432 matches
-
ceramistul artist Bledea Simona. În expozițiile dumnealor pot fi întâlnite atât obiecte de ceramică tradițională, cât și modernă, realizate după modele vechi românești sau după modele săsești. Printre obiectele tradiționale, utilitare și decorative, plăcute, simple și atrăgătoare, pot fi amintite: ulcele pentru lapte, oluri pentru țuică, hârgauă (cană rotundă), blide, castroane, vaze pentru flori, bocăi (căni cu gât alungit), fără cioc, păhărele pentru țuică, oale de sarmale, clopoței. Interiorul este roșu, iar la exterior aplicațiile în formă de puncte, linii, spirale
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
care ar aduce cât de cât la chip și port cu vreun răzeș de demult. Și asta mă ajută să aud de la acest străbun încropit vorbe nerostite, dar închipuite după dorința mea ascunsă... *** Oameni buni, ia ridicați oleacă ochii din ulcelele burduhoase și ascultați povestea hanului ista, care nu-i han de rând. I-adevarat însă că, dacă nu se năștea nepotul lui Gheorghe și-a’ Anghelinei Ursachi de la Verșeni, băietu’ Profirei, cel agiuns scriitor mare, și de-i zice Sadoveanu
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia lu’ Cuțui. Și-n tăt acest timp, Ancuțele cele de demult - care-acuma-s oale și ulcele, ca să bem noi vin din ele - umblau ca niște albine, împodobite cu șiraguri de mărgele și năframe nemțăști, vamă cu care negustorii cei însetați de vin și de ochii dulci ai hangițelor le cumpărau bunăvoința. Și uite-așa, stătea Ancuța
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
încrucișau căile, unele la dus altele la-ntors, ici la han. Cei care se-ntorceau intrau să bea adalmașul târguielilor făcute cu animale mari, că la asemenea negustorii aveau mereu dare de mână. Și pune-te pe vorbă apoi, mângâind rotunjimea ulcelei, cu ochii la rotunjimile Ancuței. Trebuie să știți, oameni buni, că Ancuțele dinaintea celor pe care le mângâiem noi acum cu priviri ascunse, ca s-avem cu ce ne spovedi la popă, făceau și fapte mai de ispravă decât cele
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
ia poftiți de deschideți cartea scriitorului de-i zice Sadoveanu!...Că n-o să vă pară rău diloc... Ei, cinstiți meseni, ar fi multe de spus despre vorbele de demult, răsturnate în urechile mosafirilor Ancuțelor celor vechi; vechi ...precum vinu’ în ulcele,/ din doage de cofăiele;/ dar nu-i timpu’ de pierdut/ cât îi vinu’ de băut...Că aici, la Hanu’ Ancuței, se știe bine zicala vinului: “Vinu’ îndulcește inima omului și folosește mădularelor lui”. Așa că... Zâi din cobză, măi cioroi, Cât
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Hanu_ancutei_locul_unde_inca_se_mai_gheorghe_parlea_1352045116.html [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
l-am văzut plângând: la moartea lui Gheorghiu-Dej, atunci când el a hotărât în mod irevocabil și se pare că nu fără temei: - Rușî l-au omărât! Mai mult, peste ani și ani, când Mărian Frântu era de mult oale și ulcele, aveam să descopăr că tot ce spunea el pe atunci era adevărat. Se întâmpla asta la comemorarea a 30 de ani de la trecerea la cele veșnice a Patriarhului Iustinian, care în perioada 1932-1947 fusese preot-paroh la biserica „Sf. Gheorghe” din
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1431618923.html [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la mine boccea de strânse sume. Le las spre moștenire doar limba prea curată Ce scaldă făurirea
CIPRIAN ANTOCHE by http://confluente.ro/articole/ciprian_antoche/canal [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Parfumuri subtile, preorientale, Ca zilele unei maharadjale, Mătușa Zulia știe ce știe, Iubirile ei din copilărie, Pe vremea când fluviul nu era Galben, Nu se purtau barbă și salbe, Numai Baraba cere și cere Iertare la mase cu fiere-n ulcele, Maestrul vrăjilor ține închise Păsări măiestre și le ucise, Alb porumbelul - iubita sedusă De-nțelepciunea severă hindusă. Sunt eu bărbatul care nu are Voie să plângă, fără-ndurare? Plâng uneori și iezii și zeii și huhurezii pe stânca Egeii. Blesteme
ULTIMELE ŞTIRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1410062967.html [Corola-blog/BlogPost/362232_a_363561]
-
am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la mine boccea de strânse sume. Le las spre moștenire doar limba prea curată Ce scaldă făurirea
COTLOANE ALE MINȚII de CIPRIAN ANTOCHE în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/ciprian_antoche_1486706037.html [Corola-blog/BlogPost/375502_a_376831]
-
cu vărsta numai bună de încorporare. Acum, după cele povestite, vă rog să vă imaginați cum va reacționa acel bărbat când, la masa voastră de Crăciun, îl serviți cu sărmăluțe și răcituri! Brrr!!! Nici să nu îndrăzniți, sub aburii unei ulcele cu vin fiert, să îl îmbiați să guste o bucată de șoric proaspăt desprins de pe Ghiță, nu vă va mulțumi frumos! Să fie limpede, problema nu ține doar de diferențele de religie. Sunt dispusă să primesc în casa mea pe
TOLERANŢĂ, TRADIŢIE, CULTURĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1756 din 22 octombrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1445493449.html [Corola-blog/BlogPost/342970_a_344299]
-
formă de buchet de trandafir. Cerceii sunt realizați în tehnica peyote, broderii din mărgeluțe. Natalia Radu (Florești-Prahova), artist plastic, absolvent al Facultății de Arte Decorative, secția Design, are atelier de ceramică, e la prima participare la Târgul de Mărțișoare. Expune ulcele în miniatură, modelate manual, folosind tehnica specifică vaselor de lut și mărțișoare verzi, constând într-o ulcică în care au fost cultivate fire de grâu, ținute la germinat o săptămână. Grâul mai este cultivat și în castroane și căuce. În
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1394993959.html [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
vine și pleacă de la faptul (apt de teroare), (full de ceva ce poate pătrunde pînă dincolo) triunghiul bermudelor stă mărturie în largul oceanului acolo unde numai cîțiva nenorociți pot ajunge, dar nenorocirea este bună ca și carnea de porc dulce (ulcele călite în focul umilinței) tu nu poți să fii călit precum un metal deoarece (mise en abîme) nimic nu te mai lovește ai trecut dincolo fără să știi cuvintele din limba română nu pot spune cît de greu este să
Poezie by Angela Marinescu [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
când în când, se scoate Din cuptor câte-o plăcintă... Și gazdele stau vesele-n pridvor... Tot ascultând urârea... Ce le-o rostesc copii-n cor... Tot satul simte astăzi Sărbătoarea... Colacii își așteaptă rându-n coș... Iar vinul, în ulcele... Mai vine la colind și câte-un moș... Și dup-un strop de vin, măi prinde și-el putere... De când se știe, el a colindat... Nu a lipsit de loc... Și-acum, de gazdă-i invitat... Să sada lângă foc
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_iarna_.html [Corola-blog/BlogPost/350934_a_352263]
-
pe câmp, l-ai văzut?" - "L-am văzut: sufletul său n-are odihnă în Infern." - "Pe acel al cărui suflet n-are pe nimeni care să-i facă slujbe, l-ai văzut?"- - "L-am văzut: se hrănește cu resturile din ulcele și cu rămășițele din uliță!" Dincolo de aura de mit a acestei epopei tulburătoare se ascund lucruri greu de înțeles și de explicat. Deși o parte din plăcuțe s-au păstrat până în zilele noastre ( la Ninive ), multe din exponatele Bibliotecii lui
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
în fiecare zi, ori de mai multe ori. Este suficient să se întâmple o singură dată, nu există o a doua șansă. Între acceleratoarele de crepuscule subatomice și cuptoarele de piatră în care bunicii ardeau ulcioare de lut, oale și ulcele există o distanță de progres științific și tehnologic de ani lumină. Nu neapărat și de prudență și de înțelepciune bătrânească. Olarul știa bine că ulcioarele sale nu prea puteau merge de multe ori la apă. (Ulcioare de lut) Referință Bibliografică
DESPRE ETOSUL POSTUMAN de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1497498191.html [Corola-blog/BlogPost/340910_a_342239]
-
împărțeli de plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. Joia Mare: De ce să nu îți săruți prietenii în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102148_a_103440]
-
folosite într-un segment de 10 minute din această „lume" la care, în opinia mea, sunteți complici: „vită încălțata", „bou absolut al politicii românești", „papucar", „mamelar", „zdreanța umană", „dobitoc", „vită de Nastase", „boul de Nastase", cu îndemnul optimist - „oale și ulcele, ăsta așteptăm de la tine". În ceea ce mă privește, acest limbaj nu mă mai afectează. De patru ani, îl suport și eu și familia mea. Dar acest limbaj este folosit pe un post public. De patru ani. În fiecare seară. În legătură cu
Adrian Năstase, scrisoare deschisă către CNA: Somn ușor! () [Corola-website/Journalistic/101967_a_103259]
-
plecarea sufletelor, cănd morții pleacă cu colacul și cu oală pe care le-au căpătat. SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. În Joia Mare, dis-de-dimineață, se împart, între neamuri și la săraci, pâine, curechi (varză), mazăre, fasole, baraboi (cartofi), pe care le pun în ulcele noi, frumoase, împodobite cu floricele numite brebeni. Se face un colac lung, numit uitată, care se dă pentru morții uitați. Se duc femeile la tămâiat și aruncă două căldări de apă pe mormânt; după aceea merg la gârla și aruncă
SĂPTĂMÂNA PATIMILOR. De ce să nu îți săruți prietenii în Joia Mare by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101190_a_102482]
-
-și pomeniseră morții și a primi colaci și bă¬u¬tu¬ră, sfârșind, firește, prin a se îmbăta criță. Când erau Moșii de vară, adică înaintea Rusaliilor cu o săptămână, pe la noi se obișnu¬iește să se dea de pomană ulcele de pământ sau căni pline cu griș sau orez cu lapte, care au legate de toarte câte trei fire de izmă creață, adică mentă. Atunci, Rodoloaia, care stătea pe ulița Capu’ Satului, la Cacarela, ieșea dis-de-dimineață la drumul mare și
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
pe ulița Capu’ Satului, la Cacarela, ieșea dis-de-dimineață la drumul mare și se așeza pe dala de piatră de pe marginea podețului din fața casei lui Sclipa, peste drum de casa noastră; până la prânzu’ ăl mare femeia era înconjurată de căni și ulcele primite de pomană, fiind nevoită să le care acasă cu târna sau chiar cu telteul, ajutată de ne¬poți. Atât de mult intrase în conștiința oa¬me¬nilor asocierea între porecla Rodoloaia și fap¬tul că aceasta cer¬șea, încât
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IV) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474823495.html [Corola-blog/BlogPost/366406_a_367735]
-
Acasa > Strofe > Timp > HANUL AMINTIRILOR Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâne hanuri, bolți cu viță De la răspântiile mele În cari veneau boieri de viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Hanul_amintirilor.html [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
în camera de zi. Iar pe hol. N-a ratat nici un colț din bucătărie și nici din cămară. A cotrobăit peste tot, prin dulapuri, pe rafturi, sub pat, sub masă, în sertare, în geamantane, cutii, prin cărți, albume, oale și ulcele. Lipsea ceva, dar nu-și dădea seama ce. A, mămuca, tătuțul și... parcă era... Era și un copil?” Musafir neanunțat, incertitudinea își făcu apariția: ”Pruncul?”... Da, da, băiatul, Geani!... Geani arde, ajutooor!” - își aminti. Frântura de rațiune a umplut paharul
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/mihaela_suciu_1438610553.html [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Grajdiul, era-n cas-cea-mare. Prispa mereu dărâmată, Unde stăteam noi, la soare. Două odăi luminate, Paturi, dulap și-un cuptor Vechi, dar întruna curate. . . Trudea măicuța - de zor. . . Acoperiș . . . cu șindrilă, Spartă și-n vreme de ploaie, Podu-l umpleam cu ulcele Și castroane, să curgă șiroaie. Tinda - cu beci, o scăriță, Luca - motanul gălbui, Mina - nebuna căpriță, Moli - lătra-n cușca lui. Curtea - mereu măturată, Colo-n grădină-un veceu, Eu - cu o față-ntristată, Fiindcă le curăț, doar eu. Poarta
CASA COPILĂRIEI MELE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Casa_copilariei_mele_ionel_davidiuc_1339479789.html [Corola-blog/BlogPost/341941_a_343270]
-
când în când, se scoate Din cuptor cate-o plăcintă... Și gazdele stau vesele-n pridvor... Tot ascultând urârea... Ce le-o rostesc copii-n cor... Tot satul simte astăzi Sărbătoarea... Colacii își așteaptă randu-n coș... Iar vinul, în ulcele... Mai vine la colind și câte-un moș... Și dup-un strop de vin, măi prinde si-el putere... De când se știe, el a colindat... Nu a lipsit de loc... Și-acum, de gazda-i invitat... Să sada lângă foc
...IARNA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Iarna_cristian_gabriel_groman_1354943446.html [Corola-blog/BlogPost/351673_a_353002]
-
roșu, cu dungi divers colorate: alb, negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1421523184.html [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]