151 matches
-
pierdut. Adversarii au fost mai puternici, însă, și mai abili. Petru Cercel a fost închis în fioroasa Edicule și apoi trimis - după ce fusese mutilat, se pare - în exil în insula Rhodos. Este ucis, însă, în 1590, în timpul călătoriei pe mare136. Turcoaica Sultana, cu care Petru Cercel se însurase (refuzase planul surorii lui Murad al III-lea de a-l căsători cu o protejată a ei) și care se botezase luând numele de Stanca (deși în pomelnicul bisericii Sfântul Nicolae din Șcheii
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
un poet (care, în decorul oniric al poveștii, își spune, la un moment dat, și "romancierul Orhan") revenit în Turcia după un exil european (în Germania). Ajuns acasă, el se implică în elucidarea enigmei sinuciderilor în serie ale unor adolescente turcoaice. Hermeneutica sa mentalistă glisează însă permanent între coduri de interpretare (culturală) fundamental opuse. Istanbul rămîne de aceea, prin comparație, un volum foarte complex. Nefiind un excurs ficțional autentic (pre cum romanele menționate mai sus), ci, mai degrabă, o incursiune biografică
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
doctor îl lua o melancolie. Nu se atingea de sticla cu vin pînă la apusul soarelui. Își arvunea curcanii prin toată Dobrogea, în așteptarea Bairamului. Dar grosul îl scotea de la bursă. Nevasta lui nu-și pierduse credința, totuși prietenele ei turcoaice cu care copilărise nu mai veneau la ea acasă și nici n-o mai invitau pe la ele. Asta n-ar fi deranjat-o prea tare pe Fatmine care urmase liceul, spre deosebire de ele, și se simțea mai la largul ei discutînd
Zizi și Radie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7697_a_9022]
-
au, înțelepțite de lunga-le nefolosință, cîte o filosofie: "Compasurile spun: Ťorganizeazăť,/ Iar narghileaua cu tacîm: Ťviseazăť;/ Topazele și frunza de mărgean:/ ŤIa bogăția-ascunsă în oceanť;/ Sarica, potul vechi: Ťviață săracă,/ La urmă'n țara ta, coliba dacăť;/ Tambura de turcoaică și tulipa/ Tacîmul de cafea: Ťiubește clipať." Între atîtea contrarii, se duce o viață de om. Încercînd să-și citească - citirea dă greș, azi, în moda interioarelor impersonale - taina în taina lucrurilor: "Ești cameră de dragoste, de ură?/ Odae neagră
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
Vezi aici fotografiile cu Sila Șahin, turcoaica ce a introdus
Galerie Foto cu Sila Şahin, prima musulmană din Playboy () [Corola-journal/Journalistic/70248_a_71573]
-
discursul său, oficialul turc a afirmat că femeile "nu ar trebui să râdă în public și ar trebui să-și păstreze decența în orice moment". Recenta declarație a lui Bulent Arinc a stârnit un protest inedit. Mii de fotografii cu turcoaice zâmbind sau râzând au invadat rețelele de socializare. La doar câteva ore de la afirmațiile vicepremierului Hashtag-ul #DirenKahkaha - ResistLaugh (RezistăZâmbind) - a urcat în top 10 trenduri pe Twitter. Mai mult, femeile din Turcia, revoltate de ceea ce li s-a sugerat, recomandă
Turcia: Femeile, revoltate de o declarație a vicepremierului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79100_a_80425]
-
de imigranți greci. Actrița a avut parte de o copilărie fericită, chiar dacă familia ei ducea o viațăa modestă; tatăl ei fiind șofer de camion, iar mama casnica. Deși a fost crescută după dogmele culturii grecești, Vahide se simte mai mult turcoaica decât grecoaica, așa cum mărturisea într-un interviu apărut în presa turcă. Crescând în Turcia, mă simt mai mult turcoaica decât grecoaica. Cand strămoșii mei au plecat din Grecia, s-au convertit la islamism și poate de aceea simt că aparțin
Suleyman Magnificul: Schimbare importantă - Cine e noua Hurrem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36508_a_37833]
-
ei fiind șofer de camion, iar mama casnica. Deși a fost crescută după dogmele culturii grecești, Vahide se simte mai mult turcoaica decât grecoaica, așa cum mărturisea într-un interviu apărut în presa turcă. Crescând în Turcia, mă simt mai mult turcoaica decât grecoaica. Cand strămoșii mei au plecat din Grecia, s-au convertit la islamism și poate de aceea simt că aparțin mai mult Turciei. Însă am fost in Grecia și mă leagă o emoție puternică de această țară datorită originii
Suleyman Magnificul: Schimbare importantă - Cine e noua Hurrem by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36508_a_37833]
-
umblând bezmetic cu polonicul prin satele, bisericile și viețile noastre: "Vine Haplea dă cu lingura-n sate/ soarbe clopote pe nerăsuflate/ ară biserici, seamănă panică/ și-apoi o seceră cu limba mecanică./ Știa ce spune grecul săracu':/ nu-ți lua turcoaică - îl iei pe dracu',/ nici casă-n Vlahia - ferește Doamne/ că-i cad ferestrele după trei toamne/ că vin cumanii și pecenegii/ și gugumanii și viceregii/ și-n fruntea oștii săltând buricu'/ Haplea al nostru cu polonicu'." (Haplea). Dar aceeași
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
la rând, cuminți și emoționați, să primească diploma aniversară a 175 de ani de presă în România. Soacra lui Haralampy, strănepoată energică a Fraților Jderi*) și descendentă a lui Ștefan cel Mare în lupta de la Soci când domnitorul prinsese o turcoaică și... încă nu i se stabilise statutul de sfânt, care a traversat cu vitejie itinerarul ortodoxism-baptism-protestantism stabilindu-se în final spre pocăință și purificare în oastea yoghistă a lui Gregorian Bivolaru, a spus repede și cu adâncă evlavioșenie: -Videți, măi
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
să-ți comanzi! Cînd om ține noi restaurantul din Gara de Nord! Că așa, mă duceam la Slobozia, la tanti Lucica, săraca. În oraș erau trei croitorese și o modistă, dna Jeni, la care se ducea șefuleasa gării și doamnele cu pretenții. Turcoaica Sabye dăduse faliment, de nu mai avea cine să le facă șălvăruți celor cîtorva femei pioase care nu ieșeau din vorba imamului, dar nu oftau prea tare după ea. Tătăroaicele, nici atît. Umblau în fuste strînse pe corp și cu
Modista și feminismul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7747_a_9072]
-
alb. Vorbește bine românește. "Sunteți oameni de treabă", ne spune, "dar n-o să ajungeți nicăieri cîtă vreme vă conduc ăștia, care n-au nici o treabă cu capitalismul". Pe drumul de întoarcere de la Pamukale, cineva o întreabă pe Rita, ghida noastră turcoaică, de ce le obligă religia pe conaționalele ei să poarte voal pe față în public. Rita se inflamează și aproape se răstește la noi: "Asta n-are nici o legătură cu religia! Nicăieri în Coran nu scrie așa ceva, ci cu totul alt
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
încearcă să ne atragă și pe noi în lumea lor. Turcia nu este un stat musulman! Turcia este o republică modernă, cu religia majoritară musulmană!" Dacă la Kușadasî, în Antalia ori la Bodrum, stațiuni turistice, ai rareori ocazia să vezi turcoaice ascunzîndu-și fața, în schimb le vei găsi pe străzile Istanbulului. Din cîte ne explică Rita, este vorba de femei sosite, împreună cu bărbații lor, din estul Turciei, zonă aflată sub influența fundamentalismului arab. Un teritoriu în care nu numai modul de
Turcia pe care n-ați văzut-o by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Imaginative/15401_a_16726]
-
firul ar fi costat-o prea mulți bani, ca să-l tragă până la coșmelia ei izolată, singurul ei avantaj fiind că se afla foarte aproape de țărmul mării. N-avea nimic, pensie, ori vreo altă sursă, decât ce câștiga verile de la turiști. Turcoaica însă mai poseda un argument: lumina aia care serile se aprindea feeric în bezna Mangaliei de alături pretindea că era - Sisi, învățată cu vorbele ghicitoarei, îi tradusese în românește că ar fi... ceva de la dracu, naiba, demon, diavol și i-
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
înainte o mie și ceva de ani... Pe lângă electricitate, mai construiseră și o fosă igienică datorită unui inginer constructor care trăgea la ei de obicei înaintea lor, încă de prin iunie, fiind și un împătimit pescar... Apropiindu-se de casuța turcoaicei prin soarele necruțător al lui iulie, auzi o melodie orientală semănând cu manelele bucureștene ce aveau să umple văzduhul capitalei României prin țigănosul 2004, și imediat, anunțul crainicei, mai întâi în turcă, apoi și în englezește, aici radio Ankara! Era
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
veni sa-i taie capul ăia,... bandiții ăia ai lui Basta... Fiindcă râdeau amândoi, mai ales Sisi, prima dată trebuise să-i explice, cât de cât, lui Menaru despre ce era vorba, iar Sisi, care, între Dinu al ei și turcoaică, juca întotdeauna un fel de rol de tălmaci, îi spusese ceva, fără ca Menaru să priceapă despre ce era vorba, de fapt, turcoaica zicând într-o românească stricată pe care Sisi nu o mai traduse: ziceam Coran, mult ai crezut, mult
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
explice, cât de cât, lui Menaru despre ce era vorba, iar Sisi, care, între Dinu al ei și turcoaică, juca întotdeauna un fel de rol de tălmaci, îi spusese ceva, fără ca Menaru să priceapă despre ce era vorba, de fapt, turcoaica zicând într-o românească stricată pe care Sisi nu o mai traduse: ziceam Coran, mult ai crezut, mult... - și folosise un turcism de-al ei, iar Sisi, care ajunsese s-o înțeleagă, tălmăcise la iuțeală special pentru el înțelesul, într-
Asfințit cu ghioc (V) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12049_a_13374]
-
-n trenuțu acela pe lîngă care flăcăii alergau îndemnați de fete, culegeau prune, iar se suiau. Dovlecii enormi din grădina Anei! Soldatul care declanșează, c-o împușcătură, toată mașinăria nemțoaicei. (O, mai ales turcul care caută să taie sînii unei turcoaice, sînii pe care ba și-i arată, ba și-i ascunde!). Neasemuita, nostalgica poveste a lui Terapont ce-și găsește iubita ideală peste țări și mări. Panouri, parcă, de bîlci, pictate naiv, sfîșietor de blînd, în culori voit stîngace. Și
Fiecare clipă e grea, coaptă, mustoasă, esențială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12926_a_14251]
-
de Savoia... I-a fost dat acestui nevinovat petec de pământ, atât de urgisit, să piară definitiv pentru o... Hidrocentrală românească și sârbească. Am fost în ultima ei zi pe insula condamnată la înec... când - am notat acest lucru -, o turcoaică tânără și analfabetă mă tot îndemna cu o rodie în mână, făcându-mi semne pe care în cele din urmă le-am priceput -, îmi oferise astfel ultimele rodii care crescuseră pe insulă, înainte de a fi înghițită de ape... * Dunărea este
Insula scufundată by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6035_a_7360]
-
o adusese aici anume, după ce el plecase de dimineață la Vama... Când și cine o fi?... Punând zeița jos, la loc, în cele din urmă, pe foaia de cort, se apucă să se schimbe pentru dejunul la care îi invitase turcoaica singuratică, fără bărbat, fără copii, fără alt neam ori viață, decât Coranul ei străvechi, jerpelit și ce ghicea zilnic în el, bolborosind ceva pe turcește... Sisi pretindea că, tot auzind-o ghicind, apucase să priceapă câte ceva... Abia atunci zări pe
Asfințit cu ghioc (II) (de citit iarna) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12109_a_13434]
-
urmă, răsfoind notițe și fotografii, că nici una dintre întîmplările mele fundamentale nu a fost fără Antoaneta. Prietenii ei au devenit și ai mei. În ani. Iar legătura cu Mama ei, Eugenia, poreclită Brichela din cauza voluptății cu care fuma ca o turcoaică ce avea în stăpînire lumea Antoanetei, și nu doar pe a ei, legătura asta a avut o intensitate ireală. Era, în unele sensuri, opusul fiicei. Pragmatică, ironică și caustică, punea diagnostice imbatabile unor situații complicate, oamenilor care se fluturau prin
Antoaneta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2881_a_4206]
-
cafea, în ghioc, cum se nimerea. Acum, privind atent, desluși ghiocul. Vorbea în el, ca-ntr-un microfon. Sisi, după ce ascultase amuzată, probabil că i-l ceruse, nu se auzea de vuietul mării, fiindcă acum ea dusese la ureche instrumentul turcoaicei, ascultând ceva cu o atenție mărită, ca orice ins, complet înstrăinat de tot ce se vede în jur, când se lasă să cadă în vidul vrăjit al auzului sau poveștilor... (Fragmente din romanul Vindicta în pregătire la Ed. Cartea Românească
Asfințit cu ghioc (VII) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12005_a_13330]
-
străvechi otoman, de pe mijlocul fluviului, în ziua aceea fusesem invitat, împreună cu alții, s-o vedem pentru ultima oară, înainte de a fi inundată. Toți se retrăseseră, pe gânduri. Numai eu zăboveam... Și atunci s-a apropiat de mine o fată, o turcoaică, urâtă, strâmbă, diformă, având mințile rătăcite, și borborosind ceva ce cu greu înțelegeam... Fata bătută de soartă, scoțând în cele din urmă un muget lung-lung, a întins insistentă brațul spre mine, cu gestul acela elocvent când ții să dai, să
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
iar șeful gării bea o cafea cu rom înainte de a da o raită, cu felinarul în mînă, la triaj, printre mărfare. Fănică se ducea acasă după miezul nopții. Virginia îl aștepta în pat. Învățase să dea în cărți de la o turcoaică și le întindea pe plapumă. Iar pînă venea el acasă le citea. Cărțile ei spuneau că războiul o să mai țină, cu bărbați la drum și femei înlăcrimate. Tinerii din oraș și din satele din jur primeau ordine de încorporare, peste
Noua ordine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7609_a_8934]
-
Lavinia Popescu, inspector cultural al Primăriei Timișoara și curator al expoziției. Fotografiile lui Bernhard Schmitt înfățișează 12 femei din Karlsurhe: fiecare însoțită de... povestea poveștii, texte îngrijite de Gun Stecker. Pentru Marie Odile, acasă - locul de întâlnire! - e gara; pentru turcoaica Nazli T, „acasă nu e aici sau acolo, ci în tine sau niciunde“; iar camerunezei germanizate Louise (41 ani) în Karlsruhe îi lipsește veselia de acasă; pentru mii de femei, din Karlsruhe, din Timișoara, de aiurea, acasă e... „nu știu
Agenda2004-45-04-cult () [Corola-journal/Journalistic/283016_a_284345]