128 matches
-
numai acesta de pe apa Bârladului, din fostul ținut al Tecuciului, celelalte fiind dispărute de mult timp. Faptul este interesant pentru că pe vatra vechiului Umbrărești întâlnim documentar prezența unui topic și a unei comunități umane cu numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre care vom vorbi, ci un altul pomenit în actele de pe timpul stăpânirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest aspect nu este lipsit de semnificație să readucem în atenția celor preocupați de antroponimia românească faptul că locuitorii satului Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor proveniți din creștini, zicându-le „turciți”, deși erau de altă etnie, unii chiar români. Din punct
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
la "Nirvana" și "Karma" sau la "Ultimul Dibuk" (ebraic), acorduri biblice despre "Gog" și "Magog", despre "Sfânta Vergură" ori despre "cămașa lui Hristos" acestea, cumulate, conduc la ideea de murire și regenerare în etern. "Moartea-și primblă iar trăsura / prin turcitul București" (Doina Melodie fără sfârșit). Dacă în Rosarium prevalează dicțiunea megalinară, preasălvirea Madonei, în Doina prioritar e spectrul dispariției. La centenarul Doinei lui Eminescu (prilej de encomion), Cezar Ivănescu se înfățișa cu un serial. Modul lirico-epic al lui Arghezi vârstnic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ori a altui domeniu. Un asemenea dialog ar fi posibil numai între Anù și Dumuzi, în religiile unde erau respectate patronatele și autonomiile. În Dobrișean, cartea vieții este întoarsă. Au ieșit la iveală numerele destauratoare. Mihnea începe să respire aer turcit, iar balada din mit-legendă tinde spre istoriere. Domnitorul apleacă prea ușor, în spiritul timpului, urechea spre șoaptele intriganților, iar purtătorii de vîsle își joacă rolul în ton cu vremea. Retorica lor este iscusită, cu aluzii la posibile conflicte de putere
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ferecătură de argint; el de fapt era stăpânul casei, tatăl lui Pavel, căruia toți îi spuneau Papa, dar vederea seimenilor răsculați îi zdrobise toată puterea de împotrivire. Își aducea aminte cum, în urmă cu un an, tot aceiași lefegii, străini turciți aduși de Matei Vodă, unchiul său, făcuseră mare jale în Târgoviște. Spintecaseră boieri și prădaseră totul în cale, dând foc la ce nu puteau lua. Făcuseră cele mai mari ticăloșii. Acum, deși om în puterea vârstei, nu-și stăpânea tremurul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
alege oameni noi în cancelarii. N-are încredere în cei vechi. Zice că sunt toți vânduți lui Fazil Ahmed Pașa Köprülü. Marele vizir are oameni peste tot. Va trebui să fie atent. Ahmed Pașa s-a înconjurat doar de albanezi turciți, dintre ieniceri. Trebuie să fie atent, își repetă el în gând. Simțea că îi clocotește sângele în vine privindu-și nevasta; deodată tresări și se trezi vorbind: — Astă seară trebuie să merg la cancelarie, marele dragoman primește la sine capuchehaia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Transilvania. Încă un pas, și toți Balcanii veneau după el, că turcii erau slăbiți. De nu-l tăiau creștinii lui Basta, era încoronat împărat al Bizanțului în Hagia Sofia la Constantinopol. Acum pare totul mai greu. Balcanii sunt împărțiți. Albanezii turciți ai lui Köprülü se bat pe mutește cu grecii lui Mavrocordat exaporitul. Și Mihai spătarul tresări ca scuturat de friguri, își aminti de privirea de gheață a lui Mavrocordat, când s-au cunoscut la Istanbul. Acela era medic și citea
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nici de Paște, povestind despre pirații arabi care prind creștini și-i vând ca robi, despre jugul greu al pașalelor și vizirilor care nu mai contenesc să împileze, despre cei din devșirmé - copiii de creștini vânduți sau prinși de mici, turciți și crescuți ca niște câini în școlile de ieniceri, care se dușmănesc și se taie între ei fără milă. Printre flăcările lumânărilor îmi privegheam mortul și mă uitam la ei, la tata și la unchiul Nicos, și le citeam viața
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Uite, domnul tău, Constantin Vodă Brâncoveanu, are aur, îl cumpără pe marele vizir, pe sultana validé, pe marele muftiu, pe toți, dar își dă copila de nevastă lui Duca. De ce? — Politică... — Politică? Da, da, marele vizir e din ieniceri albanez turcit, Duca și el este albanez, albanez creștin. Se pare că ne scapă ceva din gândurile lui vodă Constantin. Nu este vorba doar de sare. Se pare că momeala cu sarea o înghiți domnia ta, eu nu prea cred în asta. — Lavinia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
o țară a Făgăduinței. Iubit de un copil. „La pasarelă scândurile e putrede”. Toate acestea se Întâmplă la Casa Scriitorilor. Unde scriitorii se odihnesc și, după ce se odihnesc, scriu. Unul din ei scrie că: „Moartea-și plimbă iar trăsura / prin turcitul București / care și-a-ntrecut măsura / În fasoane hărăpești /... Visita Interioram Terae... Departe, pe șosea În Mogoșoaia, venind de la Buftea, un microbuz se hurducă spre București. Pe bancheta din spate, cu o mutră de oaie tristă și rătăcită, TU măcinând nisipul fricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
cetim: „Marin Preda a murit axfixiat de nule Îi intraseră pe gît cu scop precis de a-l sufoca prin vărsătură”, „Laurențiu Ulici are ochi urduroși de javră rănită”, cineva arată un „zîmbet subaltern de scatofag”, apar „sugaci descompuși”, „ministrul turcit al culturii” (aiasta-i o mare idee), „cu buricul dezgustător de gras”, multe chiară cu agiutoriul lui Dumnezeu nu Înțelegem, de se miră și cucoana, zice „mă mir că nu-ți sugi și degetul mare de la piciorul drept”, ce trebuință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cel de-al doilea, particular, el devine narațiunea fondării unei anumite civilizații, în relație cu o figură specifică, cea a întemeietorului creștin (Constantin I), legendar (local, Dragoș sau Negru-vodă), istoric (Ștefan III al Moldovei) sau eventual chiar a anti-modelului (trădătorul, "turcitul" etc.). Sistemul imaginarului colectiv are un caracter general și nedeterminat, atât temporal, cât și spațial și cultural; de aceea, este un cadru generos de analiză, pentru că are o mare capacitate de adaptare, datorită sub-componentei sale antropologice, prezente difuz la toate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de Eliade) profan-sacru, astfel încât, în panoplia de personaje care populează lumea imaginarului, regăsim atât modelul ideal feminin (Fecioara, sfintele martirizate), cât și anti-modelul (Eva sau, în variantă socială, vrăjitoarea, adultera, păcătoasa), atât modelul "cruciatului", cât și contra-modelul, respectiv trădătorul sau "turcitul". Un al doilea nivel pe care îl străbat cele două registre este cel al structurilor simbolice și fantastice. Iau naștere: un imaginar al unităților-reper timp și spațiu, cronotopoii (Durand), pentru planul terestru (spre exemplu, ceremonialul încoronării, un montaj simbolico-descriptiv care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
au stabilit date certe; continuă o pluralitate de ipoteze. Ipoteza cumană nu este convingătoare deși este susținută de istorici de seamă. Circulația unui număr Însemnat de cuvinte cumane nu reprezintă o argumentare suficientă. Ipoteza bulgară admite că găgăuzii sunt bulgari turciți dar această opinie se infirmă Întrucât cele două popoare nu se aseamănă antropologic iar istoric nu se confirmă prin faptul că turcii nu au impus niciodată unui alt popor să se turcizeze, doar forțau popoarele supuse să treacă la mahomedanism
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
șuturi în cur de la un mic Robespierre (responsabil de bloc), un bătrân rămas din fericire în mintea copiilor, un evreu sărac dat afară din comunitate (dar nu din ghetou), un sunit-șiit încercând să rămână kopt într-o Armenie tot mai turcită, un neamț incapabil să-ți repare siguranța arsă, un biet sergent într-o armată ce se tot retrage de 40 de ani, un zoon antipolitikon bun doar de cușcă, o maimuță a bunului Dumnezeu, un căcat în ploaie (s.a.), asta
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
IV, Academia Română, Editura Enciclopedică, București, 2001, p. 258, se spun următoarele: În principiu, mănăstirile erau scutite de dări către domnie. Au fost însă și cazuri când domnia, aflându-se în dificultăți financiare, a impus la dări și așezămintele monahale. Mihnea turcitul, de pildă, la începutul domniei, ca să plătească haraciul către Poartă, a obligat și mănăstirile la bir. Într-un document din perioada 1586-1591 pentru mănăstirea Tismana, domnul arăta: "când am așezat domnia mea țara domniei mele, mari și mici și pe
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al valorilor. Sintagma „unitate în diversitate” este încă o figură retorică. În realitate există o diversitate ipocrită Politicieni și politicieni... După 1989, lichelismul din România are și explicații istorice - scria Octavian Paler. Nu uitați că noi am fost pe rând „turciți”, franțuziți”, „germanofili” și „rusofili”. Acum, suntem „americanofili” și „eurofili”. În mitologia greacă există un zeu numit Proteu, care își schimba înfățișarea de câte ori i se punea o întrebare de care vroia să scape. În principiu, zeul acesta ar merita un bust
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
trecut pe aici, întrucât zăbovise aproape o săptămână la Rucăr, pe 7 octombrie, se afla la Stoenești. După cum ne spune N. Iorga, în a sa "Istorie a Românilor, prin călători", spre sfârșitul secolului al XVI-lea, în timpul domniei lui Mihnea Turcitul și Petru Cercel, un diplomat francez, Jacques Bongars, a parcurs culoarul Bran-Rucăr: "Călătorul află la Bran castelul, care oferea și un adăpost drumeților. Se arată cum era păzit hotarul: o parte din garnizoană ieșea dimineața, altă parte seara pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
bătrâni și handicapați etc. etc. (Ce ignoră, În acest caz, dl Iliescu este faptul că societatea suedeză nu e bântuită de uriașul flagel al corupției, individuale și statale, instalat la noi cu secole În urmă de levantini și de Grecii turciți! Cu titlu de amuzament, specific doar unora dintre argumentele sale - la țărani, el predica „marea fermă americană”, posibilă la noi doar În unele zone ale Moldovei de sud sau ale Bărăganului, uitând că mai bine de jumătate din teritoriul agrar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Din pricina acestei atitudini critice, a acestui spirit "electic", moldovenii erau taxați, de școala adversă din Blaj și București, de "reacționari, aristocrați, slavoni, rusolatri". Dar Russo, în numele moldovenilor, se roagă de ardeleni să-i lase să lucreze în voie "limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce-a mai fi". "Noi moldovenii, dimpotrivă, simțim că mare avuție, inspirație și limbistică este în cântecele desprețuite în Ardeal, și cu ele, și voia criticului, vom urma înainte cercetările retrospective."1 În capitolul precedent, voind
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
orice origine, se împămîntenesc și că gramaticii trebuie să constate, nu să inventeze 2 -, și care se roagă: 1 Scrieri, I, p. 255. 2 Cugetări, "Romînia literară" ă1855î, p. 355, 482. "Lăsați-ne să lucrăm în voia sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a mai fi...1, limba acea care le-au făcut românilor veacurile, pentru care i-au hulit, necăjit, chinuit ungurii și slavonii"2 . Această pietare a lui Russo pentru limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sa limbușoara asta turcită, grecită, ungurită, slavonită și ce a mai fi...1, limba acea care le-au făcut românilor veacurile, pentru care i-au hulit, necăjit, chinuit ungurii și slavonii"2 . Această pietare a lui Russo pentru limba "asta turcită, grecită, slavonită", așa cum e ea, pentru limba vie, cum e în popor, vine desigur și din priceperea lui, dar și din marea lui iubire pentru poporul de la țară, pentru țărănime, care, singură, o vorbea așa, vine din adâncul lui poporanism
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
le alunge, sunt așa de concrete, așa de încrescute în țesătura limbii române, încît trebuie să rupi țesătura toată ca să le scoți ă...î Celor care nu vor acea curățire defel ă care vor, ca A. Russo, ca "limba asta turcită, grecită..." să rămâie așa î, le vom răspunde că ei singuri sunt neconsecvenți, căci ei au lepădat o mulțime de vorbe grece și ruse, pe care le întrebuințau încă părinții lor, și multe din vorbele pe care le scriu dnii
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ceausism!). Se va vedea atunci cît de mare, de neînchipuit de cruntă a fost opresiunea comunistă în țara noastră - comunism sovietic plus comunism autohton, "daco-roman", naționalist și balcanic (vorba poetului Radu Poenaru, el însuși victima a comunismului: într-o țară turcita). Cît de grele au fost pătimirile românești. Nu au fost, însă, illo tempore, auzite și înțelese durerile noastre. Exilul românesc și-a făcut datoria, nume celebre au denunțat exacțiunile, șiruri întregi de patrioți români din străinătate și-au sacrificat viața
Memorie si Istorie by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/17655_a_18980]
-
căruia ar proveni denumirea orașului. O altă opinie ar fi că numele orașului provine din limba cumană sau peceneagă: "kara kale" adică cetatea neagră. Moșia Caracalului a făcut parte inițial din imensa avere a familiei Craioveștilor. În 1589, când Mihnea Turcitul a hotărât modul de împărțire a averilor acestei familii, Caracalul a intrat pe seama domnească, creându-se cadrul pentru dezvoltarea urbană. Mihai Viteazul și-a făcut aici o curte domnească și o biserică. Tot Mihai Viteazul a ridicat Caracalul la rang
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]