324 matches
-
frate Printre morcovi și salate, Pătrunjel , roșii, ardei, Gulioare, dovlecei; Fasole-are pe arac, Colo-s măciulii de mac Și spanac și conopida Plină sunt eu de obida Că de stratul meu cel mic Nu s-a ales mai nimic. -N-ai udat și n-ai săpat , Bunicuța m-a certat! Trebuie să recunosc, Buruieni sunt peste tot! Harnica fiind, pe data, Am pus mânuța pe sapă Și-am săpat și am plivit, De n-a mai rămas nimic. De o așa gospodina
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
a împletit cuvinte În vers ca niciodat’ Și din a Lui fântână, Căldare cu căldare, În jurul tău, fierbinte, Iubire-a presărat, Ca din sămânța-ți vie, Căci asta I-a fost vrerea, Cum naște pâine norul Din spic de el udat, Ți-a dat spre bucurie, La fel, să porți durerea Izvorului din pântec, De viață nesecat; Tu Evă, Mărioară, Sau orișicare ești, O stea-n Calea Lactee, Sau floare pe răzor, Ca-n prima primăvară, În veci să ne trăiești, Fecioară
DE ZIUA TA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367932_a_369261]
-
alerge pe mai multe cărări până când cineva o să-i dea un semn bun iscoadele pământului îi tot țintesc fruntea cu praștia așa încât ea se apropie încet-încet de glezne îngerul îl ridică iarăși și iarăși ca pe un copil împiedicat - lăstar udat cu veșnicie... Referință Bibliografică: Exil în inimă / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 192, Anul I, 11 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Alexandru Mărchidan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
EXIL ÎN INIMĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367097_a_368426]
-
visa la povești cu prinți și castele fermecate. Doar aici, soarele strălucește românește... în fiecare zi mai frumos, doar aici frunzele vorbesc românește despre înaintași, despre dragostea asta nemăsurată de patrie, doar aici îmi place să trăiesc liber colindând munții udați de lacrimile mamelor îndurerate, doar aici e țara mea când cu tristețe sau cu bucurie ne amintim de clipele în care s-a scris istorie, o istorie a unui neam plin de glorie și de dârzenie. De aceea sunt mândră
UMBRITĂ DE VEACURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367265_a_368594]
-
400-500 de ani, Parcul Dendrologic de la Gurghiu în care pot fi admirate peste 100 de specii de copaci autohtoni și exotici, Poiana Narciselor de la Gurghiu, ruinele Cetății Gurghiului, Castelul Bornemisza, Biserica de la Lăpușna, Băile Sărate de la Jabenița, sărbători populare, precum: Udatul Nevestelor de la Hodac, Târgul de Fete de la Gurghiu, Festivalul Văii Gurghiului, case și mâncăruri tradiționale, posibilități de relaxare, vânătoare și pescuit, oamenii harnici și puternici, păstrători ai tradițiilor, cunoscuți prin înverșunarea cu care s-au opus comunismului. Este numită și
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
din piele cu mărgele ca zgărdanul de pe colop, pantofi sau opinci. Astăzi costumele mai sunt purtate de membrii ansamblurilor folclorice, de bătrânii satului când merg la colindat și la biserică a doua zi de Rusalii când are loc obiceiul străvechi, Udatul nevestelor. Hodăcenii și-au primit oaspeții cu colac, cozonac, jin ars și cu o urare proprie: „Bine-mi pare c-ați venit,/ Că demult v-am tot dorit./ Bine-mi pare c-ați intrat,/Că demult v-am așteptat/Tot
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
vântul serii O duce-n depărtări . Dar , ce înseamnă oare, O frunză mai puțin Când tot pământul De frunze este plin ? Nu sunt decât ,o frunză Căzută pe cărare ...... Și cu inima zdorbita , Sunt o frunză ruginita De ploaia ochilor udata , Și-n bătaia vântului Demult uitată . Nu sunt decât ,o frunză Căzută pe cărare..... Călcata de sute de picioare . Nu sunt decât , o frunză Care-am crezut în vise Dar , visele s-au spulberat Care-am crezut în ziua de
O FRUNZA CAZUTA de BANU NEGRUŢA în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348080_a_349409]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 271 din 28 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZIIPOEZII DE AL.FLORIN ȚENE Marea cu sarea Au rămas promisiunile în urmă ca peștii pe uscat Tăcerile dintre noi au încolțit, florile ne udate, Înfrumusețați venind din mitologie au căzut în păcat Zeii urcați de noi pe pedestale ne meritate. Doar eu am rămas singur și trist pe plaja mării retrasă În cochilia melcului ce se târa în conștiința ucisă De furtuna orbind sinfonia
MAREA CU SAREA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348226_a_349555]
-
muncii în general cu care eram obișnuit în țară, erau probleme ce ma deprimau. Locuiam cu chirie împreună cu fiica mea, la un roman (S.G.) în Fontana unde eu aveam responsabilitatea să fac curat în jurul casei: tăiat iarbă, arbuștii, prăsitul și udatul rondurilor cu flori. Aceste lucrări le făceam benevol, fără a pretinde bani sau alte recompense de la proprietarul casei. După ce toate aceste lucrări le făcusem că la carte și după ce apetitul pentru lucru abea mi s-a deschis, hopa că nu
BANI SI OMENIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361915_a_363244]
-
produsul societății în care trăiesc sunt un avorton al ideii de bine alunecată prin lacrima sufletului răvășită de suspinul regretelor și-al unui timp întârziat între cioburi de clepsidră și vise opace restaurator de gânduri pierdute între cer și pământ udată de roua nocturnă a gingășiei rătăcite pe care zadarnic o caut în hăuri de nori în stele împietrite și mă mai caut pe mine în sclipiri de noroi dar aflu că sunt un rebut un tren pierdut 16.01.2014
REBUT de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365872_a_367201]
-
vântul care le atinge Florile de câmp au brațele până la cer și fură din fiecare dimineață serile plâng în poala vreunei stele sunt sălbatice nu stau la mângâieri decât legate Florile de câmp au parfumul libertății și miros a soare udat de ploi Știi câmpul acela de maci care-a sângerat când i-am strivit cântecul eu i-am auzit țipătul sau poate a fost doar bobocul acela abia răsărit din genuni Aș fi rămas în veșnicia florilor de câmp ele
FLORI DE CÂMP de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351950_a_353279]
-
Acum mă gândesc că umezeala aceasta nu era deloc întâmplătoare, e mai degrabă emblematică. Pe pietre și pe trunchiuri de copaci e mușchi gros; crescuse și pe lămpașele japoneze de metal. În zonă sunt nenumărate cascade și vegetație aproape luxuriantă, udată bine la rădăcină de ploi abundente. Umezeala caldă și plăcută face de acum parte din experiența noastră de la Nikko. Templele oferă însă puține locuri de refugiu, în împrejmuirea templului fiind numai vreo două-trei clădiri cu acoperiș, pentru rugăciune. Acolo te
AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (2) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352353_a_353682]
-
albastre să le păstrezi în suflet și apoi să-ți amintești de cântecele noastre, Pe care încă noi nu le-am cântat și poate n-o să le cântăm vreodată; cuvintele sunt flori ce-or adăsta pe perna ta de lacrimă udată. Leonid IACOB (poezia este inclusă în vol. „Bântuit de furtuni” ) Referință Bibliografică: mai spune tu, iubito / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 342, Anul I, 08 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate
MAI SPUNE TU, IUBITO de LEONID IACOB în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351408_a_352737]
-
tu sufletul mereu mi-ai asculta.Știu cât de mult îți place ploaia!Cum mie-mi place în ale tale brațe-a sta.Singuri, tăcuți stând în ...odaiaCe îmi ascunde visul dar și vârsta.Întinde-ți palmă că s-atingiPărul udat de picături răzlețe.Cu gesturi simple ai reușit să învingi,O inimă rănită ce a-nvățat să se răsfețe.S-a răsfățat cu bucuria de-a iubiși niciodată nu va încetaSă simtă, chiar de eu nu voi mai fiMereu la
MIHAELA MIHĂILĂ [Corola-blog/BlogPost/351129_a_352458]
-
suflarea-n șoaptă te condamnă Gata, spectacolu-i pe terminate! Te rog, ne lasă mai spre primăvară Să ne aline dorul cu-a ei boare De-abia-nverziră toate pe afară... Nu ciufuli natura dată-n floare! M-am săturat și de bocanci udați Și vântul mi-a pătruns tăios prin haine Of, mușchii-mi sunt atât de încordați Să n-ajung la spital, ajută, Doamne! Mi-aș pune, sincer, și eu o rochiță Știu, nu te-nduplec cu diminutive Mă-ndeamnă vorba cursă
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
celor orbi. Doar ea ne trezește la viață. Iar trece-un cocor pe langă turla bisericii. Intru în stare. *Cum să uit că sângele tău mi-a-nflorit chiparos pe crucea din inimă? *De două mii de ani, crucea Ta e udata cu lacrimi de îngeri. *Țipatul cocorilor se suprapune peste lumină crucii. Cu vârfuri spre cer - câte case tot atâtea troițe. *Iconar pregătind lemnul. Din văzduh - suspine negrăite. *Să știi să asculți în fiece om vuietul Duhului Sfânt. *Cerurile - fără liman
MEDITAŢII PE MUNTELE CRUCII de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352156_a_353485]
-
Autorului Freamăt în noapte De tremur și șoapte, Suspine de amor Cu zâmbet de dor. Cântec de viață Furtună și ceață Durere și foc Un pic de noroc. Tu, suflet de crin Din univers divin Din ținut neumblat Cu lacrimi udat. Tu, vis și fantezie Ești clipa de magie Minutul de visare Din șoapte amare. Departe în zare Glas ce nu moare Speranță și dor Ești nemuritor! Călăuză-n noapte Ai plecat departe Spre îngeri și stele Lăsând doruri grele. În
CLIPA DE LUMINĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354965_a_356294]
-
se ceartă între ei tot timpul. Or fi tari de urechi! Cu ochii după ferestrele de unde se auzeau vocile, eram cât pe ce să mă lovesc cu capul la trecerea printr-o străduță îngustă și, pare-se deloc potrivită celor udați prea mult la rădăcină. Attenzione alla testa!, mesaj pentru cei neatenți. Deși drumul călcat o dată este cel mai sigur, am ales pentru prima zi venețiană, un alt traseu. Am lăsat Giardini Biennale (Biennale vine de la numele evenimentului organizat odată la
VIA GARIBALDI de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355313_a_356642]
-
spre slava și gloria lui Dumnezeu? Romulus Voicu: Îmi plăcea să cânt pentru că aduceam bucurie oamenilor și îi făceam să se simtă bine și asta mă făcea și pe mine să mă simt bine. Bineînțeles că aceste chefuri... Reporter: ...trebuiau udate... ...toată lumea trebuia să bea ceva, să fumeze, să facă și alte lucruri... Prietenii mei au fost supărați că eu nu mai cânt pentru lume, ci cânt doar pentru Dumnezeu. Dar Dumnezeu mi-a dat alți prieteni, mult mai mulți. Multe
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356606_a_357935]
-
părușca îndesită și codri-s ciopârțiți de drujbe și topoare. Rucărul vechi e-n amintire de poveste dar munții-s tot Ghimbavul, Piatra lui Crai și Posada - Vârful de Cruce, Cuculeț și Căpitanul - iar Dealul cu Podișor, Țefeleica și Măra udate-s tot de Râușorul gârlă și Dâmbovița de început. Povestea spune că sătenii erau în vânj numai din lapte, măligă și pastramă, trudeau în obște cu sudoare și-n sărăcie de avut. Bărbatul avea-n grijă s-aducă de-ale
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (I) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355729_a_357058]
-
să retrăiesc cele scrise cu maximă fidelitate. Îi sunt recunoscător creionului și caietului că mi-au păstrat aceste plăcute amintiri. Primăvara. Au apărut primii muguri, ploi calde, după care apăreau pârâiașe pe marginea trotuarului și plăcutul miros de pământ proaspăt udat. Aceasta o simți numai acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros plăcut de după o ploaie de primăvara a simțit și fizic
PENTRU TINE NATURĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369653_a_370982]
-
loc ce a fost universul bunicilor și străbunicilor mei necunoscuți. Copil de oraș, nu știu cum arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
să retrăiesc cele scrise cu maximă fidelitate. Îi sunt recunoscător creionului și caietului că mi-au păstrat aceste plăcute amintiri. Primăvara. Au apărut primii muguri, ploi calde, după care apăreau pârâiașe pe marginea trotuarului și plăcutul miros de pământ proaspăt udat. Aceasta o simți numai acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros plăcut de după o ploaie de primăvara a simțit și fizic
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
să retrăiesc cele scrise cu maximă fidelitate. Îi sunt recunoscător creionului și caietului că mi-au păstrat aceste plăcute amintiri.Primăvara.Au apărut primii muguri, ploi calde, după care apăreau pârâiașe pe marginea trotuarului și plăcutul miros de pământ proaspăt udat. Aceasta o simți numai acolo unde nu sunt blocuri care să oprească adierea și unde nu sunt fabrici care să polueze aerul. Numai cine a simțit această adiere, acel miros plăcut de după o ploaie de primăvara a simțit și fizic
GEORGE GOLDHAMMER [Corola-blog/BlogPost/369688_a_371017]
-
loc ce a fost universul bunicilor și străbunicilor mei necunoscuți. Copil de oraș, nu știu cum arată o plimbare cu căruță, un cățărat în corcoduș, o scalda în râul ce străbate satul; nu am cunoscut casă de lut, iepurașii cu blănita moale, udatul și îngrijirea straturilor ordonate de ceapă, fasole, roșii, ardei. Privesc cu uimire satisfacția gospodarului de peste 70 de ani, care se așează seară la masa încântat de grădină și livadă să. Atâta muncă pentru cateva conserve de iarnă și vreo 20
OLIVIA DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/369699_a_371028]