumul județean Milostea - Obislavul, care face racordul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Tânăr (Țepeluș) la 18 ianuarie 1480. (Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966, pag. 273-276, 350) În același document este menționat și satul Vâlsănești, lângă Grădiștea, sat dispărut, rămas în toponimia locală. (ibidem). Satul Turburea este atestat în anul 1502, satul Obislavul în anul 1722, satul Dobrina, lângă Turburea în anul 1576 - sat dispărut -iar în anul 1514 este atestat satul Straja, lângă Grădiștea, sat dispărut . ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Editura Academiei RSR, București, 1966, pag. 273-276, 350) În același document este menționat și satul Vâlsănești, lângă Grădiștea, sat dispărut, rămas în toponimia locală. (ibidem). Satul Turburea este atestat în anul 1502, satul Obislavul în anul 1722, satul Dobrina, lângă Turburea în anul 1576 - sat dispărut -iar în anul 1514 este atestat satul Straja, lângă Grădiștea, sat dispărut . ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003, pag. 25-35.) Etimologie: GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Toponimia românească” avansează și sensul de cetate. Toponimul Diaconești are la origine antroponimul ”Diaconu”; Dobricea vine de la antroponimul ” Dobricea” - întemeietorul așezării; Linia - în linie, de-a lungul drumului; Băești de la antoponimul ”Băescu” - posibil întemeietor al așezării; Străchinești de la antroponimul ”strachină”; Turburea de la pârâul cu același nume cu apă tulbure; Țuțuru de la antroponimul ”Țuțuru”; Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. ( Eugen Petrescu, Vâlcea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
un proprietar cu 3 clăcași; Comuna Obislavul, Plasa Oltețul de sus - 111 moșneni proprietari ( 109 birnici, 1 mazil, 1 boier de neam). (Dinică Ciobotea, Istoria Moșnenilor, 1829-1912, Editura Universitaria, Craiova, 1999). 1864. Băești - comună rurală compusă din satele Băești, Dobricea, Turburea; 159 familii, Plasa Oltețul de Sus; Grădiștea - comună rurală compusă din satele Grădiștea, Vârloiu; 130 fam.) , Plasa Oltețul de Sus; Obislavul - comună rurală compusă din satele Obislavul, Diaconești; 128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
128 fam.) ,Plasa Oltețul de Sus; Satele Străchinești și Dobricea țineau de comuna Tereuja. ( Enciclopedia județului Anul 1874 aduce o nouă organizare administrativă prin care se urmărea subordonarea comunelor autorităților moșierești. Astfel satele Băești, Diaconești, Dobricea, Grădiștea, Obislavul, Străchinești și Turburea ajung sub administrația comunei Tina; Autoritățile nu au ținut cont de avizul negativ dat de Consiliile Comunale ale comunelor Băești, Grădiștea și Obislavul față de această lege. ( Ibidem ). 1892. Comuna Băești compusă din satele Băești, Dobricea, Străchinești, Tulburea, 718 locuitori, Plasa
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
din care 200 moșneni răzeși. Comuna Obislavul, compusă din 4 cătune, Plasa Oltețul de Sus - 872 locuitori. Satul Linia, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 91 moșneni răzeși. Satul Străchinești, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 66 moșneni răzeși. Satul Turburea, comuna Băești, plasa Oltețul de sus - 93 de moșneni răzeși. Satul Țuțuru, comuna Obislavul, plasa Oltețul de sus - 58 moșneni răzeși. Satul Valea Grădiștea, comuna Grădiștea, plasa Oltețul de sus - 200 moșneni răzeși. (Ibidem ). 1906. Satul Grădiștea, 425 locuitori din
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
I. Soare, Rm Vâlcea, editura Fortuna, 2010) 1929. Grădiștea este mare comună rurală și se compune din comunele: Băești, Grădiștea, Obislavul, Pârâieni, Pleșoiu, Romanești, Roșiile, Pertești, Tereuja, Veaca, Zgubea; ( Ibidem) 1 Aprilie 1944. Plasa Grădiștea ( Băești, cu satele Băești, Dobricea, Turburea și Străchinești, a fost înglobată în com. Grădiștea; 2. Obislavul, cu satele Diaconești, Linia, Obislavul și Țuțuru, înglobată la com. Grădiștea; ( Ibidem) 1948. Plasa Grădiștea, Raionul Lădești. Comuna Grădiștea era compusă din satele Dobricea, Grădiștea, Părăușani, Pleșoiu, Tina, Turburea, Valea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Dobricea, Turburea și Străchinești, a fost înglobată în com. Grădiștea; 2. Obislavul, cu satele Diaconești, Linia, Obislavul și Țuțuru, înglobată la com. Grădiștea; ( Ibidem) 1948. Plasa Grădiștea, Raionul Lădești. Comuna Grădiștea era compusă din satele Dobricea, Grădiștea, Părăușani, Pleșoiu, Tina, Turburea, Valea Grădiștei și Veaca. Satele Obislavul, Diaconești, Linia, Țuțuru, Străchinești țineau de comuna Sinești. ( DJVAN, Fondul arhivistic al Primăriei Grădiștea, 1930-1974). Anul 1938 1948 1963 1971 1983 1989 2000 2002 2011 Locuitori 3302 4958 3938 3623 3256 3208 3222 3107
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
2590 suflete). La 1848, Nicolae Bălcescu a recrutat din rândul locuitorilor comisarii de propagandă David Almăjanu, I. D. Petrescu și Ion Gherasim Gorjan. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Vălenii de Munte era o comună urbană, formată din cătunele Văleni (Târgul-Văleni), Turburea și Valea Gardului, având în total 3000 de locuitori. Ea era reședința plaiului Teleajen, având farmacie, spital, și stație de telegraf și poștă. Atunci se atestă școala în limba greacă de pe lângă catedrala orașului, care funcționa la 1830, precum și școala normală
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
vrăjiri a vremii-nșelătoare”, poetul se retrage „la umbra unui dafin”, sub scutul Minervei, „zeița clară ca flacăra”, „Senina”, „Eterna”, „mireasă și soră”, care îi dă puterea să-și „toarne chinul în marmoră cerească”. „Vechile otrăvuri” se preschimbă în „izbăviri”, „turburea viață” trece în „armonioase arte”. Balcic e o replică sui-generis la Biserica de altădată. După ce travestise oarecum convențional cuprinsurile argeșene în ținut biblic, P. așază Grecia, nu fără îndreptățire de data aceasta, în pietrosul peisaj dobrogean. Nu Grecia pură, mitologică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
stam în parter, răzimat de stal, ea, asemenea unui vis sunt, ședea în lojă or privea la actorii ce vorbeau pe scenă. Adesea mă pierdeam în vederea ei, adesea cuvintele de amor zisă pe scenă făceau să se-ntîlnească ochii mei cu turburea și totuși dulcea ei privire, atunci ea-și pleca ochii și începea a număra foile evantaliului ei, pe când o lacrimă de argint, stea din altă lume, fugea încet și tremurând de-a lungul palidei sale fețe. Ca pe-o amantă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
1 octombrie, la nivelul județului au funcționat cinci centre de permanență, în localitățile: Cătunele, Mătăsari, Peștișani, Logrești și Samarinești, în ele desfășurându-și activitatea 32 de medici. De la 1 octombrie, alte două noi centre de permanență au fost inaugurate la Turburea și Prigoria. Astfel, încă 15 medici au intrat în relație contractuală cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Gorj. Potrivit lui Daniel Șurlea, directorul adjunct al CJAS, pentru medici, contravaloarea unei ore lucrate este de 12,8 lei, iar pentru
Medicii centrelor de permanenţă din Gorj, fără salarii din septembrie () [Corola-journal/Journalistic/24734_a_26059]
-
Tîrgu Cărbunești ORAȘE 1. Tîrgu Cărbunești 2. Țicleni COMUNE 1. Albeni 11. Licurici 2. Aninoasa 12. Logrești 3. Bărbătești 13. Prigoria 4. Berlești 14. Săulești 5. Bustuchin 15. Scoarța 6. Căpreni 16. Stejari 7. Crușeț 17. Stoina 8. Dănciulești 18. Turburea 9. Hurezani 19. Tînțăreni 10. Jupînești 20. Vladimir 4. JUDECĂTORIA TÎRGU JIU cu sediul în municipiul Tîrgu Jiu MUNICIPIU 1. Tîrgu Jiu ORAȘE 1. Bumbești-Jiu 2. Rovinari COMUNE 1. Arcani 14. Mușetești 2. Bălănești 15. Negomir 3. Bălești 16. Peștișani
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
fără post, ca urmare a uneo hotărâri de Consiliu Local. Dănuț Bălu nu este singurul primar gorjean care a luat acestă hotărâre. De fapt, edilul Bălu este al treilea primar PDL care vrea să facă săli de nunți. Primarul din Turburea a și realizat acest proiect, în timp ce edilul de la Roșia de Amaradia a anunțat că va face asta în mandatul său. Investiția lui Bălu va costa în jur de 200 de milioane de lei vechi.
Vezi ce vrea să facă primarul din Fărcăşeşti, Dolj, în sediul bibliotecii () [Corola-journal/Journalistic/24546_a_25871]
-
Ostroveni 21. Sadova Total zona 5: 21 de comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 6 Dolj 1. Bulzesti 2. Farcaș 3. Melinesti 4. Murgasi Gorj 1. Berlesti 2. Bustuchin 3. Capreni 4. Cruset 5. Danciulesti 6. Hurezani 7. Logresti 8. Stejari 9. Stoina 10. Turburea 11. Tantareni Vâlcea 1. Alunu 2. Amărăști 3. Babeni*) 4. Bălcești*) 5. Berbesti*) 6. Copaceni 7. Danicei 8. Dragoesti 9. Făurești 10. Fartatesti 11. Galicea 12. Ghioroiu 13. Glavile 14. Grădiștea 15. Gusoeni 16. Ionesti 17. Ladesti 18. Lapusata 19
EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
Mulțumiri soțului meu, cu al cărui sprijin aceste povestiri au văzut lumina tiparului Mulțumiri Cezarinei Adamescu, Gabrielei Apetrea, Alinei Manole și lui Vlad Turburea, pentru implicarea plină de suflet În loc de cuvânt înainte... În septembrie 2009, citisem pe un site: ,,Fabian s-a întors din nou la spital. Mă gândeam, ce ar putea să-i mai aducă o rază de bucurie, ce ar putea să
Povestiri din Casa Nordului by Maria Doina Leonte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91564_a_93001]
-
Glâmbocu 6,2 Prislopu Mic 17,5 Mică 16,1 Schiau 13,5 Tigveni Bârseștii de Jos 46,9 Blaju 26,4 Bădislava 31,0 Bârsești de Sus 31,4 Bălilești 24,7 Tigveni 32,1 Corbeni Berindești 15,3 Turburea 13,6 Oeștii Pământeni 28,3 Oeștii Ungureni 2,5 Rotundă 10,3 Poienari 4,0 Albești de Argeș Dobrotu 1,3 Doblea 0,1 Dumirești 4,5 Brătești 4,0 Dragoslavele Dragoslavele 3,8 Valea Hotarului 4,7 Cocu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]