34,812 matches
-
lăcustă care sare, Sau pe gard un pui de cioară, Să văd o zambilă-n soare, Să alerg desculț pe-afară! Numai bradu-i plin de ace, E la fel ca astă vară. Așa-ncât nu am ce face, Vine neaua cea ușoară, Că îmi place, că nu-mi place, Mă gândesc la sănioară. Referință Bibliografică: ÎN PRAG DE IARNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1827, Anul VI, 01 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile
ÎN PRAG DE IARNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451664888.html [Corola-blog/BlogPost/350183_a_351512]
-
și chip. iar când am terminat-o, am aflat că oamenii aceia care suferiseră de sete, muriseră de mult... cel mai înalt zenit mi se pare din fundul unei prăpăstii, de unde mă așteaptă și cel mai greu drum. cel mai ușor drum este acela care coboară continuu, dar unde mă voi opri? dacă sunt avertizat să nu cobor dar nu ascult și nu las în urmă nici un fir al Ariadnei, înseamnă că-mi asum toate riscurile. ajuns la strâmtoare, strigând după
POLITICHIA NOASTRĂ DE FIECARE ZI de ION UNTARU în ediţia nr. 461 din 05 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Politichia_noastra_de_fiecare_zi_ion_untaru_1333634917.html [Corola-blog/BlogPost/359123_a_360452]
-
în port, dar nu la locul meu de acostare al bărcii, unde nu se putea ajunge din cauza riscului de a fi aruncați și striviți de stabilopozii digurilor de apărare. Când mă remorcau, valurile îmi luau barca pe sus, fiind mai ușoară ca cea ce mă tracta și mă ducea înaintea lor. Trebuia să țin cârmă cu rama să nu ne ciocnim și să ne scufundăm. La intrarea în port, am răsuflat ușurat. Am scăpat de la moarte. Nimic nu prevestea la ora
BĂTRÂNUL ŞI MAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Batranul_si_marea_stan_virgil_1380392197.html [Corola-blog/BlogPost/365101_a_366430]
-
și îmi adresează un salut cuceritor: -Ciao! Eu sunt Marius! - Bine ai venit! - Bună, eu sunt Ela. -Încântată să te cunosc! Mă impresionează încă din primele momente felul lui de a fi: calm, ospitalier, foarte deschis și volubil. Are un ușor accent bănățean, un glas melodios și blând. Ne-am întâlnit și am devenit prieteni pe loc, ca și când ne-am fi cunoscut de-o viață. De cum am pășit în mașina lui, a început să îmi spună propria-i poveste, cu o
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
unește armonios familia. Sărbătorim astăzi mama, ființa ce ne-a dat viața, ce ne-a învățat cu drag și din drag ce înseamna a fi, a trăi, a iubi, sărbătorim femeia în toate ipostazele ei. Munca noastră nu este deloc ușoară, căci trebuie să fim mereu prezente în viața celor din jurul nostrum...găsim mereu un surâs atunci cand sufletul câteodată plânge, ne bucura și cele mai simple lucruri, visăm mereu spre mai mult, mai bine și mai frumos și întotdeauna îi punem
LA MULȚI ANI DE 8 MARTIE!! de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/mara_circiu_1425818790.html [Corola-blog/BlogPost/377236_a_378565]
-
oare ce o fi? Numai visuri fără fapte. * Doină, doină cântec dulce, Ești la vreme de răscruce, Când alții te-au și uitat, George te-a reînviat! * Lăsați cafeaua mai amară, Si cu zahăr mai puțin, Viața va fi mai ușoară, Pahar de fericire plin ! Referință Bibliografică: Alte catrene / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 472, Anul II, 16 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ALTE CATRENE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Alte_catrene_mihai_leonte_1334635971.html [Corola-blog/BlogPost/357604_a_358933]
-
Taxiul galben este blindat până la portiere cu camere de filmat ,s-a așezat cuminte pe locul lui de „șofer” și-așteaptă cu sufletul la gură . Urcă grațioasă, șuvițele blonde i se răsfață în lumina caldă a soarelui de dimineață, rochia ușoară de inișor îi pune în evidență formele ,atât de delicate. Nu-l bagă în seamă,e doar un un insignifiant, un trepăduș mărunt ce trebuie s-o ducă în orașul unde o să-și găsească „sufletul pereche”. Privește undeva în depărtare
VIAȚA LA PLUS INFINIT (12) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1453228880.html [Corola-blog/BlogPost/372320_a_373649]
-
găsesc gust prea picant în farfurie, pentru că la saramură se folosește ardei iute, dar de această dată nu s-a întâmplat așa. Sosul avea usturoi, un ardei copt și o jumătate de roșie erau alăturate pentru consistență. Peștele avea un ușor gust afumat pentru că în prealabil fusese pregătit pe grătar. Carnea era moale și împrumutase din aroma legumelor și condimentelor din saramură. Deși restaurantul nu are specific pescăresc, saramura de crap a fost foarte bună. Preparatul costă 26,5 lei. Minusul
Saramură de crap la Roata Norocului by http://www.zilesinopti.ro/articole/14215/recenzie-saramura-de-crap-la-roata-norocului [Corola-blog/BlogPost/96824_a_98116]
-
li-i un drum cu dus-întors. * La mine iată cum e fericirea: În bătătura mea, ridic privirea - Și, hop, pe poartă-mi intră împlinirea. * De vreți și voi un Eros, cu săgeata, Nu ferecați pe dinăuntru poarta - Și-n scârțâit ușor, vă va surâde soarta. Referință Bibliografică: NU FERECAȚI PE DINĂUNTRU POARTA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1906, Anul VI, 20 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NU FERECAŢI PE DINĂUNTRU POARTA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1458497895.html [Corola-blog/BlogPost/365972_a_367301]
-
Melc, codoblec”, cu serioase implicații didactice apreciate de specialiști. Prezentarea cărții la Biblioteca “Nicolae Iorga” din Ploiești s-a realizat în 2 părți: prima dedicată adulților și a doua copiilor, desfășurându-se interactiv. Cartea este scrisă în versuri, o combinație ușoară, frumoasă și atractivă pentru ca orice copil să poată învăța să scrie și să citească ușor, cu plăcere, în joacă, cuprinde un alt fel de alfabet, un alfabet prezentat de un Melc poznaș, în poezii individualizate fiecărei litere, în imagini, exact
MELC CODOBELC de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1477498994.html [Corola-blog/BlogPost/381010_a_382339]
-
de mult, încât s-a apropiat inconștient de mult de el, să-l admire. Ĩi părea o apariție fantastică ... dintr-un basm pe care-l citise în copilăria sa... - Ai grijă Violeta, pitonul nu e o jucărie! Ești o pradă ușoară pentru el ! Ferește-te și dacă-ți place, admiră-l de la distanță! îi atrase atenția Ly. - Dar ce frumos este! Nu mă mai satur să-l privesc! spuse femeia încântată de fascinanta reptilă. Acolo, în jungla africană, ea părea a
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
și să-și picteze cu roz sfârcurile ei de fetiță. Valide își întoarse gândurile la noaptea trecută. Era sigură de tăcerea Esperanzei. Dar poate că fusese o greșeală să o lase pe Gulbahar să vadă atât de mult ? O briză ușoara dinspre fereastră o făcu să se înfioare puțin. Deși era doar începutul lui septembrie, dimineața, aerul era deja mai rece, iar frunzele copacilor de sub fereastra, din grădina palatului, erau atinse de primele nuanțe de toamnă. Simți cum cerceii ei grei
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
apartamentul ei, în coridorul care trecea pe lângă curtea femeilor, spre odăile eunucilor, Safiye auzi clinchetul slab al porțelanului. Jupâneasa cafelei și alaiul ei așteptau afară. Ar fi știut că erau femei acolo, chiar și fără să audă zgomotul: o senzație ușoara de anticipare temătoare, aerul devenit mai dens. Cum ar fi putut să descrie de unde știa aceste lucruri ? În ciuda faptului că nu dormise toată noaptea, Safiye poruncise să nu fie deranjat ă. Nu avea nevoie nici de cafea, nici de odihnă
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
și emoția de a păși, după 30 de ani, în sediul Casei de Cultură a Sindicatelor, instituție de cultură la al cărei spectacol inaugural a fost prezentă în calitate de prezentatoare și recitatoare, împreună cu profesoara de muzică de la Liceul „Dragoș Vodă”. Totuși, ușoare inflexiuni ale vocii, în timpul citirii a două poezii patriotice aparținând poetului Ioan Grămadă, au demonstrat că Lăcrămioara are trăiri sufletești adânci și curate, așa cum le-a și exprimat, în cuvinte de sinceră apreciere, la adresa doamnei Rodica Rodean, sufletul Asociației „Universul
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416175927.html [Corola-blog/BlogPost/371676_a_373005]
-
Filologia cu o lucrare de licență elaborată de același profesor. Ofițerul se considera „îngerul păzitor” al acestuia, reușind să-l scape din câteva „întâlniri” cu „băieții cu ochi albaștri”. Viața și activitatea unui profesor în timpul regimului comunist nu era deloc ușoară. Dincolo de neajunsurile materiale, aceleași cu ale întregului popor, activitatea profesională nu însemna neapărat cea didactică propriu-zisă, deoarece, pe lângă orele de clasă care se țineau când se mai putea, principalele preocupări ale corpului didactic și ale elevilor o reprezentau acțiunile cultural-artistice
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
consecutiv, cu peste o sută cincizeci de spectatori, reprezintă dovezile cele mai bune. Ce-ai făcut cu cealaltă trudă de studii și cercetare în știința geografiei? Ai absolvit facultatea de profil. Au rodit în vreun fel anii nu puțini, nici ușori de facultate? Am realizat o monografie a orașului meu natal, Buhuși, faptul considerându-l o mândrie și o aspirație care a prins contur încă din anul 2006 când am început lucrul la această lucrare amplă. Lansarea ei a avut loc
ŞTEFAN ZAHARIA. VIAŢA, ÎN TREAPTA DE SUPERIORITATE A FIINŢEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1371 din 02 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1412233015.html [Corola-blog/BlogPost/369471_a_370800]
-
tot o vânătaie, am uns cu grijă toate acele răni, apoi cu multă atenție am întors-o cu fața în sus, după rănile de la gât au urmat cele de pe sâni, am fost nevoit să desfac sutienul, femeia a avut un ușor gest de împotrivire, după câteva cuvinte de încurajare, s-a lăsat abandonată în mâinile mele. Am desfacut sutienul, sânii, de o albeață ireală, tari, cu sfârcurile ca niște mici alune, cu bănuțul rozaliu, erau vineți la baza lor din cauza loviturilor
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
trupului o facut-o, să scoată un țipăt de durere, s-a trezit și a privit cu groază în jur, când a dat cu ochii de mine, fața i s-a luminat, apoi mi-a prins mâna într-o strângere ușoară de recunoștință. Am vegheat-o până dimineață, când s-a deșteptat, mi-a spus, că acela care a bătut-o, este iubitul ei, de fapt, era cel care, profitase de ea. Mai târziu când i-a spus că este gravidă
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
care este în profunzimea lui o stăruitoare meditație asupra morții. Evocarea părinților generează poezii care înfiorează. Dezbrăcat de orice teribilism al imaginii poetul lasă durerea să se prelingă în voie în stihuri cu vizibile ecouri eminesciene: „din candela visării începi ușor/să picuri/lăsând în urmă lumea creată/din nimicuri/nu te mai doare tată deloc/nici o-ntrebare/durerea lumii noastre de-acum nu te/mai doare” (Am înflorit statuie p. 67). Amintirea „palmei” tatălui are parcă darul sa reașeze lumea
MĂŞTILE POETULUI de SORIN OLARIU în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Silvia_jinga_mastile_poetului.html [Corola-blog/BlogPost/359252_a_360581]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAȚA! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 2027 din 19 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Muzica ușoară românească are aripi de vultur în vocea interpretei Nico. Adevărate și fermecătoare, astfel de voci translează geneza muzicii ce consistă în geneza lumii. Atât glasul muzical cât și arta muzicală își au sorgintea, odată cu nașterea sunetului oglinditor al spiritului, în
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
poeziei, muzicii și teatrului, drept un colac de prescură pură a artelor îngemănate dacă adunăm în monografia lui numai numele: Nichita Stănescu, Toma Caragiu, Emilia Comișel, Mădălina Manole, Nico...?! Născută în acest oraș prahovean, dacă nu devenea interpretă de muzică ușoară, Nico nici nu s-ar fi îndepărtat decât spre o altă ramură a artelor. Dar i-a fost sortit cântecul pornit de la pragul natal până la scena muzicii grele și fascinante, deși așa zisă muzică ușoară. E însăși o stare de
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
nu devenea interpretă de muzică ușoară, Nico nici nu s-ar fi îndepărtat decât spre o altă ramură a artelor. Dar i-a fost sortit cântecul pornit de la pragul natal până la scena muzicii grele și fascinante, deși așa zisă muzică ușoară. E însăși o stare de lirism, poartă o voce emoționantă dinspre maxima potență a corzilor vocale spre ceea ce, aproape că numai violoncelul mai poate, și duhul poemului. Pe unde pasul lui Nichita Stănescu a lăsat cândva urme, răsună și alină
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
se dedică exegeze fremătânde din fermentul propriilor vieți și epuizări, din fericiri și nefericiri, din plâns și surâs, din tot ce îi întăresc sau îi macină. Cununa împlinirilor, succesele și dezamăgirile, împreună, însoțesc artistul, de la lansare, la consacrarea în muzica ușoară și în continuare! Interpreta Nico e un clasic tânăr, foarte tânăr! Cântă o muzică ce nu se convertește cu niciun preț la cultul celei de vânzare, de azi, absorbită atât de mult în managementul muzical, întru pierderea artei muzicale. Călătorind
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
celei de V-a ediții „Vocea României”), 2016! Albumul include două foarte populare cântece legate de campaniile „Catena”, aparținând lui Bogdan Tașcău - muzică și versuri: „Catena-Tango” și „Catena-Generații”. Ne întâlnim, așadar, cu o nouă apariție în universul sonor al muzicii ușoare românești, făptuită de compozitorii Laurențiu Matei, Adi Cristescu, Mădălin Drăgan (Shoby), Andrei Tudor, Bogdan Vlăsceanu (F Charm), Răzvan Preda (Sonny Flame) și Alexandru Minculescu (Cabron), împreună cu textierii Ovidiu Iordache, Loredana Mândrescu (Moni-K), Andreea Andrei și Cristina Bălan. Octavian Ursulescu, prezentator
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
uzurpat cu silnicie și minciună, trebuie să se înalțe adevăratul stat al Românilor, un stat național în care să se poată munci cu dragoste și elan, un stat al Românilor în România Mare. Știm că munca aceasta nu va fi ușoară și nici lipsită de primejdii. Pentru că unii dintre români au intrat slugi la tejgheaua străinilor. Acești nemernici paznici politici ai contuarului trebuesc demascați și națiunea deslănțuită. Aceasta e dubla datorie a acestui manifest al revoluției naționale. Știm că ne așteaptă
N-A VĂZUT BRUXELLESUL CE POATE ROMÂNIA! de RADU GOLBAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Radu_golban_n_a_vazut_bruxe_radu_golban_1391190832.html [Corola-blog/BlogPost/354735_a_356064]