11,916 matches
-
clopot, în semn că “a sosit ceasul”, si un turc, aseazat în stânga să, care dă din cap în sens de negație, acest lucru însemnând că de fapt nu a sosit acel ceas. Turcul este simbolul temei, deoarece timp de secole, turcii au fost principalii invadatori ai Europei Centrale și teama supremă. Continuăm drumul regal pe Strada Karlova, o străduța îngustă, destul de întortocheata, care ar fi mult mai fermecătoare dacă nu ar fi intens circulata de mașini care uneori te intrebi dacă
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Impresii_de_calatorie_orasul_praga.html [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
la buzunare. De oameni fără Dumnezeu, dominați numai de instincte primare. O asemenea revărsare de urât și ură nu întâlnești nici la dușmanii României. M-am convins, definitiv, că dușmanii nu sunt în afară, ci în interiorul ei. Nu întâmplător, nici turcii, nici rușii, nici alții nu ne-au cucerit, ci ne-au lăsat la cheremul conducătorilor autohtoni. În schimbul unei taxe de protecție (bir, haraci, cotizație). Cei mai mulți șefi autohtoni s-au dovedit a fi mult mai răi decât străinii. Se pare că
TABLETA DE ÎNAINTE DE WEEKEND (15): JAVRA SE ÎNTOARCE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_inainte_d_sergiu_gabureac_1346692648.html [Corola-blog/BlogPost/343739_a_345068]
-
aici se trage și numele schitului - în grecește prodromos înseamnă înainte mergător - referindu-se, deci, la Sf. Ioan Botezătorul - care este ocrotitorul acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea sa încruntată i-a izgonit pe turci la anul 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_petroniu_tanase_.html [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
prezenta noul film, Rester Vertical, considerat de presa internațională filmul-șoc al ediției de anul acesta a Festivalului de la Cannes. El se alătură celorlalți invitați anunțați deja, regizorul israelian Eran Kolirin, care vine cu Beyond the Mountains and Hills, si cineastul turc Mehmet Can Mertoğlu, care va vorbi despre debutul Album, distins cu Prix Révélation France 4 în Semaine de la Critique.
Festivalul Mozart by http://www.zilesinopti.ro/articole/10818/festivalul-mozart [Corola-blog/BlogPost/100788_a_102080]
-
în America și cutare în Franța. Acasă n-au prea făcut, dar nu fiindcă nu i-am lăsat noi, alții le-au pus piedici. Avem un trecut glorios, toți știm cât de tare i-au bătut Ștefan și Mihai pe turci pe la 1800. Părem noi inferiori pe ici pe colo, dar ne prefacem, istoria a dovedit că suntem superiori. Dispreț față de idealurile democratice. Zi de zi, la televizor, vă spunem adevărul și în niciun caz nu facem propagandă și manipulare. Sorosiștii
„Străinii ticăloși împreună cu românii trădători uneltesc împotriva poporului român”. Ideile fasciste din campania electorală românească by https://republica.ro/zstrainii-ticalosi-impreuna-cu-romanii-tradatori-uneltesc-impotriva-poporului-roman-ideile-fasciste-din [Corola-blog/BlogPost/337721_a_339050]
-
numărul clăilor oamenii pot aprecia recolta de boabe la pogonul secerat. Arșița soarelui în timpul secerișului este cumplită. În tot Burnazul nu mai există nici un copac. Pădurea nesfârșită de pe aceste locuri, cu desișul ei de stejari falnici, ce îi îngrozea pe turci în urmă cu numai trei sute de ani, a fost tăiată. Ei au numit-o în limba lor pădure nebună și de aici se trage denumirea de Teleorman. Oamenii n-au unde se adăposti de soare nici în timpul prânzului. Coviltirul carului
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
TRAIANA pe malul stâng, pentru a consemna evenimentul, destul de important pentru pretențiile împăratului Traian. După cucerirea Daciei s-au mai construit și numeroasele cetăți la; Șvinița, Liubcova, Drencova, Coronini și Baziaș, cetăți ce au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul țării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcțiile din epoca romană sunt evidențiate și prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarnița), villa rustica de la Gornea (Căunița de sus). Despre istoria
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 by http://confluente.ro/Repere_istorice_daco_romane_i_mihai_leonte_1368028170.html [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
din urmă trei veacuri, cu prea rari abateri de la regulă, este o cheltuire de energie foarte mică în acte de rezistență resemnată și de apărare pasivă, este o îndârjire de a nu ceda, a nu capitula cu totul. Luptele contra turcilor se fac cu pungile de bani; belșugul câmpiilor bogate inlocuie, față de turci, vigoarea brațelor oștenilor lui Mircea și Stefan. Reprezentanții cei mai desăvârșiți ai acestei epoci sunt Matei Basarab și Constantin Brancoveanu, care își apără țara și lungile lor domnii
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ndestin_secret_dona_tudor_1333601752.html [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
cheltuire de energie foarte mică în acte de rezistență resemnată și de apărare pasivă, este o îndârjire de a nu ceda, a nu capitula cu totul. Luptele contra turcilor se fac cu pungile de bani; belșugul câmpiilor bogate inlocuie, față de turci, vigoarea brațelor oștenilor lui Mircea și Stefan. Reprezentanții cei mai desăvârșiți ai acestei epoci sunt Matei Basarab și Constantin Brancoveanu, care își apără țara și lungile lor domnii cu regimente de pungi, încărcate cu galbeni și trimise Sultanilor și vizirilor
DESTIN SECRET de DONA TUDOR în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ndestin_secret_dona_tudor_1333601752.html [Corola-blog/BlogPost/358782_a_360111]
-
aproape dintotdeauna. “Psaltira în versuri”( 1673) a lui Dosoftei, tipărită în Polonia la Uniev, este printre primele lucrări literare în care sunt abordate unele elemente democratice, într-o perioadă când “dreptatea umbla cu capul spart “ și dorința de libertate față de turci răbufnea în versurile : “Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă ”. Însăși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, inclusiv atitudinea
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Ne-au suit păgânii în ceafă/ Cu rău ce ne fac și ne cer leafă ”. Însăși faptul că Grigore Ureche aducând o serie de date în favoarea tezei sale despre originea comună a Valahilor și Moldavilor, inclusiv atitudinea ostilă față de cotropitorii turci în cronica sa “Domnii țării Moldovei și viața lor “, este o formă de luptă în implementarea unor firave elemente democratice în rândul populației din spațiul Danubiano-Carpato-Pontic.Același lucru se află și în “Letopisețul Țării Moldovei “ a lui Miron Costin ( 1633-1691
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
este rușine să le consemneze faptele, iar mie îmi este rușine că s-au întâmplat în țara mea. Când le-am citit, am murmurat cu ochii umezi: nu ne merităm caii din istoria neamului nostru! Caii invidiați și râvniți de turci, ceruți (a răzbunare) drept haraci (celebrii cai moldovenești)! Caii doriți de cazaci, de tătari și mai târziu capturați sau cumpărați cu bani grei de către armata habsburgică! Caii anonimi ai atâtor eroi celebrii din trecutul nostru glorios! Caii imortalizați în statuile
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1428423826.html [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]
-
nici nu a prevenit-o în acest sens. -Nu știam nici eu, se apăra, surprins și el de evenimente. Hai, că ne descurcăm, încuraja prietena, care nu știa cum a ajuns pe ringul de dans în privirile românilor și ale turcilor. Parcă era la un examen, dar muzica a pornit și ei trebuia să danseze. Prima dată în viața ei, dansa pe muzică turcească, noroc că-i plăcea dansul și că a fost atentă la mișcările mirilor. La început mai rușinată
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_crezi_ca_lumea_e_a_ta.html [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene. Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel puțin, cu tot atâta înțelepciune ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă printre îngeri mult prea devreme, i-a lăsat doar dorul
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
peste Țara Severinului, căruia soarta îi dăruise doi fii. Demersurile sale rămân fără rezultat. Simțindu-ți sfârșitul aproape, dezamăgit de frate, caută soluția bună pentru păstrarea averii ținutului său, pe care ani de-a rândul l-a apărat de năvălirile turcilor. Dar ce pământean îi putea garanta apărarea ei? După zile și nopți de chibzuială, ajunge la concluzia că, doar forțe autoputernice îl vor putea ajuta. Apelează la vrăjitoarea ce își ducea veacul în mândra pădure a ținutului și face pact
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
nimic în lume nu va mai fi un mister pentru tine.” Ar fii firesc ca legenda să se sfârșească aici, pentru că aflăm și despre dăruirea cu care și-a slujit poporul tânărul principe, și despre realizările mărețe din timpul domniei sale,” turcii suferiră cea mai mare înfrângere pe care o avuseseră vreodată și acordară autonomie acestui ținut de la Dunăre la Marea cea Mare și până la Muntele de Miazănoapte!” Dar autorul, Ion Nălbitoru, trăiește în prezent, este bun observator al evenimentelor recente de pe
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
din timpul Principelui Pătru Valdescu, dând naștere unei legende istorice, asemănătoare cu cele întâlnite în povestirile sadoveniene.Principele Pătru Valdescu domnește peste un ținut bogat, cu oameni harnici, a cărui visterie este plină, singura lor grijă fiind apărarea de năvălitorii turci.Nimic neobișnuit, dacă tronul țării ar avea un urmaș care să țină frâul în mână, cel puțin, cu tot atâta înțelepciune ca și Pătru Valdescu. Din păcate, soția acestuia, dusă printre îngeri mult prea devreme, i-a lăsat doar dorul
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
peste Țara Severinului, căruia soarta îi dăruise doi fii. Demersurile sale rămân fără rezultat. Simțindu-ți sfârșitul aproape, dezamăgit de frate, caută soluția bună pentru păstrarea averii ținutului său, pe care ani de-a rândul l-a apărat de năvălirile turcilor.Dar ce pământean îi putea garanta apărarea ei?După zile și nopți de chibzuială, ajunge la concluzia că, doar forțe autoputernice îl vor putea ajuta. Apelează la vrăjitoarea ce își ducea veacul în mândra pădure a ținutului și face pact
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
nimic în lume nu va mai fi un mister pentru tine.” Ar fii firesc ca legenda să se sfârșească aici, pentru că aflăm și despre dăruirea cu care și-a slujit poporul tânărul principe, și despre realizările mărețe din timpul domniei sale,” turcii suferiră cea mai mare înfrângere pe care o avuseseră vreodată și acordară autonomie acestui ținut de la Dunăre la Marea cea Mare și până la Muntele de Miazănoapte!” Dar autorul, Ion Nălbitoru, trăiește în prezent, este bun observator al evenimentelor recente de pe
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
alte popoare, nu ne-am îmbogățit pe seama altora. Noi însă am fost jupuiți și de piele: romanii au plecat cu carele pline de la noi, apoi ne-au cotropit migratorii, ceva mai târziu tătarii, am plătit tribut sute de ani la turci, ne-au jefuit fanarioții, austro-ungarii, naziștii, bolșevicii, comuniștii, iar de la Revoluția (confiscată) din 1989 încoace ne-au tâlhărit sistematic securiștii metamorfozați în politicieni. Am fost nevoiți adesea să ne incendiem recoltele, să ne otrăvim fântânile, să fugim în munți, lăsându
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
-Dar astea noi le-am construit. Replica profesorului român a fost: - Da, numai că pacea și liniștea în care voi ați construit aceste castele v-au fost asigurate de români, care în acel timp purtau războaie grele de apărare împotriva turcilor și tătarilor, blocând, cu o mână de viteji, accesul lor în Europa occidentală, până când imperiile păgânilor s-au destrămat. „Nu am fost o țară barbară. Am avut construcții, am avut o extraordinară cultură teologică și sapiențală în secolul al XVIII
PARTEA 2/5 de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1479321490.html [Corola-blog/BlogPost/365420_a_366749]
-
lui Spiro Panu, negustor de pergament adus din Veneția. De dreapta uliței, spre Izvor, la o mică depărtare de Biserica Răzvan, se aflau depozitele negustorilor de mătase Caraiani și Zecca, ce au adăpostit în subsolurile lor aurul mult râvnit de turci al fostului Domn Constantin Brâncoveanu. Jupân Manu Apostolu, ca mare om de încredere a principelui, stăpânise peste toate acestea, în vremurile bune, ca agent general de comerț. Pe una dintre aceste străzi principale ale orașului se întindeau și cele trei
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
cu mare vâlvă în acea perioadă a Europei, pe care o putem admira și în Cluj, nemaicunoscându-se, până atunci, o asemenea sculptură. Românii au spiritul frumosului înnăscut, Mărite Doamne. - Aici voim a recunoște vechea Eladă. Să înviem tot ceea ce turcii au distrus prin căderea Imperiului Bizantin. Cultura noastră elenă să prindă viață între aceste hotare... Când sultanul a luat hotărârea, ca peste ținuturile valahe să fie numiți domni din seminția noastră, am simțit cum inima mea prinde aripi, cum se
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
o ucidă”. - Vornice, domnia mea dacă-ntr-o zi sultanului nu îi va fi pe plac ști la ce m-aș putea aștepta?! - Eu nu m-aș gândi la așa ceva, Mărite Doamne. Măria-ta cunoaște ce are de făcut pentru ca turcul să fie mulțumit. Trebuie să fiți mai viclean ca sultanul, mai ager ca acea pasăre pe care ați urmărit-o, în înaltul cerului, și mai curat ca apa acestui râu ce spală malurile orașului. Principele, gânditor, se așeză pe scaunul
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
de Sus-Est sau continentale, chiar universale. Să reținem, în context, anul 1711, când rușii și Petru cel Mare, au depășit granița de apus despărțind Imperiul de Moldova pe Nistru, angajând, avându-l alături pe Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, bătălia cu turcii de la Stănilești (iulie 1711), pierdută în câteva zile. În consecință, Cantemir fu silit să se retragă în Rusia, dar nu putem neglija că, anterior confruntării de la Stănilești, domnul Moldovei a fost acela care a redactat integral textul Tratatului de alianță
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]