5,483 matches
-
în apele Dunării, în barajul de acumulare de la Porțile de Fier. Aici trebuie să-l menționăm și pe Dimitrie Cantemir, ca pe un intelectual român care a trăit în Istanbul între 1687-1710, sub dominația Imperiului Otoman, unde a învățat limba turcă și să cânte atât vocal cât și instrumental, muzică clasică turcească. El a scris Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane și Cartea științei muzicii otomane. Încă se mai vorbește de performanțele lui în domeniul muzicii otomane și, la cererea publicului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
fi văzută în parcul Maçka din Istanbul, numele Institutului Cultural Român este ,,Dimitrie Cantemir”, iar în casa lui memorială din cartierul Fener se organizează și astăzi activități culturale între cele două țări. În termeni de interacțiune între culturile română și turcă, cred că ar trebui să vedem și celălalt aspect și anume, reflectarea literaturii române în societatea turcească. Prima tentativă de a promova literatura română în Turcia a fost marcată de intelectualul Yașar Nabi Nayır, fondatorul și directorul celei mai respectate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
De asemenea, editura Varlık a publicat poeți români, clasici și contemporani, cum ar fi: Mihai Eminescu, George Coșbuc, George Bacovia, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Maria Banuș, Nina Cassian, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, care au fost traduși în limba turcă. S-au mai făcut traduceri în limba turcă din Zaharia Stancu, Ölümle Oynamak (Jocul cu moartea) și Çıplak Ayaklar (Desculț), din Liviu Rebreanu, Asılmıșlar Ormanı (Pădurea spânzuraților) și Ayaklanma (Răscoala). În 1980, poetul turc A. Kadir a pregătit Antologia poeziilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
clasici și contemporani, cum ar fi: Mihai Eminescu, George Coșbuc, George Bacovia, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Maria Banuș, Nina Cassian, Nichita Stănescu, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, care au fost traduși în limba turcă. S-au mai făcut traduceri în limba turcă din Zaharia Stancu, Ölümle Oynamak (Jocul cu moartea) și Çıplak Ayaklar (Desculț), din Liviu Rebreanu, Asılmıșlar Ormanı (Pădurea spânzuraților) și Ayaklanma (Răscoala). În 1980, poetul turc A. Kadir a pregătit Antologia poeziilor lumii și a democrației oamenilor, prezentând în acest
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
care au fost traduși în limba turcă. S-au mai făcut traduceri în limba turcă din Zaharia Stancu, Ölümle Oynamak (Jocul cu moartea) și Çıplak Ayaklar (Desculț), din Liviu Rebreanu, Asılmıșlar Ormanı (Pădurea spânzuraților) și Ayaklanma (Răscoala). În 1980, poetul turc A. Kadir a pregătit Antologia poeziilor lumii și a democrației oamenilor, prezentând în acest de al III-lea volum, 29 de poeți cum ar fi Cezar Bolliac, Mihai Eminescu, George Coșbuc, Lucian Blaga, M. Radu Paraschivescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Lucian Blaga, M. Radu Paraschivescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana. În 1988, Kemal Özer-Erem Melike Roman a tradus și a publicat cartea lui Nicolae Dragoș intitulată Zamanın Sözü (Timpul spune). Îmi amintesc de Nicolae Dragoș și de cartea lui în limba turcă, care a fost primul meu contact cu poezia română, când aveam 17 ani. Atunci am cumpărat această carte în turcă și am citit-o cu multă plăcere și bucurie. După această carte, în 1992 Kemal Özer împreună cu Engin Koparan au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
vedea și piese de teatru care s-au jucat pe scene ale teatrelor din Turcia: Kayıp Mektuplar (O scrisoare pierdută) a lui I.L. Caragiale, în 1963, la Istanbul Arena Theatre, în traducerea lui Selahattin Hilav și jucată de celebrul actor turc Genco Erkal. Aceeași comedie a fost jucă între 1979-1980 pe scena Teatrului Municipal Kadıköy. S-au mai jucat la Teatrul Oraloğlu din Istanbul, piesa lui Alexandru Kirițescu, Gevezeler (Gaițele), la Teatrul Nou de Comedie, Yeni Komedi Tiyatrosu, İsimsiz yıldız (Steaua
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Tiyatrosu, İsimsiz yıldız (Steaua fără nume) a lui Mihai Sebastian, iar în 1975, Preșul (Paspas) de Ion Băieșu, pe scena Teatrului de Stat din Abkara. Mai menționăm piesa de teatru Muntele (Dağ), scrisă de D.R. Popescu și tradusă în limba turcă de Mustafa Balel. În mod special voi menționa aici pe Eugen Ionescu ale cărui piese de teatru au fost întotdeauna cerute de publicul turc și care s-au jucat de foarte multe ori în teatrele noastre, de-a lungul timpului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Abkara. Mai menționăm piesa de teatru Muntele (Dağ), scrisă de D.R. Popescu și tradusă în limba turcă de Mustafa Balel. În mod special voi menționa aici pe Eugen Ionescu ale cărui piese de teatru au fost întotdeauna cerute de publicul turc și care s-au jucat de foarte multe ori în teatrele noastre, de-a lungul timpului. În plus, de curând, s-au publicat traduceri de poezie română contemporană în limba turcă: Carolina Ilica, poezii traduse de Suat Engüllü din limba
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
piese de teatru au fost întotdeauna cerute de publicul turc și care s-au jucat de foarte multe ori în teatrele noastre, de-a lungul timpului. În plus, de curând, s-au publicat traduceri de poezie română contemporană în limba turcă: Carolina Ilica, poezii traduse de Suat Engüllü din limba macedoneană în limba turcă, Ayten Mutlu, în traducerea Niculinei Oprea din limbile turcă în franceză și apoi în română Nerdeyse Siyah (Aproape Negru / Almost Black), traducerea cărții lui Tozan Alkan despre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
au jucat de foarte multe ori în teatrele noastre, de-a lungul timpului. În plus, de curând, s-au publicat traduceri de poezie română contemporană în limba turcă: Carolina Ilica, poezii traduse de Suat Engüllü din limba macedoneană în limba turcă, Ayten Mutlu, în traducerea Niculinei Oprea din limbile turcă în franceză și apoi în română Nerdeyse Siyah (Aproape Negru / Almost Black), traducerea cărții lui Tozan Alkan despre dadaism și Tristan Tzara din franceză, traducerea din franceză făcută de Haldun Bayrı
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
ani, până în 2005, literatura română a fost uitată, dacă nu chiar neglijată complet în Turcia. În acest sens, după 2005, chiar și eu personal încerc să continui ceea ce a început Yașar Nabi Nayır și să supun din nou atenției cititorilor turci traducerile mele precum și cărți de poezie clasică și contemporană românească. Până acum am tradus în limba turcă și am publicat în diverse reviste literare scriitori români ca Mihai Eminescu, George Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Tristan Tzara, Lucian
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
sens, după 2005, chiar și eu personal încerc să continui ceea ce a început Yașar Nabi Nayır și să supun din nou atenției cititorilor turci traducerile mele precum și cărți de poezie clasică și contemporană românească. Până acum am tradus în limba turcă și am publicat în diverse reviste literare scriitori români ca Mihai Eminescu, George Bacovia, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Tristan Tzara, Lucian Blaga etc., și 20 de poeți români contemporani, dintre care 16 au fost deja publicați în revistele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
fie publicați în curând. De asemenea, aș mai vrea să menționez aici numele lui Erem Melike Roman, care ani de zile a lucrat la București la postul de radio național, realizând programe de literatură, dedicându-se promovării și reprezentării literaturilor turcă și română din cele două țări. Ea a scris și o carte despre România din timpul lui Nazım Hikmet, fiind o reprezentantă de seamă a femeii moderne din Turcia, la același nivel cu Yașar Nabi Nayır. Înainte de a încheia, aș
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Iulie, o "durere de cap, umilitoare", care "aprčs diner,...s'est dissipé". în ziua de 2 Iulie, se plînge că nu a putut notă nimic în jurnal. La 4 Iulie, după "plecarea Doamnei Copeau și a copiilor" își recitește "notele turce". La 6 Iulie, - notați că în 1914, - se întreabă dacă Jean Ț., e inteligent. El "crede că da". Ce teribilă importantă capătă, în Iulie 1914, problema inteligenții lui Jean Ț. La 7 Iulie: "Mă chatte attend șes petits d'heure
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
în ce veac? Triste și Pontice, Metamorfoze, pe țărmul traco-sarmato-slavo-tătărăsco-grecesc-dobrogean al latinului exilat între gratii-hipnoze... A trecut și 1 Mai. Și 2 Mai. Și Vama Veche... Ambiguitate. Contemplare a clepsidrelor răsturnate în mare... HARABABUR| Astfel m-am înțeles cu poetul turc Mustafa Köz într-o seară macedoneană, sub cerul cînd vînăt, cînd roz: el gîngurea hitita, eu ronțăiam răsărita... Pînă am început, într-o doară să înșir cuvinte de origine turcă precum într-un fel de mazurcă... Eu spuneam: pilaf. El
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
răsturnate în mare... HARABABUR| Astfel m-am înțeles cu poetul turc Mustafa Köz într-o seară macedoneană, sub cerul cînd vînăt, cînd roz: el gîngurea hitita, eu ronțăiam răsărita... Pînă am început, într-o doară să înșir cuvinte de origine turcă precum într-un fel de mazurcă... Eu spuneam: pilaf. El răspundea: pilaf! Voiam să-l fac praf (din punct de vedere i-iliric), încît am continuat turuiala: pafta, musaca, iaurt, kefir (nu mă lăsau ienicerii și spahiii să mai respir
Poezie by Lucian Alecsa () [Corola-journal/Imaginative/12601_a_13926]
-
mahalalelor sau periferia ca mod de existență (Editura Compania) de Adrian Majuru este un studiu de mentalitate, cu aplicație pe capitala văzută ca un puzzle de mahalale; de semnalat, după cum indică pe bună dreptate autorul, mahalaua înseamnă (la originea ei turcă) district, cartier, de-abia mai târziu termenul decăzând conținutistic la ideea de mahala, așa cum o percepem astăzi. Adrian Majuru își scrie studiul cu o acribie performantă și cu ochi vigilent de studios; demersul său captivează nu prin pitorescul stilului (ca
"Misterele" Bucurestilor -de la miresme la miasme- by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12910_a_14235]
-
de moloz, fără porți, căci existența acestora era, până nu demult, o crimă. După ce împotrivirea se dovedise de atâtea ori zadarnică, după ce ea devenise de atâtea ori fatală, valahul nu mai găsise altă scăpare decât în fugă. Imediat ce un detașament turc trecea Dunărea, toți cei ce aveau de pierdut ceva fugeau în păduri, în Ungaria sau în Transilvania. Cei care dădeau exemplu erau boierii și astfel, în 40 de ani, populația valahă s-a refugiat de 7 ori. Satele din această
Piese de puzzle Sebastian și Eliade by Irina Groza () [Corola-journal/Imaginative/12957_a_14282]
-
minister. Avea, cum s-ar zice, iarba fiarelor. Sorana Gurian, epava care, în 1937, murea de foame, de frig, de singurătate, devenise dintr-odată o personalitate. Era elegantă, avea un cîine de pază și oferea ceaiuri la care veneau gazetari turci, italieni, germani, englezi, americani, francezi, dar nu și sovietici. Încercase să intre funcționară la agenția «Tass» fie și fără salariu -, dar fusese refuzată. Izbutise totuși să cunoască pe tovarășul Șaroff, fostul conducător al agenției «Tass», și spera să și-l
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
Alex. Ștefănescu Recunoaștere Prin munca sa de traducătoare, pe care și-o face cu un remarcabil profesionalism, Erem Melike Roman, membră a Uniunii Scriitorilor din România, contribuie la cunoașterea literaturii turce în România și a literaturii române în Turcia. Recent, acest merit, apreciat în România, i-a fost recunoscut și de Sindicatul Scriitorilor din Turcia (echivalentul USR) al cărui președinte, eminentul scriitor Cenghiz Bektaș, i-a adresat o scrisoare oficială: "Stimată
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
de 26.11.2002 a Consiliului de Conducere a Sindicatului Scriitorilor din Turcia, s-a hotărât numirea dv. ca membru de onoare al Sindicatului Scriitorilor din Turcia, în semn de apreciere a deosebitei dv. contribuții la cunoașterea limbii și literaturii turce în țara dv." Festin literar Revista Limba română din Chișinău (redactor-șef: Alexandru Bantoș, redactori-șefi adjuncți: Raisa Belicov și Vlad Pohilă) este o adevărată "foaie pentru minte, inimă și literatură". Rubricile sale consacrate - Evoluția limbii române, Dialogul artelor, Creanga de
ȘTIRI CULTURALE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14311_a_15636]
-
Mircea Popa Nici o bibliografie a lui Liviu Rebreanu nu menționează traducerea Pădurii spânzuraților în limba turcă. E de mirare totuși că acest fapt n-a atras atenția cercetătorilor operei rebreniene, devreme ce ziarul ,Viața", din 1 noiembrie 1942 (nr. 555) venea cu următoarea știre: ,Romanul Pădurea spânzuraților al lui Liviu Rebreanu a fost tradus în limba
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
E de mirare totuși că acest fapt n-a atras atenția cercetătorilor operei rebreniene, devreme ce ziarul ,Viața", din 1 noiembrie 1942 (nr. 555) venea cu următoarea știre: ,Romanul Pădurea spânzuraților al lui Liviu Rebreanu a fost tradus în limba turcă". Abia cu câteva numere înainte, același ziar oferea o altă informație importantă: traducerea romanului Ion (sub titlul Pământul care ascultă), totul pus sub un generic care să atragă atenția: Victoria scrisului românesc nu mai poate fi contestată. Cu aceeași ocazie
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
cu celelalte popoare. Legăturile cu România s-au făcut și se fac, în acest domeniu, prin traduceri și cărți, prin articole și prin expoziții realizate de ambele țări, una în interiorul celeilalte. în cadrul acestor manifestări a apărut de curând în limba turcă romanul dlui Liviu Rebreanu, Pădurea spânzuraților. Cartea a apărut într-o colecție foarte îngrijită de traduceri din literaturile europene și este tradusă de d. Ziya Yamaç, un tânăr profesor născut la Silistra care și-a făcut studiile în România și
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]