249 matches
-
răspăr cu opinia generalizată. Filmul lui Mel Gibson, Patimile lui Hristos, desființat de o bună parte din formatorii de opinie de la noi, inclusiv de mai mulți critici de film i se pare, din perspectivă creștină, o capodoperă, este șocat de ușurătatea cu care se discută despre o carte precum Codul lui da Vinci, inclusiv de către oameni care afirmă senini că nu au citit-o, găsește profunde semnificații religioase într-un film precum Harry Potter și camera secretelor și face praf piesa
Je est un autre? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9601_a_10926]
-
fost să fie. Două recente cazuri au bulversat scena internațională, pornind tocmai de la acte de trădare ale unor creatori admirați de milioane de oameni. Primul caz e cel al lui Milan Kundera. Faimosul scriitor, autor al unor capodopere precum Insuportabila ușurătate a ființei, Cartea râsului și a uitării, Gluma sau Viața e în altă parte s-a trezit, la 79 de ani, eroul unui scenariu demn de cărțile sale. Institutul pentru Studierea Regimurilor Totalitare a produs un document potrivit căruia Milan
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
va face pe prea mulți să plângă: se găsesc imediat partide care să-i ia locul. Cu adevărat grav este însă faptul că, în turbarea lui postelectorală, Ioan Rus vrea să facă răspunzătoare pentru înfrângerea sa însăși România. Cu o ușurătate consternantă, care mă face să-i uit atitudinea sobră din campania electorală, dl Rus afirmă: „Orice negociere privind Transilvania se va face la Cluj sau în alt oraș din Transilvania, nu la București”. Autorul acestei declarații nu este un limbric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
înconjurau, capabil de nebunii și de lucruri înțelepte, așa cum se cuvine unui zeu. Îi venise în minte acest cuvînt încă din primul an cînd umbla lipsit de griji prin viile Vladiei, simțindu-se cuprins de o necunoscută, pînă atunci, veselie, ușurătate în respirație, în mișcări, chiar în gîndire, putea să creadă că se poate desprinde de pămînt doar cu un minim efort. Se vedea pe sine cum alunecă așa dintr-o parte în alta a așezării, lăsîndu-și obrazul și fruntea mîngîiată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ei albaștri, strălucind, nu voise să dea explicații, ci să ceară lămuriri. "Domnișoară, știți cumva cît au de gînd să stea în Vladia ? Au venit să-și caute de sănătate sau cu alte pricini?" K.F. ridică din umeri cu o ușurătate care nu prevestea nimic bun. "De unde să știu, au venit, s-au instalat în odăile de sus, intrarea e direct din grădină pe scara exterioară, știi dumneata, scara tocmită de prinț ca să nu se știe cînd intră și cînd iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
plină cu urme de cari, vedeam limpede desenul, deși nu prea era lumină și am apăsat pe trăgaci." Mihai Mihail s-a lăsat greu în scaun, era palid, transpirase rece, de parcă el ar fi simțit la tâmplă țeava Berettei și ușurătatea cu care a apăsat Șerban Pangratty pe trăgaci. "Așaaa, deci..." La asta nu se așteptase. Prințul trase aer în piept, ca pentru a-și face curaj: "De aceea, domnule Mihail, am venit să vă spun că Leonard Bîlbîie a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Praxiteles și avea să termine cu Brâncuși. Altfel cum să Înțelegi frumusețea ihtiozaurului? La auzul Întrebării formulate atât de răspicat, asistenta plecă vinovată privirea. Grațian fu gata să dea un răspuns, dar renunță de teamă că ar putea compromite prin ușurătate munca de o săptămână a distinsului profesor. Arăta bine cu bascul său de velur tras pe o sprânceană. Unii Îl asemuiau cu Francisc I, alții cu un florentin din filmul Agonie și extaz. Instalat confortabil În spatele acestor aparențe măgulitoare, Toader
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
care muncise În taină, zile În șir și pe care o rostise cu glas tare abia aseară. E un citat din Marii Dascăli? Întrebă Flavius-Tiberius cu o curiozitate falsă, răutăcioasă. Citat pe dracu! veni prompt răspunsul bătrânului. Era dezamăgit de ușurătatea fiului său, dar și de propria sa limbuție. Hotărâse să se pocăiască, să vorbească cât mai rar cu putință și numai cu tâlc, În cuvinte și expresii alese, căci era prea bătrân pentru gargarisme și lozinci de care cam abuzase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
că acei cardinali, urîți și apreciați de către francezi, care au guvernat succesiv acest imperiu, au profitat de maximele lui Machiavelli pentru a-i da jos pe cei mari și de cunoașterea specificului nației pentru a deturna pericolele frecvente cu care ușurătatea francezilor amenința pe suverani fără încetare. Cardinalul Richelieu nu urmărea, prin politica lui, decît slăbirea puterii celor mari, pentru a întări puterea regilor și a o folosi ca bază în toate partidele statului. Aceasta i-a reușit atît de bine
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
este un Corp, însă care ajunge de obicei să fie făcută să regrete această greșeală. Aceeași politică a miniștrilor, care a dus la instaurarea unui despotism absolut, în Franța, le-a oferit și mijloacele pentru a face mai puțin periculoase ușurătatea și inconsecvența oamenilor: o mulțime de ocupații frivole, bagatelele și plăcerea i-au cuprins într-atît pe francezi, încît aceiași oameni care-l combătuseră atîta timp pe Cezar, care au scuturat atît de des jugul sub toți împărații, care-i chemaseră
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
s-au ridicat împotriva lui Henric IV și care au complotat împotriva tuturor minorităților nu sînt ocupați astăzi decît să urmeze curentul modei, să-și schimbe cu grijă gusturile, să disprețuiască azi ce-au admirat ieri, să pună inconsecvență și ușurătate în tot ceea ce depinde de ei, să-și schimbe amanta, distracțiile, casele, nebuniile. Și aceasta nu este tot: deoarece armate puternice și un foarte mare număr de fortărețe asigură pentru totdeauna tronul suveranilor în acest regat; astăzi ei nu au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bibelou de porțelan", Minulescu este el însuși. , Tot mai străin de cel ce-am vrut să fiu". Lamentări de circumstanță, avînd regia la vedere. Înstrăinările, retragerile, dialogurile la distanță, cu un Dumnezeu destul de inaccesibil, ca mai tuturor moderniștilor, au aceeași ușurătate a vorbelor, cum se spune, mai mari decît inima. O mostră: ,Doamne!.../ Lasă-mă să stau de vorbă și cu Tine,/ Nu fii Tată vitreg cu copilul Tău/ Care n'a făcut în viață decât bine/ Și n-a fost
Facilități by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7860_a_9185]
-
în stare să-mi găsesc un rol în teatrul celorlalți - care poate că se simt ca și mine, dar improvizează mai bine, cu apeluri speciale la rezervele de stoicism. Dacă de moartea mea ar fi vorba (moștenitor al unei anume ușurătăți viguroase care întotdeauna trezește în mine forme neobișnuite de depășire), aș mai putea să inventez o jumătate de duzină de saltimbanci, o cafea, o țigară, un toc și un bloc-notes pentru a (nu) scrie un text despre Kurosawa sau Henry
Moartea actorilor by Dinis Machado () [Corola-journal/Journalistic/6854_a_8179]
-
vedea că n-o vei mai avea nici pe cea de acum. Nu vei sta singur în cameră, vei deveni un vânător de singurătate prin casele altora. Nu-s deloc de acord cu ducerea ta acolo pentru că experiența aceasta, în ciuda ușurătăților cu aplauze, mi se pare ca și cea cu mina. Numai că de acolo ai venit cu un simț al realității și cu o silă care ți-a dat forță în ceea ce scrii. Pe când dincolo nu se pune problema decât
Doi poeți (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7566_a_8891]
-
gustul marelui public, căruia nu trebuie să ne predăm fără a încerca să-l invităm și să-l atragem și către zone mai profunde, mai subtile. A fost o distanta prea mare între gravitatea dureroasă a Jurnalului lui Nijinski și ușurătatea majorității pieselor alese, unele slabe, precum cea intitulată 7.11.1977, interpretată de Monica Strat, și altele de mare dexteritate, dar specifice altei zone a mișcării, precum Romaniem Golden Team, interpretată de Marius Urzica, Simona Georgescu și Elenă Velicu, la
Partea plină a paharului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7602_a_8927]
-
ce vine va fi rază în râu". Repetat pe tot parcursul cărții, refrenul induce acea senzație hibridă pe care o avem în prezența amestecului luminii cu apa și care naște o substanță din altă lume și din alt timp, cu ușurătatea luminii și greutatea apei. Puterea se află în celălalt talger, în balanță cu nostalgia și cu tristețea: Ființele create de Dumnezeu sunt înzestrate / cu puterea Lui și acoperite de dragoste și născute / din poftă și durere. Apoi calea către putere
America nu crede în lacrimi by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7089_a_8414]
-
așa, de o fericită excepție. Fiindcă, la o cercetare atentă în critica postbelică, s-ar putea conchide (cu o formulare pașoptistă) că, la noi, teatrul n-are nume bun. Conform părerii colective, înainte și după Caragiale se află fie pustiul ușurătății populiste, fie jungla imposibilității de reprezentare. Enunțată paușal, chiar dacă probabilă individual, încadrarea e cel puțin suspectă din perspectivă logică. La originea acestui scepticism critic s-ar putea să stea și rezerva față de aparentul dualism metodologic al comentariului dramatic. Pe de-
Câteva piese de rezistență (VII) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7359_a_8684]
-
rutinele, înduioșătoarea identificare cu obiectele pe care, în fapt, nu le folosim, mulțumindu-ne să știm la ce folosesc? Prin urmare, curajul rupturii e ceea ce caută acest ins care, împovărat de toate cîte le trăiește, simte cu crește în el ușurătatea, energia desprinderii. Imprudența, devenită datorie, de-a se bizui pe o anume directețe a faptei, nu pe echivocul social: "văd sângele murdar al omului plin de ceasornice, de registre, de iubiri gata făcute, de complexe fatale, de limite." (p. 13
Minuni by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7143_a_8468]
-
toți/ cu lumina ei adâncă și neagră/ ?i pentru grava aventură care începe acum,/ peste cerul rotund, infinitul/ a întins o superbă algebră stelară." (p. 34). Respirația, ca viața însăși, e scrisă în stele. Acolo unde densitatea materiei nu-ngăduie ușurătatea aerului, fiindcă zeii, pesemne, n-au nevoie de acest sacadat motor al vieților omenești. Însă pauzele în respirație sînt, fără urmă de îndoială, hotărîte de ei. Chiar dacă, apoi, luate asupră-le de poeți.
Respiro by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7167_a_8492]
-
fățiș Robert {erban numindu-și ultima carte așa cum și-o numește e, în consecință, cu atât mai mare. Mi-amintesc că într-o cronică nedreaptă, dedicată precedentului volum, Cinema la mine-acasă, Daniel Cristea-Enache îi reproșa autorului o anume ușurință, chiar ușurătate, cu totul străină de profunzimea angoasată fără de care criticul nu concepea, pe atunci, poezia. (Nu știu dacă între timp și-a schimbat imperativele, articolul din Observator cultural despre Nimicul lui Mircea Cărtărescu nu m-a lămurit deloc.) Moartea parafină pare
Polemici cordiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5968_a_7293]
-
mucigai, îi este dedicată lui Rosetti, editorul, benedictinul) stau prefață unor portrete de oameni care au vrut să trăiască ușor. Se întâlnesc, în această cronică a frumuseților hârșite în moara lumii, îndurându-și regretele departe de ea, două feluri de ușurătate. Aceea, pedepsită după legile omenești, a celor care-și întemeiează viața și avutul pe seama celorlalți, pe care-i pradă și-i ucid, și cealaltă, a viselor imponderabile și efemere, date, spre veșnică amăgire cu promisiunea raiului închis, și celor mai
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
mai bătut nici o oră." (Ceasul de-apoi). Pierzând puteri, și înfundându-și glasul, cu fiecare coborâre mai aproape, ora dării în vileag, când vraja se rupe și condamnarea își cheamă osândiții, e lovită, ea însăși, de tăvălugul derizoriului. De insuportabila ușurătate. A vieților, luate și plătite, niciodată pe de-a-ntregul, a sentimentelor, descărcări brutale de energie, și atât, a gândurilor care zboară în gol. Firul cu plumb, sondând această atmosferă de aburi sulfuroși, e poezia. Descumpănită și totuși dreaptă, ispășind cu
Versuri de leac by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6531_a_7856]
-
fiecare zi, despre ce ne frămîntă în lupta cu rutina, cu un mecanism diabolic care macină timp și suflete. Care reduce trupul, mintea, inima la scheme. La ceea ce am putea numi puținătate. Sau, cu un termen splendid al lui Kundera, ușurătate. Lejeritatea ființei, iluzia că ai voie orice, că totul îți este permis, că mocirla nu există, că urîtul din mine, din tine în cazul meu, al tău, nu se pune. Oglinzile surprind și imaginile care nu ne fac plăcere. Ele
Un dramaturg by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/6580_a_7905]
-
adaptează tuturor științelor, ia în posesie toate artele. Optând pentru el, Andrei Cornea intră în literatură fără ambiții gratuite și în același timp fără să iasă din eseistica filozofică. Iată de ce nu m-aș lăsa luat de val și de ușurătatea formulelor de întâmpinare. Vor fi fiind destui care să vadă aici o violon d'Ingres. Eu unul cred că și în cartea aceasta Andrei Cornea e pe teritoriul lui.
Pensula lui Ingres by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6494_a_7819]
-
împărțim iarăși la doi, și tot așa, până la deplina și voioasa reîntoarcere în copaci, sub oblăduirea ONG-urilor flasc zâmbitoare și etern grijulii cu proliferarea nestăvilită a prostiei. E o viziune perfect controlată, la adâncirea căreia se lucrează neobosit. „Insuportabila ușurătate a ființei", din vremea lui Kundera, a ajuns azi, după douăzeci de ani de libertate haotică, o insuportabilă ușurătate (zero grame, zero miligrame) a minții: cât o scamă pe statuia lui Spiru Haret sau cât fulgul de cartof din punga
Industria Shakespeare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6418_a_7743]