5,147 matches
-
bonjuriști, duelgii, pantalonari, oameni smintiți la minte și ciocoi înfumurați, lepădați de lege, stricători de limbă și de obiceiuri" (Ioan Roată și Vodă-Cuza, 1882). Cuvîntul duelgiu s-a născut printr-un mariaj ciudat între un franțuzism (duel) și un sufix turcesc (-giu). Nu era o combinație chiar neuzuală, fiind vorba de o epocă de tranziție a societății românești, în care limba și cultura franceză se înfruntau, dar și coabitau, cu limba și cultura turcă. Vasile Alecsandri a remarcat și el "denumirea
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
straniei situații în care medicamentele nu respectă legea curentă a pieții capitaliste, liberal-socială, de a se oferi la mai multe prețuri, de la unu la zece, după disponibilitățile clientului. Nu există farmacii second hand și nici pe tejghelele cu mărfuri chinezești, turcești ce fac viața trăibilă, nu afli altceva decât răsuflata alifie de tigru. Nici o țigăncușă nu aleargă după mine cu sacoșe de antioxidante, la televiziune premiile se dau în automobile, unul pe zi, după masa de prânz, de luat cu un
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
imamul Aziz Osman, echivalentul preotului creștin, începe rugăciunea de dimineață” (EZ 16.02.2003). În scop nu atît lămuritor, cît expresiv (pentru un efect de surpriză), se întîmplă chiar ca geamia să fie numită biserică - “Aud: «E biserică, d-aia turcească. Poate dau ceva de pomană»” (EZ 16.02.2003), iar biserică prin geamie: “dacă el, musulman, se bate pentru acea «geamie» românească, ministrul ar trebui să facă mult mai mult” (vlg 1999). O variație constantă - și semnificativă - privește, în relatările
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
Popor” și „Națiune” (lor li s-ar mai putea adăuga în românește „neam”) să moștenească aria semantică a lui das Volk. Popoarele din această parte a continentului au avut, vreme de secole, statutul de entități minoritare în componența diverselor imperii (turcesc, rusesc, austro-ungar, sovietic). Pentru multe dintre aceste populații bulgari, români, unguri, pentru a nu mai vorbi de etniile din fostul spațiu iugoslav, chiar și acum, după căderea regimului comunist, principalele repere în identificarea apartenenței naționale rămîn limba, etnografia, geografia și
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
hotelul Prado. Sunt atît de superstițios că i-am pus hotărîrea pe seama pieptănăturii și mustății de artist pe care mi le făcuse frizerul, și a costumului de in nealbit și cravatei de mătase cumpărate pentru această ocazie de la un bazar turcesc. Convins că avea să vină cu tatăl ei, ca pretutindeni, am luat-o și pe sora mea Aida Rosa, care își petrecea vacanța la mine. Însă Mercedes se înființă singurică, dansă cu atîta naturalețe și se purtă cu atîta ironie
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
tare blândă, iar tatăl lor un vaporean solid și năbădăios care Își bătea nevasta când venea băut; parcă s-ar fi tras din neamul celebrului Terente-fură-fete din legendele Bălții Brăilei. După casa lor urma cea a familiei Beizadea, de sorginte turcească, cu doi băieți mai mari decât mine, iar următoarea era a familiei Vișinescu care avea tot doi flăcăi lungi și deșirați ca niște plopi cărora le uitase Dumnezeu măsura; și aceștia erau corcituri de greci cu macedoneni și români. Partea
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
-i deloc rău. XIX. Aici e buba ! Când stă să plouă când se-nseninează aici e-aici! Aici e buba! De ce bei, d-aia ai mai bea, nu-i nici laie nici bălaie, da-i bun ca pâinea caldă cafeaua tare, turcească, și așa mai departe, picioare strâmbe, dolofane aici e buba! XX. Al naibii de frig Cândva nu contează când baobabul tău a vorbit pe ocolite: vremea măritișului - epoca de piatră. Este al naibii de frig aici în baobabul tău dar orice-nceput e greu
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
Otoman își întinde dominația peste teritoriul Africii de Nord, înglobând așa numitele State Barbare - Algeria, Tunisia și Tripolitania (partea de nord-vest a Libiei). Muzica de factură turcă - în special cea militară - își va lăsa amprenta asupra peisajului muzical nord-african, influențele turcești făcându-se simțite chiar și în muzica practicată în sec. XX. În special în sec. XX, se remarcă o tendință de apropiere către muzica Orientului Mijlociu, prin introducerea micro-intervalelor, a unor noi moduri și scări melodice. Este o reîntoarcere la
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
fraza de mai înainte, este de domeniul evidenței accentul sarcastic, dureros și, totuși, iertător al autoarei. Moldovenii au înălțat zid de apărare contra năvălitorilor de la nord - reliefează Maria Toacă -, pe când Prutul curgea prin centrul orașului de astăzi, ajungând până la Fântâna Turcească. Erau vremurile în care nimeni nu vorbea de Cernăuți, pe atunci existând numai cetatea Țeținei. Ca într-un stop-cadru dintr-un film realist, autoarea ține să aducă în prim-plan un detaliu extrem de important, dar rostind ca în treacăt, cu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
străbăteau pe jos zeci de kilometri, cu desagii în spate”, când pe străzile celui mai frumos municipiu din Bucovina de Nord ,,și țăranii, și domnii se înțelegeau în limba noastră cea română”. Chemată, ispitită de mirajul târgului organizat în Piața Turcească pentru ,,meșteșugari și artizani ai frumosului popular”, în octombrie 2011, unde n-a fost ceva ca-n poveste, ,,dar varietatea și cantitatea obiectelor expuse a impresionat ca nicicând altă dată” -, autoarea avea să simtă gustul amar, de pelin amar-amar... De ce
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Festivalul Documentarist este organizat de către Eurasia Art Colective, ONG dedicat creării unor platforme de dialog intercultural și interdisciplinar prin organizarea de studii culturale, practica artistică educațională, festivaluri și evenimente de artă contemporană. Ediția din acest an include 90 de documentare turcești și internaționale și cuprinde 11 secțiuni: Internațional Panoramă, Music Documentaries, Old Age, Arab World: Winds of Change, Nameless Women, Taskovski Film Selection, Alan Berliner Retrospective, Brasilian Cinema, În Memoriam: Chris Marker, Herz Frank, Leș Blanc, si Turkey’s Panoramă. Festivalul
Festivalul Zilele documentarelor, la Istanbul [Corola-blog/BlogPost/93809_a_95101]
-
o atmosferă liniștită, chiar este nevoie de oameni buni și senini“, spune Seda Bağcan. “Vocea ei vine din rai”. “M-am inspirat pentru muzica mea din mantrele yoga Kundalini, combin teme și ritmuri estice și vestice, redate pe instrumente tradiționale turcești. Spectacolele mele sunt întotdeauna gândite într-o cheie terapeutică, astfel încât vă puteți aștepta să simțiți o stare profundă de relaxare, să vi se curețe câmpul energetic, să vă reprogramați mintea și să vă deschideți inima către noi posibilități, către noi
Seda Bağcan: “Un moment de liniște și fericire pentru București” [Corola-blog/BlogPost/93976_a_95268]
-
în viața de zi de zi a românilor, să le cunosc mai ușor literatura și arta. Relațiile culturale dintre România și Turcia datează de secole. Poate chiar din sec. al XV-lea când au fost primele mențiuni despre mișcări literare turcești în România, care au început cu poetul Ozan Șah Kıyız Dilencioğlu. El a scris poezii de dragoste, poezii cu temă socială și politică, specifice epocii lui, apoi în sec. al XVI-lea poetul clasic al Divanului, Helaki, a reprezentat poezia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
o tradiție și astăzi în Anatolia, deși nu este atât de cunoscută, așa cum ar fi, de exemplu, poezia modernă. Acești poeți pe care i-am menționat mai sus locuiau în Dobruca și Dunay, scriau în dialectul Crimeii sau în sub-dialectele turcești, tătar și oghuz. Drept urmare, ele s-au amestecat între ele și cu diferitele aspecte geografice, devenind, în cele din urmă, ceea ce numim dialectul turco-balcanic de astăzi. Putem spune deci că, de-a lungul secolelor până azi, poezia, tradiția literară urmate
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
în România, sau care au fost astfel considerați într-un trecut recent. Din cauza regimului comunist extrem de prohibitiv, acești scriitori nu au putut să scrie în limba lor maternă și, ca urmare, au fost forțați să scrie nu numai în sub-dialecte turcești, ci și în românește. Trebuie să menționez aici că, potrivit scrierilor vremii, acei scriitori pe care i-am menționat mai sus ca făcând parte din literatura româno-turcă, nu au fost trecuți în istoria literaturii române, fiind neglijați, în mod deliberat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
Aici trebuie să-l menționăm și pe Dimitrie Cantemir, ca pe un intelectual român care a trăit în Istanbul între 1687-1710, sub dominația Imperiului Otoman, unde a învățat limba turcă și să cânte atât vocal cât și instrumental, muzică clasică turcească. El a scris Istoria Creșterii și Descreșterii Curții Otomane și Cartea științei muzicii otomane. Încă se mai vorbește de performanțele lui în domeniul muzicii otomane și, la cererea publicului, Cartea științei muzicii se vinde din nou, chiar și azi, în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
lui memorială din cartierul Fener se organizează și astăzi activități culturale între cele două țări. În termeni de interacțiune între culturile română și turcă, cred că ar trebui să vedem și celălalt aspect și anume, reflectarea literaturii române în societatea turcească. Prima tentativă de a promova literatura română în Turcia a fost marcată de intelectualul Yașar Nabi Nayır, fondatorul și directorul celei mai respectate și celei mai vechi reviste literare și edituri din Turcia, ,,Varlık” (Existență). Până la moartea lui în 1981
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93958_a_95250]
-
în turcă, apoi și în englezește, aici radio Ankara! Era încă unul din cadourile pe care Sisi i le făcea mereu ghicitoarei, - un aparat german cu baterii. Singurul lucru modern ce o înveselea pe Menaru - să audă plângărețele, interminabilele meterhanale turcești de dimineață până seara. Prânzul era gata. Sisi pusese masa afară, sub un baldachin portocaliu, croiala și culoarea de ea alese. în ultima săptămână, înainte de a se întoarce la București, Cărăuțeanu, sub același baldachin impunător, spunea înainte de a se instala
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
fildeș, roșii. Mă fascinau ultimele, le doream, le pîndeam ceasuri întregi lunecarea pe postavul verde. Ce zvelți, ce cavaleri, mi se păreau cei sprijiniți galant în tacurile lungi, subțiri, pudrate cu delicatețe, ca niște lănci, pe vîrf. Mirosul de cafea turcească mi-a învăluit de-atunci, ca un nor dulce-amar cerul gurii! Țin minte și marea primă deziluzie. Vroiam să am o bilă a mea, numai a mea! Mama acelui unchi, o bătrînă urîtă și gheboasă ca-n basme, într-o
Ador ceasurile care stau! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13414_a_14739]
-
prietenoasă, amabilă, fiind însă mai mult pe post de însoțitoare. Ne-am spionat reciproc câtva timp, am intrat și am ieșit din apă de mai multe ori până să îndrăznesc să le abordez pe motiv de muzică bună de la posturile turcești prinse mai cu înlesnire pe litoral. Hârbul meu de radio închiriat se dovedea de ajutor în captarea atenției tinerelor fete, mai ales că dădusem într-adevăr, pe scală, peste o muzică grozavă la Ankara. Le-am chemat s-o asculte
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
mai suportă să pună, ca prostul, întrebări care rămân fără răspuns, ziaristul de tabloid schimbă tactica cu una mai demnă. Mult mai demnă. Începe să-i adreseze vedetei, de oriunde ar fi ea, niște vorbe care nu mai necesită feedback: “Turcescule, să tot iei prânzul cu așa colegă!“, îi zice Click! de miercuri lui Robert Turcescu, care a fost pozat mergând la masă cu o colegă de la Realitatea FM, în timp ce Click! de joi vorbește singur cu Mihaela Rădulescu (“Mihaela, nu-ți
Când ziaristul de tabloid vorbeşte singur by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21193_a_22518]
-
de mulțumire. Și de penitenta pentru nepăsările fiecăruia dintre noi. :: The One, măi 2012 Măcar Ceaușescu respectă anumite planuri urbanistice și norme în construcții. După revoluție însă nu s-a mai respectat nimic iar periferiile Bucureștiului arată că un bazar turcesc Of, a pierdut A propos de “ Cine ridică sabia, de sabie va pieri”, să ne (și) amuzam. Serios! http://www.youtube.com/watch?v=2oHpmzpe-sY soluția pe care o văd eu este democrație directă, incepand cu nivel local
Un vot simbolic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82415_a_83740]
-
foarte mică și poți ușor s-o treci cu vederea dacă nu te numeri printre împătimiții consumatori de deserturi orientale. În Bucureștii ultimilor 20 de ani s-au deschis și s-au închis nenumărate astfel de patiserii siriene, grecești, libaneze, turcești, persane fiecare cu rețetele sale și cu pitorescul său. Le-am frecventat pe toate și am suferit de fiecare dată când au tras obloanele. Nu știu care e secretul bucătăriei lui Fadel, dar mica lui afacere a devenit una dintre cele mai
Islamul cel dulce by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82512_a_83837]
-
scriitorului i s-a realizat un portret de către publicația berlineză ,Voelkischer Beobaehter", iar el a vorbit despre faptul că Românii trăiesc, luptă și mor pentru triumful dreptății și realizarea aspirațiilor drepte (nr. 549). Dar să revenim la informația despre traducerea turcească. Evenimentului i se consacră un mic articolaș care sună cam așa: ,Relațiile culturale româno-turce capătă tot mai mult caracterul unei strânse colaborări intelectuale între cele două popoare. Turcia nouă, vie, a cărei existență actuală se ridică deasupra simplelor manifestări politice
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
istoricului Călin Felezău am reușit să deslușesc câte ceva din cele cuprinse în acest articol. Astfel, Cavit Yamaç arată încă de la început că traducerea în limba turcă a romanului Pădurea spânzurațilori este considerată ca fiind un adevărat eveniment în peisajul literar-artistic turcesc, deoarece cititorul turc este pus în contact cu opera celui pe care comentatorul îl consideră ,creatorul romanului românesc modern". Romanul său a fost ales spre traducere, deoarece autorul lui este membru al Academiei Române și unul dintre cei mai importanți scriitori
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]