923 matches
-
oglinda e a unui scriitor. În plus, a unui scriitor ce spune că nu e cu totul vindecat. (Dar care creator a fost vreodată? Iar dacă ar fi - ce haz ar mai avea?) De-abia scăpat de febra - de regulă, ucigătoare - dată de epidemia de holeră și de febrilitatea înnebunitoare dată de excesul de muncă și (sau prin) închipuire, chiar în clipa în care se așteaptă a fi, în fine, confruntat cu eul său adevărat (creația duce - sau opinia generală consideră
Chipul, moartea si oglinda by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17186_a_18511]
-
în palme de un pitic" (Piticul). Sau: "o viață mică într-o lume mică. o lume cît un punct pierdut între furnicile ce par gigantice!: e lumea mea să o descriu să-i fiu cronicar cu viscerele locuite de sori ucigători și intraductibili" (Micul poem al morții. Începutul lui Dumnezeu). Poet ce nu se joacă cu cuvîntul, dirijîndu-i bolboroseala magmatica pe direcții precise, în înțeles topografic, tratîndu-l, în pofida unor declarații autominimalizatoare ("sînt cel care se bîlbîie care nu ține minte care
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
cu FMI și Banca Mondială, aceasta retragere, cu toate ale ei, ar fi fost considerată că provocatoare a unui dezastru național. Încît, tactic, ieșirea de la guvernare ar fi priit poate PNTCD-ului, dar strategic ea ar fi indus o neîncredere ucigătoare față de acest partid. Un PNȚCD curat că lacrima, dar incapabil să se descurce în labirintul guvernării ar fi ajuns un partid cu suporteri pătimași, dar nu cu un electorat considerabil, în această perioadă. Trecut prin experiență guvernării, PNȚCD-ul poate
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
pe Maria. Alexe gîndea că "eu nu sunt făcut pentru lupte. Bătrîna generație din care mă trag și-a secat toată seva și eu cel din urmă vlăstar, ca un arbore bătrîn și putred trebuie să cad învins sub securea ucigătoare a burgheziei". În stare de leșin a fost dus în casa prietenului Zamfir Voilă, care, însurat și cu doi copii, se îngrijea de moșie ca un bun gospodar. Alexe s-a întremat acolo încet, apoi recăzu în letargia stării sale
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
o schizofrenie, contestînd luesul. Dar pînă azi, cine n-a admis boala poetului altfel decît de natură luetică? Degeaba îl acuză pe Maiorescu pentru că i-a considerat lui Eminescu maladia de natură ereditară, socotind aceasta un element din sinistrul scenariu ucigător. Și în 1977 Gh. Ungureanu, vestitul arhivar, publica volumul Eminescu în documente de familie, în care originea ereditară a bolii (venită prin familia mamei, Iurașcu) este acreditată prin documente. De ce ar fi crezut, în 1932, altfel Călinescu în celebra sa
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
viceversa! Ireproșabilul, "săracul", nepătatul Ion Iliescu se vede prins, din ce în ce mai puternic, în plasa minciunilor, a fățărniciei și a înșelătoriei. Găselnița lui Cornel Nistorescu, din "Evenimentul zilei", de a titra deasupra afișului electoral din 1996 al lui Ion Iliescu aceste cuvinte ucigătoare: "Sărac, dar cinstit, format 168x207" dărâmă, cum puține alte comentarii ar fi putut-o face, mitul "omului onest". Rânjetul color al uzurpatorului de ceaușești ni se dezvăluie în toată hidoșenia sa: un politruc însetat de putere, care nu s-a
O răsturnare á la roumaine by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17067_a_18392]
-
judecățile noastre literare", declarație-manifest care călăuzește, de atunci încoace, magistratura criticii literare. Nu agrea deloc traducerile, care copleșiseră revistele literare și producția editorială. Și aceasta pentru că "traducțiile însă nu fac o literatură. Noi vom prigoni cît vom pute această mare ucigătoare a gustului original, însușirea cea mai prețioasă a unii literaturi". Memorabil program menit să creeze fundamentele unei literaturi originale moderne. Program reluat, în 1894, la inaugurarea revistei Propășirea: "Lepădînd din coloanele sale tot ce se înțălege subt strînsul cuvînt de
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
ambasadorul Austro-Ungariei la București, viitor prim-ministru era un obișnuit al casei. La 16 aprilie 1915 Czernin se întîlnește la Mogoșoaia cu maiorul englez Thomson, amantul Marthei. Autoarea notează mîndră de sine: "Czernin spune: masacrarea rușilor în munți; cele mai ucigătoare lupte. S-au salutat și și-au strîns mîna. E un lucru care ar fi fost de la sine înțeles în orice altă epocă istorică. E extraordinar doar astăzi. Spiritul meu se bucură că eu sînt cea care obligă la mai
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
a încercat să le explice actualilor lideri ai partidului că un Vasile Lupu, cu legea lui, le-a adus țărăniștilor voturi, în pofida greșelilor la guvernare și în pofida faptului că premierul moral al României, Victor Ciorbea a bombardat partidul cu acuzații ucigătoare după ce și-a înființat propriul partid, mai creștin democrat decît PNȚCD-ul. Mai nou, în sprijinul direcției Ciorbea li s-a cerut să depună adeziuni surorilor lui Corneliu Coposu și Doinei Cornea, persoane care n-au fost consultate nici în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16007_a_17332]
-
Câmpia cu miros de pelin, oile, ciobanii visând la fericire și comori ("de ce numai bătrânii caută comori și la ce bun le mai trebuie fericirea unor oameni care stau cu un picior în groapă"?), răsăriturile de soare, secara secerată, zăpușeala ucigătoare a lunilor de vară, femeile care leagă snopii, uliul oprit în văzduh "ca și cum ar medita asupra plictiselii vieții", totul, în traduceri excepționale, luminează lumile. Greu de crezut că există o casă în care Cehov să nu-și afle locul, ca
Libertatea, o poveste by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15597_a_16922]
-
-mi reprim stupoarea pe care mi-o stîrnea gîndul că omul care-i chemase pe mineri să măcelărească intelectualii Bucureștiului îi scria acum lui Cioran." Nu că autorul n-ar avea dreptate în rîndurile de mai sus, dar lipsa "nuanțelor" (ucigătoare, cum ne învață Cioran) atacă serios perenitatea oricărui text. în portretul alcătuit lui Andrei Pleșu, este pomenit și celebrul scandal izbucnit o dată cu alegerea membrilor CNSAS. Condiția principală (să nu fi fost membru al nici unui partid politic) nu era respectată nici
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
vreodată, otrăvit de cămașa muiată în sângele centaurului, ...așa și exilatul se consumă între imaginea patriei de odinioară și a țării în care viețuiește, dar nu-i va fi patrie niciodată; ars de cămașa exilului, muiată în darul divin dar ucigător al libertății, scriitorul din exil își caută vindecarea în scris..." Dintre toți acești "dezrădăcinați", doar câțiva, puțini, reușesc să devină celebri în patria lor de adopție, utilizând o limbă de împrumut, uneori cu o virtuozitate remarcabilă, precum Nabokov, Beckett sau
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
inițieri - reușite și ratate, în același timp - sînt aproape simultani. Ne aflăm în momentul confruntării celor doi. Deci al oglindirii "în direct" și chiar cu spectatori. În clipa în care se confruntă/se înfruntă, cei doi gemeni își azvîrl priviri ucigătoare, "de parcă ar fi gata să se arunce asupra dușmanului". Însă dușmanul e și Celălalt și propriul eu. Textul nici nu mai trebuie să o precizeze. E prea evident. În faza ultimă, aflăm că "Ludovic nu prevăzuse acest obstacol". Desigur că
Geamănul din oglinzi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16041_a_17366]
-
noastre. Erau acuze meschine, pe motive inventate de o minte bolnavă de ură, falacioase în esență, cum mai apar și astăzi în publicații pretins literare. Numai dezgustul și cenzura i-au interzis atunci lui Blaga să răspundă printr-un pamflet ucigător. Talentul l-ar fi slujit, desigur, în mod superior.
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]
-
am încredere� etc. După (de obicei în interviuri): Alex. Ștefănescu este un troglodit, n-a înțeles niciodată nimic din ce citește. Face tot felul de jocuri� etc. M-au plictisit și m-au istovit toate aceste reacții necivilizate, toate privirile ucigătoare, care mi se aruncă pe stradă, toate momentele în care rămân cu mâna întinsă în fața vreunui autor ciufut (cu cât mai lipsit de talent, cu atât mai ciufut) la cine știe ce recepție. Am hotărât, deci, să renunț la cronica literară. Procedez
Cică niște cronicari... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16112_a_17437]
-
martie, cu începere de la ora 22. Prețul biletelor oscilează între 300 000 și 500 000 de lei, rezervări făcându-se și la tel. 0722-664 076. Doamnele și domnișoarele sunt invitate (neînsoțite) la un spectacol de striptease masculin - după cum afirmă băieții „ucigător“ - ce va cuprinde o combinație de scene romantice și incitante, relația cu publicul fiind esențială și „obligatorie“. Întrucât, din anumite motive, în anii trecuți, componența grupului a fost schimbată în ultima clipă față de numele aflate pe afiș, nu vom prezenta
Agenda2003-9-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280741_a_282070]
-
Câteva asemenea daraveri au trecut în versurile din Oameni obosiți, ultimul lui volum de poezie, din 2008, pe care mi l-a dat în Poiană, pe ploaie. Parcă un singur poem, împărțit în mai multe secvențe, despre cotidianul banal și ucigător. Despre energia care ți se scurge printre degete, făcând sute de drumuri, îndeplinind sarcini mici și repetitive, absorbind griji care nu te slăbesc nici în somn. Și încercând mereu să te încadrezi în liniile morții, traducerea frisonantă pe care i-
Liniile morții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2654_a_3979]
-
Simon, grozav, dar n-ați putea să? Sau mai bine nu, lăsați. Așteptarea îl epuiză. O așteptare scurtă, totuși. N-a durat decît zece minute. Dar epuizantă. Cînd aștepți de zece ani. Fără să știi că aștepți. E și mai ucigător. Zece ani și zece minute. A avut de așteptat zece ani și zece minute. Ca să se dezumfle? Poate. Ar trebui să plecăm, se gîndi el, e ridicol. La ce mi-ar folosi toată povestea asta? Atunci interveni, ca să zicem așa
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
lui Kogălniceanu: „chițibușar, nerușinat, certăreț în afaceri, șarlatan politic și posedă un fond de răutate care îl îndeamnă să se distingă prin înclinația de a face rău de dragul de a-l face.“ (p. 316) La o asemenea șarjă de epitete ucigătoare, orice încercare de a-l reabilita pe Kogălniceanu ar fi neavenită, atîta doar că în vreme ce Kogălniceanu vorbește elogios despre Suțu, Suțu îl îngroapă sub o avalanță de anateme. De un tratament asemănător au parte Mihai Sturdza, Grigore Ghica sau principele
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
Risipite-n tăceri și lacrimi seci, Printre răstimpuri cu atingeri reci, Ce astăzi pătrund în oglinzi nude Cu ecouri lungi prin simțiri surde... Nu mai e loc in jur de amintiri, De împliniri noi sau vechi netrăiri, Devin doar tristeți ucigătoare, Dor mereu, deși sunt trecătoare Și se sting pe rând, în al lor scurt drum Spre nicăieri, transformându-se-n scrum! Picături de ploaie se preling greu La fereastra trupului cald al meu, Poposind imagini rupte-n ... Citește mai mult
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
pripe,Risipite-n tăceri și lacrimi seci,Printre răstimpuri cu atingeri reci,Ce astăzi pătrund în oglinzi nudeCu ecouri lungi prin simțiri surde...Nu mai e loc in jur de amintiri,De împliniri noi sau vechi netrăiri, Devin doar tristeți ucigătoare,Dor mereu, deși sunt trecătoareși se sting pe rând, în al lor scurt drumSpre nicăieri, transformându-se-n scrum!Picături de ploaie se preling greuLa fereastra trupului cald al meu,Poposind imagini rupte-n ... XV. DESPRE BINE, CONȘTIINȚĂ ȘI DREPTATE
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Și spune-mi că-s frumoasă-n veșmintele cochete, Că nu reziști ispitei...că nu mai ai puterea. Iubește-mă, fii ploaie sau fii izvorul rece Să-mi cazi pe trup șiroaie de apă curgătoare. Când soarele-și trimite săgeți ucigătoare, Să fii răcoarea calmă a verii care trece. Referință Bibliografică: VARA IUBIRII / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2025, Anul VI, 17 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
VARA IUBIRII de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380142_a_381471]
-
aici preocuparea pentru bani, pentru imagine. Am intrat puțin în magazine mari și am rămas șocată de prețuri. Aceasta demonstrează că există o mare diferență la nivel de trai. Nu știu câți oameni cumpără din magazinele acelea, dar mi se pare inadmisibil. Ucigător. În librării cartea românească este cu mult mai scumpă decât cartea rusească. Un aspect pe care l-am discutat și cu președintele Uniunii Scriitorilor, poetul Arcadie Suceveanu. Am înțeles, cartea rusească este susținută de la Moscova, dar și de comunitatea rusă
„DE ROMÂNISMUL ŞI DE ROMÂNIA DE DINCOLO DE PRUT NU M-AM ÎNDOIT NICIODATĂ” [Corola-blog/BlogPost/94019_a_95311]
-
de cei ce păzesc legea și fac dreptatea în toată vremea!” - glăsuiește psaltistul David. Să nu uităm, numai locuind sub „acoperișul celui preaînalt” și odihnind sub „umbra celui preaputernic”, Dumnezeu, vom fi izbăviți de „lațul vânătorului și de molima cea ucigătoare”. Sub protecția celui preaînalt fiind, vom fi „scuțiți de primejdie”, pentru că „adevărul Lui e scut și pavăză”. (Psalm 90, 1-4) Tuturor Românilor de pretutindeni, sănătate și spor în toate. Să sporiți, să vă rostuiți, dar fără a avea „grija privegherii
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93774_a_95066]
-
aceeași lume. Poate doar cu cîteva explicații de o sfruntată falsitate, ca multe altele, în plus... Ce sîntem ? Cine sîntem ? Ce am devenit în această ultimă săptămînă ce nu-și are termen de comparație ? Ce a determinat această bruscă, nebunească, ucigătoare trecere de la orizontalitatea aparentei tîrîtoare, parca mulțumită doar cu faptul că există, la verticalitatea unei demnități nu numai nebănuite, dar parcă nici măcar de conceput? Ce s-a întâmplat oare acolo, în sufletele acelei mîini de OAMENI care au înfruntat pînă
Prima atestare istorică a Revoluţiei: ziarul “Libertatea” [Corola-blog/BlogPost/93060_a_94352]