652 matches
-
România, de peste un million trei sute de mii de exemplare. Spioana, un nou bestseller de Paulo Coelho, apare în toamna lui 2016 aproape simultan în peste 35 de limbi, printre care: engleza, portugheza, franceza, germana, italiana, ebraica, polona, spaniola, suedeza, araba, turca, norvegiana etc. Ediția în limba română, publicată de Editura Humanitas Fiction, este disponibilă în librării din 10 octombrie. Mata Hari. Singura ei vină: a fost o femeie liberă. O dansatoare care a șocat și a fermecat publicul. O curtezană care
Cărți care au o magie unică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104546_a_105838]
-
soare”în salinan, California; ciuvaș tus față de tasa “astru diurn” în pima bajo; uzbecu yar “amic” cf. yor luminatorul diurn în khowar, Pakistan; oriya sanga “friend”: sngi “soare” în khasi, India de NE; udmurt esh cf. gunes “astru diurn” în turcă; iacut dogor cf. daga “soare”în Caucaz; esckimo illamar “prieten”: lmar “soare “în pashto, Afganistan; nara într-o limbă aborigeana din Australia cf. nar “soare în mongola”. Sunt multe exemple pe internet dacă scrieți soare prietenul omului. Citam numai din
de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1430290760.html [Corola-blog/BlogPost/348943_a_350272]
-
masă cultivați pe câmp (a) Varietăți cu boabe mari Aledo (New Cross - Real) Alphonse Lavallée [vezi pct. (1)] Amasya Siyahi Angela (Angiola) Baresana (Duraca - Golden Champion - Lattuario bianco - Latuario bianco - Littuario bianco - Turchesa - Turchesca - Uva di Bisceglie - Uva rosa - Uva Turca - Varesana) Barlinka Bicane (Napoléon - Perle impériale - Weisser Damaszaner - Zanta) Bien donné Blanc d'Edessa (Edessis - Amasya) Bonheur Calmeria Cardinal Coarna noir Dabouki (Barbaroui - Khalili - Salti) Danam Dan Ben-Hannah (Black Emperor) Danlas Datal Dauphine Diagalves (Dependura - Formosa - Pendura - Villanueva) Dimiat (Damiat
jrc4393as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89558_a_90345]
-
prezent, în România, conform datelor oficiale ale ultimului recensământ, trăiesc 24.469 de tătari, însa organizațiile acestora estimează un număr aproape dublu, de circa 55.000 de persoane. Acțiuni culturale Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ia ființă Uniunea Democratică Turcă Musulmană din România, care se dorea ''organizație etno-confesională a populației turco-tătare din România''. Dar la scurt timp, UDTMR se divizează în Uniunea Democratică Turcă din România și Uniunea Democrată a Tătarilor Turco- Musulmani din România. În 1995 apare și Federația
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
Rromani > SUFIXUL -LAN (-LEN) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2192 din 31 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este originar din turcă, formând în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, intranzitive, reflexive/pasive, de la substantive, adjective (preluate de obicei din turcă). Este armonizat cu vocala ultimă a rădăcinii/temei numelui de derivat, -lan după a, ï, o și u, iar -len după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoană (n). subst.> niśàj, -a
SUFIXUL -LAN (-LEN) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483212590.html [Corola-blog/BlogPost/372655_a_373984]
-
federală binațională (greacă și turcă) în cadrul Commonwealth-ului Britanic. Invazia turcă din 1974, ca urmare a unui act necugetat al episcopului Makarios, președintele “en titre” din acea vreme, a produs relocări semnificative ale populației aparținând celor două etnii importante - greacă și turcă -, partea de nord a insulei intrând sub administrație turcă și desprinzându-se din Republica Cipru. „În ce măsură a fost afectat orașul Limassol de aceste evenimente?” - am întrebat o bună prietenă localnică ce mă însoțea în vizita mea la Muzeul Medieval din
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_5_limassol_georgeta_resteman_1336549603.html [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
cărți, am dat de o vedere primită din Turcia de la o cunoștință, un kurd pe care l-am cunoscut întâmplător și care era autorul unei plachete de versuri, din care îmi oferise și mie un exemplar cu dedicație. Placheta în turcă, mi-a tradus titlul care însemna Trandafirul roșu, semnul rezistenței, dedicația era scrisă în franceză. I-am făcut semn să nu mai continue, ca să nu alunece discuția pe cine știe ce teren nesigur. Încercase niscaiva afaceri în România, nu reușise nicăieri și
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 3 de ION UNTARU în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_3.html [Corola-blog/BlogPost/359591_a_360920]
-
între ciprioții greci și turci. Începând cu 1963 între cele două comunități apar o serie de tensiuni și neînțelegeri, situație care a necesitat intervenția Națiunilor Unite pentru aplanarea conflictului. Începe o puternică segregare a teritoriilor locuite de comunitățile greacă și turcă și la sfârșit de an 1963 apare renumita „linie verde” - a cărei denumire provine de la culoarea verde cu care reprezentantul ONU a delimitat pe hartă cele două zone controlate de către comunitățile în litigiu. Ciprioții turci se retrag atunci de la guvernare
NICOSIA DE DINCOACE DE „LINIA VERDE” de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_11_nicosia_georgeta_resteman_1344886097.html [Corola-blog/BlogPost/355036_a_356365]
-
Acasa > Orizont > Lingvistic > Rromani > INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2333 din 21 mai 2017 Toate Articolele Autorului Provine în idiomul spoitorilor din forma pozitivă a imperfectului nedeterminat turcesc. Formarea în turcă: la tema timpului prezent-viitor se adaugă sufixele predicative ale timpului trecut determinat. Schema: tema timpului aorist (rădăcină verbală + sufixul -(V)r) + sufixul imperfectului nedeterminat -dV (V are 4 variante fonetice) În spoitorească imperfectul indicativ turcescoid se obține de la rădăcinile verbelor
INDICATIVUL IMPERFECT TURCESCOID de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1495362916.html [Corola-blog/BlogPost/373047_a_374376]
-
2011:32), așa cum în zilele noastre proprietatea poartă numele celui care o ridică și în care își poartă de grijă lui și urmașilor lui. Satul Goruni, așezat în Podișul Oltinei, în partea de sud-vest a județului Constanța, cândva, purta numele turco - tătar de Velichioi, provenit din două cuvinte Veli - Chioiu (din lb. turcă: veli = protector, ocrotitor, părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut de șaptezeci de ani, ne-a fost ghidul pe toată perioada cât
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
ridică și în care își poartă de grijă lui și urmașilor lui. Satul Goruni, așezat în Podișul Oltinei, în partea de sud-vest a județului Constanța, cândva, purta numele turco - tătar de Velichioi, provenit din două cuvinte Veli - Chioiu (din lb. turcă: veli = protector, ocrotitor, părinte și köy = sat). Familia Joldeș, în fapt, un membru al familiei, trecut de șaptezeci de ani, ne-a fost ghidul pe toată perioada cât am vizitat satul: veche, foarte veche această așezare, îmi zise bătrânul: locuită
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1473008370.html [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
chiar un conac, pe platoul de deasupra târgului actual, unde a rezidat de mai multe ori chemând boierimea la judecăți și porunci, emițând acte și îndrumări. Aici, la granița de vest a Țării Românești tot mai pereclitată de evoluția confruntărilor turco austriece din aceast spațiu sud-est european, domnitorul a organizat un sistem de apărare și supraveghere condus de căpitanii și marii căpitani de Cerneți: Ștefan Cioranul, 1687, Dumitrașcu Spineanu, 1693, Istodor Măneanu, 1694, Matei Fărcășanul, 1706, Dumitrașco Argetoianu, 1707, Barbu Brăiloiu
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1407132807.html [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
politică și morală. Cf. extras Enciclopedia Universală Britannica, Editura Litera, București, 2010. [17]Drimba, Ovidiu, Istoria culturii și civilizației, vol.5, p.144.s., Editura Saeculuum-Vestala, București, 1998. [18]Derviș, denumire persană pentru călugăr musulman; dervișii se numeau în lb. turcă sufiți sau sufiști, denumire de la îmbrăcămintea de lână aspră (suf) pe care acești călugări o purtau, imitând pe călugării creștini; în lb. arabă, sufiții se numeau fachiri. Cf. Dicționar - Sânta Mănăstire Dervent. [19]Selimović, Mesa, Dervișul și moartea, Editura Leda
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Reflexeale_ipostazelor_vitejie_stefan_lucian_muresanu_1382424818.html [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
lucrarea noastră Varvară Magdalena Măneanu, Vestigiile arheologice și tardiții culturale , Ed. Autograf, MJM, Craiova, 2009, p.127-138 FOSTA INSULA ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE 1. Cartea de impresii Varvară Magdalena Măneanu muzeograf În mare parte civilizația al izolatului turco musulman de pe Insulă Ada Kaleh se poate reconstitui pe baza obiectelor din Fondul Ada Kalehde la Muzeul Regiunii Porților de Fier, moravurile , insă le putem contura retrospectiv și pe baza unor surse documentare aflate la Arhivele Naționale Drobeta Tr Severin
FOSTA INSULĂ ADA KALEH ÎN LUMINA UNOR SURSE DOCUMENTARE,1. CARTEA DE IMPRESII de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Fosta_insula_ada_kaleh_in_lu_varvara_magdalena_maneanu_1371450369.html [Corola-blog/BlogPost/346090_a_347419]
-
vocala i din prepoziție a cade, articolul se reduce prin afereză la ’l- și construcția contrasă bi-l- se atașează fără spațiu substantivului. Dacă în arabă consoana -l este înlocuită în pronunție de consoana coronală inițială a substantivului ce urmează, în turcă nu apare înlocuirea. bil- < bi-l- < bi-’l- < bi- + al- Referință Bibliografică: PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ / Sorin Cristian Moisescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2056, Anul VI, 17 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Sorin Cristian Moisescu : Toate Drepturile Rezervate
PREFIXUL ADVERBIAL ‘BIL-’ de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1471449859.html [Corola-blog/BlogPost/372633_a_373962]
-
Hister și chiar Danaistru, romanii l-au numit Danubius ‘Zeul fluviului', preluat de alte neamuri sub forma Donau în germană, Dunaj în slovacă, Duna în maghiară, Dunav în croată, Dunav în bulgară, Danube în engleză și franceză și Tuna în turcă. Poemele Dunării sunt inaugurate de poetesa Zlibuț Ana Maria de 10 ani, elevă la Liceul Pedagogic Carmen Sylva din Timișoara: Dunăre, ești ca o cale, / regină între izvoare. / Ești prințesa fluviilor, / și mireasma florilor (The Danube / ‘Dunărea') și continuă cu
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Dunarea_in_poezie_al_florin_tene_1354426848.html [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
mâncăruri : halvița, rahatul, braga, baclavaua, salipul. Se știe, potrivit unor documente de existență căsătoriilor mixte dintre turci și români. Și azi există asemenea familii chiar în Drobeta Tr Severin, în care se respectă atât obiceiurile românești creștine cît și cele turco musulmane. Datorită poziției geografice, locuitorii insulei Ada Kaleh, după ce aceasta a devenit garnizoana deschisă, s-au ocupat la început în special cu comerțul („Sare și petrol luăm de la noi și vindeam la sârbi și unguri, de la unguri luăm aur »). O
ANDREEA TĂRĂŞESCU,COMUNITATEA INSULARĂ ŞI ROMÂNII. RELAŢII INTERUMANE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Andreea_tarasescu_comunitat_varvara_magdalena_maneanu_1386322765.html [Corola-blog/BlogPost/363044_a_364373]
-
baze de date, fără urmărire prin satelit a ceea ce se întîmplă în Carpați (că de pildă misterioasele „arsuri"), fără o echipă solidă mulți - disciplinară incluzînd sociologi, etnologi, istorici, medici, economiști, este în cercetarea arheologică modernă un fel de a juca turcă pe rampa de lansare a unei rachete, nevăzînd altceva decît tuiul. L-am întrebat cum de a ajuns să fie așa de pasionat de daci, la care Andrei mi-a răspuns: „Pe vremea cînd eram student în anul I la
CUIUL DACIC de NAPOLEON SĂVESCU în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 by http://confluente.ro/Cuiul_dacic.html [Corola-blog/BlogPost/348709_a_350038]
-
Acasă > Orizont > Lingvistic > Rromani > SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483123134.html [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
SUFIXUL -LA (-LE) Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Este un morfem originar din turcă, care formează în idiomul spoitorilor verbe turcescoide, de la substantive, adjective, interjecții, de obicei preluate din turcă. Este armonizat cu vocală ultima a rădăcinii/temei, -la după a, ï, o și u, iar -le după e și i. Verbele formate au sens tranzitiv, mai rar intranzitiv. Temele lor se termină în vocală (a sau e). subst.
SUFIXUL -LA (-LE) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1483123134.html [Corola-blog/BlogPost/372654_a_373983]
-
Rromani > SUFIXUL PRIVATIV -SVZI Autor: Sorin Cristian Moisescu Publicat în: Ediția nr. 2067 din 28 august 2016 Toate Articolele Autorului În idiomul spoitorilor transformă substantivele în adjective cu sens privativ (de absență, lipsă). Provine din sufixul turcesc -sız, care în turcă are 4 variante fonetice, care se folosesc conform legii armoniei vocalice: -siz, -süz, -sız, -suz. Se adaugă substantivelor integrate cu enclitice grecescoide, după înlăturarea xenocliticelor. Are trei variante fonetice: -s`ïzi (după subst. ce au ultima vocală a
SUFIXUL PRIVATIV -SVZI de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1472387156.html [Corola-blog/BlogPost/372634_a_373963]
-
asigure traiul zilnic. În același timp frecventează Școala de psaltichie la Biserica Nicolaie Șelari înființată de Petru Efesiu timp de doi ani, apoi cursurile lui Gheorghe Lazăr de la Sfântul Sava. Încă din copilărie cunoștea și stăpânea cinci limbi: româna, greaca, turca, bulgara și rusa, având cunoștințe bogate de literatură balcanică. În anul 1821, anul Revoluției conduse de Tudor Vladimirescu, Anton Pann pleacă la Brașov unde întâlnște un mediu cultural cu totul deosebit de atmosfera de sfârșit de ev fanariot a Bucureștiului. Nu
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 by http://confluente.ro/liliana_boian_terziu_1471769706.html [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
VARVARĂ MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 868 din 17 mai 2013 Toate Articolele Autorului A FOST ODATĂ ADA KALEH Varvară Magdalena Măneanu AdaKaleh - fosta insula dunăreana locuită de o populatie turco - musulmană. Că atâtea ostroave de pe bătrânul fluviu, insula de la gură Cernei(Ada-Kaleh) a fost , timp de milenii, un loc lipsit de istorie, în care viața se consumă incidental sau temporarprecizrează C. Juan-Petroi în recent apărurta lucrare Ada Kaleh . Monografia unei
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]
-
documentare incontestabile. Pentru noi cei de azi credem că de mai mare interes este modul în care a trăit comunitatea rămasă pe insulă, relațiile acesteia cu populația din jur, evoluția acesteia după ce insula intra în administrație românească după 1921. Izolatul turco musulman de pe insulă, până ce aceasta a fost acoperită de apele lacului de acumulare ale de la Porțile de Fier, a fost deci descendent al foștilor soldați aduși aici în timpul războaielor, din toate părțile Imperiului Otoman, care și-au format familii și
VARVARA MAGDALENA MĂNEANU, A FOST ODATĂ ADA KALEH de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_a_varvara_magdalena_maneanu_1368775945.html [Corola-blog/BlogPost/354892_a_356221]