141 matches
-
pentru existența lui, chiar dacă acum plătea cam scump epifania acelor nopți de iubire. Incidentul cu generalul Kutuzov din seara reprezentației ocupa un loc marginal, neînsemnat. De fapt, Iancu îl și uitase cu totul. Și, în dimineața Sfinților Mucenici, atunci când primise ucazul, își reamintise de el ca de o întâmplare petrecută în altă viață, într-o cu totul altă realitate. Zâmbi compătimitor. Surghiunul nu era decât răzbunarea unui om bătrân care încă nu înțelegea că trebuia să renunțe la competiția cu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de mult așteptată. Ce frumos a formulat asta! Uite! Uite că a mai pescuit și evenimentul zilei: plecarea mitropolitului Ignatie, care se credea instalat pe viață aici, în țara Românească, de către curtea Rusiei. După trei ani, așa, peste noapte, a primit ucazul de numire undeva, în Crimeea. Trebuie să fie un coteț tare neprimitor, judecând după tristețea neagră a bietului mitropolit când a tulit-o într-acolo. Cred că stăpânul are deja cârcei la mână de atâta scris. Dar el nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sfârșit loc între 1788 și 1795 când la stăruințele Ecaterinei a II-a, care le-a dăruit mari întinderi de pământ, numeroși boieri moldoveni s-au mutat cu iobagii și sclavii lor în Podolia, iar guvernul Republicii cunoaște cel puțin ucazul din 27 ianuarie 1792, prin care împărăteasa Rusiei dona câtorva boieri moldoveni 260 000 deseatine de pământ arabil. Au fost întemeiate numeroase sate românești acolo, dintre care unele mai prosperă încă, pentru că examinarea oricărei hărți vădește existența între Nistru și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
locurile sfinte. Pentru asta, e nevoie să vedem ce a hotărât Radu Mihnea voievod la 26 martie 1618. Întâi, trebuie să spunem că vodă a pornit de la un caz particular - mănăstirea Galata - fapt care a dus, însă, la un adevărat “ucaz” privind închinarea oricărei mănăstiri, peste care nu se putea trece nici într-un chip. Iată-l, așa cum l-a scris diacul, la porunca lui vodă: “Io Radul voievod,... domn al Țării Moldovei... văzând și socotind despre rândul sfintei mănăstiri numite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani, acolo unde se slăvește în lumea întreagă, la cetatea Ierusalimului... unde este cârmuitor și purtător de grijă chir Theofan slăvitul și marele patriarh al Ierusalimului”. De aici înainte pornește “ucazul” despre care am pomenit: “De aceea, rugătorii noștri călugării care vor locui... în această... sfântă mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an de la toate satele și viile și stupii, să fie călugărilor pentru hrană și pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cred că pentru început ar fi bine să-i întrebăm de sănătate pe cei care și-au închinat propriile lor averi, sau doar părți din ele, locurilor sfinte, motivându-și gestul în fel și chip. ― Aici nu se poate aplica “ucazul” lui Radu Mihnea voievod, fiindcă bunurile se dăruiau locurilor sfinte în nume propriu. ― Cinstea de a fi primul din cei care au făcut danii locurilor sfinte din propria lor avere îi revine lui Gavriil monahul, fost mare vistiernic, căruia probabil
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și 1618, anul închinării la “cetatea Ierusalimului” de către Radu Mihnea voievod). Asta dovedește că mitropoliții vremii și boierii epitropi - așa cum am învățat de la Mănăstirea din Țarină - n-au prea călcat în mănăstirea Galata. ― Acum Radu Mihnea voievod dă acel strașnic “ucaz” prin care stabilește ca tot surplusul venitului mănăstirii dintr-un an să fie vândut și “crăițarii” - cu scrisoarea și “pecetea sfinției sale mitropolitul” - să fie depuși în palma “marelui și slăvitului patriarh”. Sper să nu se supere sfinția ta, părinte, că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din Sfântul Munte Athos sau de la Ierusalim; o parte din veniturile lor mergeau la acele mănăstiri, ca milostenie; iar părinții de acolo se rugau pentru tot neamul românesc”. ― Acea “parte din veniturile lor” este măsurată de Radu Mihnea voievod prin “ucazul” său bine știut din 26 martie 1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a világ2" au avut nevoie de un timp oareșcare, ca să se înstăpânească la noi, să se așeze administrativ și militărește. Împrejurările, în special expedițiunea contra lui Kun Béla, i-a favorizat. Proba, că îndată ce s-au simțit stăpâni, prin un ucaz au trimis la plimbare consiliul dirigent. C-un cuvânt, "Unirea" a fost o bătaie de cuvinte, ea n-a fost decât o anexare deghizată, un hap amar învăluit în zahăr. N-avem să ne învinovățim decât pe noi înșine: lipsa
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
spațiul public laic atunci când le zice popilor farisei și saduchei să nu știe dreapta ce face stânga. Lipsa îndoielilor în propriile afirmații, exclusivismul credințelor tari, tirada înfierbântată în locul judecății raționale escaladează drumul spre infern care are chipul credinței impuse prin ucaz. Articolul 13 din Legea Cultelor suspendă frumusețea agonică a creștinismului și răstignirea cu plictiseala unei dictaturi cuvioase. Norocul este că, probabil, Domnul le știe pe toate. Pricepe, spre exemplu, faptul că dincolo de frumoasele straie sacerdotale și minunatele ctitorii bisericești așteaptă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
și cutare lucru, el [î]ți răspunde că națiunea română nici nu esistă. Apoi înțelege-te cu un astfel de om! Noi românii nu putem înainta decât cu desconsiderarea totală a acestor oameni transcendentali, cu cari ne-a lipit un ucaz al tronului și de cari un decret drept ne poate tot așa de bine dezlipi. Vina în fine nu e a lor, pentru că generațiunea ca atare nu are vina falsei direcțiuni a spiritului său. Vina acestei direcțiuni o au descreierații
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sub cea dintâi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de societăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. - În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice; care din noi cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucu condeiului; iară cei mai curajoși ar mări pohodul na Sibir, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Sub cea dendîi evreii ar intra în sate în număr mai mare decât astăzi, țăranii ar deveni servii lor, moșiile ar fi cumpărate de soțietăți de capitaliști, colonizate cu nemți, iar nația redusă la proletariat. În cazul al doilea un ucaz ar șterge limba din biserică și stat, țăranul ar trăi mai bine, însă sub condiția ca să se rusifice, care din noi, cum ar scrie, acolo i-ar îngheța mucul condeiului, iară cei mai curajoși ar adăuga pohodul na Sibir fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pe o alegere personală și nu o virtute obligatorie: „Cunosc și eu la fel ca toți ce scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pe o alegere personală și nu o virtute obligatorie: „Cunosc și eu la fel ca toți ce scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
lui Alexandru I, Lenin ori Stalin sau a urmașilor ace stora, că a fost vorba de războaiele lui Suvorov - în care mai mult a fost învins decât biruitor dar recompensat din belșug - de anexarea Basarabiei, de războiul Crimeii sau pentru Ca ucaz , de războiul ruso-turc de la 1877 1878, de expedițiile pentru cucerirea Asiei, mijloacele au fost aceleași: paloșul, sabia, tunurile, dar și minciuna, cumpărarea conștiințelor, potolirea în sânge a răscoalelor, deportarea opozanților și învinșilor. Niciodată mai marii rușilor nu și-au respectat
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
Reabilitarea În masă a victimelor represiunilor staliniste a Început după anul 1956, când a avut loc Congresul al XX-lea al PCUS, la care Hrușciov a prezentat faimosul său raport despre cultul personalității și consecințele acestuia. Mai exact, drept urmare a Ucazului Sovietului Suprem al URSS din 19 martie 1958, au fost anulate restricțiile privind locul de trai al deportaților și au fost eliberate de sub supravegherea miliției câteva categorii de „strămutați”, Însă fără ca aceștia să fie reabilitați. Reabilitarea presupunea anumite obligații juridice
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
privind locul de trai al deportaților și au fost eliberate de sub supravegherea miliției câteva categorii de „strămutați”, Însă fără ca aceștia să fie reabilitați. Reabilitarea presupunea anumite obligații juridice ale autorităților sovietice față de deportați, inclusiv retrocedarea averilor confiscate, ceea ce explică rezerva ucazului amintit mai sus. În același timp, pentru revenirea la locurile natale era nevoie și de permisiunea autorităților de la Chișinău. În perioada 1958-1963, acestea au acordat „undă verde” doar pentru 2.033 de familii 57, dar nu se știe exact numărul
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
populației, iar scrutinul de la 20 Mai arată că această neliniște era nutrită mai ales de teama schimbărilor fundamentale într-o societate nedeprinsă cu riscul inițiativei, cu legile dure ale competiției. O atare societate e dispusă a primi totul pe cale de ucaz și se mulțumește în genere cu destul de puțin pentru ca sarcina emisiei de ucazuri să devină relativ comodă. Stăpânul își cunoaște sluga, iar aceasta se complace în situația ei de făptură supusă, nevolnică, resemnată. Un paternalism anacronic, același în fond ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ales de teama schimbărilor fundamentale într-o societate nedeprinsă cu riscul inițiativei, cu legile dure ale competiției. O atare societate e dispusă a primi totul pe cale de ucaz și se mulțumește în genere cu destul de puțin pentru ca sarcina emisiei de ucazuri să devină relativ comodă. Stăpânul își cunoaște sluga, iar aceasta se complace în situația ei de făptură supusă, nevolnică, resemnată. Un paternalism anacronic, același în fond ca înainte de Revoluție, s-a erijat în sursă unică de remediere a răului. El
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
celelalte partide comuniste. Acestea au dobîndit o influență electorală imediat după eliberare și multe dintre ele participaseră la guvernele instaurate imediat după război. Dar această reușită se va dovedi mult prea fragilă și conjuncturală pentru a rezista războiului rece și ucazurilor staliniste. Pentru ele, perioada 1947-1953 este cea a deziluziei, a refluxului electoral și sindical. În Belgia, comuniștii obținuseră 12,7% în 1946, dar nu mai întrunesc decît 7,5% în 1949, 4,7% în 1950 și 3,6% în 1954
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
controlul politic și ideologic și asta este extraordinar, pentru că, în acest fel, Universitatea are șanse să devină cu adevărat autonomă. În ce mă privește, am avut norocul să urmez o secție nou înființată, de psihologie-sociologie. Cum știm, în 1948, prin ucazul lui Stalin, laolaltă de altfel cu cibernetica, genetica, informatica, științele antropologice au dispărut complet în țările comunizate și din Universitate, și din cercetare. Puțină psihologie aplicativă se mai făcea doar în laboratoarele ce țineau de transporturi (rutiere, aviatice, cred că
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
force al criticii drept o ediție În plus a răspânditului poem al lui Alighieri, folosindu-l drept carte de citit. Așa se aduce un fals omagiu avântului poetic! Așa este subestimată critica! Aprobarea unanimă a fost generală, dar un sever ucaz al Camerei Cărții sau după alții, al Academiei Argentiniene de Literatură a interzis folosirea abuzivă, În perimetrul orașului Buenos Aires, a celei mai mari lucrări de exegeză din lumea noastră. Dar răul era deja comis; confuzia crește neîncetat, ca bulgărele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
orice oraș, departe chiar și de vreo altă așezare de oameni, vrednică de admirație și de invidie, știind să înhame singură calul, la care ținuse cu dinții, pe care n-au avut curajul să i-l rechiziționeze nici când dăduse ucaz nu știu ce mare ștab local, la docarul cu două roți imense cum nu se mai văzuse din secolul de dinainte, cu care se ducea încet și în hurducăieli neîntrerupte, pe drumeagurile înguste, o dată la o lună după cumpărături mărunte sau de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
de etnie romă, singurele pe care guvernul croat le susține financiar în acea zonă! Este un fapt contrar tuturor uzanțelor și legilor, ca un individ sau o comunitate - în cazul nostru numeroasă - să fie declarată arbitrar, contra voinței sale, prin ucaz al guvernului, cărei nații aparține! Mai mult încă, la pagina 76 a unei publicații oficiale, „Implementation of cultural autonomy of national minorities in the Republic of Croatia”, în seria „documente” din luna aprilie 1998, distribuită și în străinătate, citim fără
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]