60 matches
-
avut loc acte de violență asupra populației evreiești. De exemplu, detașamentul condus de maiorul Goilov, în trecerea prin Mihăileni a omorât mai mulți evrei, iar Weiner Șloime, Ușer, Roza și Fany au fost arestați și chinuiți; de asemenea, în pădurea Tureatca au ucis pe cizmarul Moscovici cu soția și doi copii, iar Isac Moscovici a fost arestat, bătut crunt, a murit în drum spre spitalul din Dorohoi. Considerăm importantă precizarea că, nota ultimativă din 26 iunie 1940 era însoțită și de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
data de 20 august 1969 în localitatea Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dănceni, raionul Ialoveni. (3160/2002) 78. Vaipan Irina, fiica lui Gheorghe (fiul lui Ivan și Elena, născută la 5.11.1932 în localitatea Tureatca, raionul Hliboca, Cernăuți) și Rodica, născută la data de 11.11.1983 în localitatea Petrașivca, raionul Herța, Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Petrașivca, raionul Herța, Cernăuți. (3932/2006) 79. Voloșciuc Ruslan, fiul lui Boris și
ORDIN nr. 788/C din 17 martie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/196136_a_197465]
-
de 2 mai 1979 în localitatea Căușeni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Hagimus, str. I. Creangă, raionul Căușeni. (2.930-2004) 7. Bivolaru Ivan, fiul lui Ion (fiul lui Pantelei, născut la 10.09.1913 în localitatea Tureatca, Hliboca, și Victoria) și Maria, n��scut la data de 12 ianuarie 1980 în localitatea Hliboca, regiunea Cernăuți, Ucraina, cetățean ucrainean, cu domiciliul actual în Ucraina, localitatea Tîrnăuca, Cernăuți. (16.844-2003) 8. Bolfosu Roman, fiul lui Valeriu (fiul lui Dumitru
HOTĂRÂRE nr. 1.428 din 28 noiembrie 2007 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/193115_a_194444]
-
de 16 decembrie 1984 în localitatea Cojușna, județul Chișinău, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Cojușna, str. Mihai Eminescu nr. 114. (14.170/2003) 51. Muraru Gheorghe, fiul lui Filaret (născut la 29.03.1926 în localitatea Tureatca, Cernăuți) și Maria, născut la data de 28 martie 1953 în localitatea Petrașivca, raionul Herța, Cernăuți, Ucraina, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Dănceni, raionul Ialoveni. (13.032/2003) 52. Muraru Radu, fiul lui Gheorghe (fiul lui Filaret
ORDIN nr. 3.242/C din 22 decembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206657_a_207986]
-
este o încălțăminte tradițională a românilor care are un trecut milenar și care a fost folosită până în preajma celui de-al II-lea război mondial. La sfârșitul secolului XIX și începutul secolului în zilele de sărbătoare bărbații purtau cizme cu tureatcă înaltă pe picior, bine lustruite ,ca la armată” (se pare că era influența ungurească). În aceași perioadă apar la bărbați bocancii din piele. În secolele trecute femeile au purtat opinci care treptat au fost înlocuite la începutul secolului cu ghete
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Închirierea articolelor de încălțăminte, cu excepția închirierii articolelor de încălțăminte pentru anumite sporturi (pantofi de bowling, ghete de fotbal, bocanci cu crampoane, bocanci de schi, patine pentru patinaj pe gheață și patine cu rotile, etc.) (09.2). Inclusiv: ghetre, jambiere, carâmbi, turetci și articole similare; accesorii pentru încălțăminte, cum ar fi calapoadele și șanurile. Exclusiv: botoșei din țesături pentru sugari (03.1.2); încălțăminte ortopedică (06.A); încălțăminte pentru anumite sporturi (pantofi de bowling, ghete de fotbal, ghete cu crampoane, bocanci de
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
este aproximativ același cu raionul Herța (exceptând satele Ostrița, Țureni, Mamornița și Poieni care fac parte din Bucovina, dar incluzând satele Tureatca și Poieni din raionul Adâncata) din Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
Regiunea Cernăuți (Ucraina). Populația acestui teritoriu este de aproximativ 28.000 de locuitori (conform recensământului din Ucraina din 2001). 93% din populație este de etnie română și toate satele din ținut sunt exclusiv românești. O situație deosebită este în satul Tureatca unde locuitorii se declară români, dar ca limbă maternă declară limba ucraineană. Teritoriul a aparținut Principatului Moldovei iar apoi României până în anul 1940, când trupele sovietice l-au ocupat, deși potrivit anexei secrete a tratatului de neagresiune sovieto-german de la 1939
Ținutul Herța () [Corola-website/Science/299982_a_301311]
-
prin fraudă și tertipuri diplomatice, se întind de la nord-vest spre sud-est pe o distanță de peste 5 km, iar de la sud la nord — de circa 8 km. De la nord-vest spre sud-est satul este întretăiat de șoseaua ce leagă Cernăuții cu satul Tureatca, Adâncata, șosea pe care mai înainte se circula din capitala Bucovinei până la Dorohoi și invers. Din Stăneștii de Sus pornește o altă șosea, care, trecând prin Oprișeni, Adâncata, Slobozia-Berlinți, Adâncata, Hliboca, Iordănești, Adâncata, "Ropcea, Storojineț", duce la Storojineț și de
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]
-
o lungă perioadă de timp "Poienile" sau "Poiana" (actualul sat Poieni) a ținut de moșia învecinată Stănești. în Uricarul XXII, pag. 85-92, se menționează că la data de 13 decembrie 1767 hotarul Stăneștilor începea din capul moșiei Sinăuți, alături cu Tureatca, pe la Trei Movile, până la Movila Săpată, iar de aici, în sus, se mărginea cu Mihorenii, în Bahnă, și mai departe se întindea până la hotarul moșiei Privorochia. In alt document datat la 1782 se consemnează că satul Poiana (Poieni) aparținea de
Stănești, Adâncata () [Corola-website/Science/316170_a_317499]