207 matches
-
le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi grâul ce
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
Todor Jivkov, Yasser Arafat, Bokassa, Lech Walesa, Muammar al Gaddafi, Gheorghe Gheorghiu Dej, Ceaușescu, Chu En Lai... sunt printre mai marii lumii pe care i-au fascinat la diferite ocazii glasul și cântecele Polinei Manoilă. Așa s-au rostogolit pe ulucul timpului secundele, zilele, an cu an, însoțindu-se cu mirajul cântecelor Polinei Manoilă, înmănunchiate până azi în cinsprezece albume realizate la Electrecord, peste două sute cincizeci de piese la radio, sau numeroase filmări de televiziune. Colaborările cu marii dirijori Nicu Stănescu
POLINA MANOILĂ, CÂNTĂREAŢA UNEI DRAGOSTE OLTENEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372280_a_373609]
-
ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit. Citește mai mult Este august, trecut de Sfanta Maria și se sparg bostănăriile. Țăranii-și încarcă coșurile carelor cu pepeni verzi de
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
ei și din când în când îi operște să se odihnească.Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum.Bunicul a dejugat boii și i-a adăpat în ulucele răcoroase ale cișmelei. Am băut și noi apă rece de izvor, am umplut fedeleșul și ne-am răcorit.... XXXI. MÂNZUL, de Cârdei Mariana , publicat în Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011. În gajdul plin de fân proaspăt cosit, caii
CÂRDEI MARIANA [Corola-blog/BlogPost/375626_a_376955]
-
tocănița de ceapă cu carne de pui. Și-a prins o drăcoaică de puică piciorul în gard. Sărea mereu gardul în grădină și râcâia printre brazdele cu salată și, când am vrut s-o alung, și-a prins piciorul între uluce și a rămas beteagă, așa că taică-tu i-a tăiat gâtul. - Bine, atunci merg să mă spăl un pic, să mă mai răcoresc și între timp îmi pun și actele ce-mi trebuiesc mâine, în ordine. - Numaidecât este gata tocănița
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XVII COŞMARUL ADEVĂRULUI PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362124_a_363453]
-
drumul împarte/ în două pământul întreg.// Cu creieru-n flăcări, o lună/ am fost așteptat-o, năuc,/ privind la trăsuri și la roate/ prin galben cum vin și se duc. Dar, iată, că-n zi blestemată/ de toamnă, cum stam la uluc,/ sosi până-n seară caleașca/ prin roșu cu caii clăbuc.// Și nu era nimeni pe capră,/ de mint, să mă legăn în ștreang,/ și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang,// și băncile goale-năuntru,/ și ușa balanga-balang!” În versurile din Locul
MIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288168_a_289497]
-
că-i era sete. Pe vremea aceea la târlă aveam un câne de care nu s-apropia nimeni. Așa era de fioros, că mămăliga i-o dam în colțul furcii iar zerul i-l turnam din cel’lalt capăt de uluc. Când a văzut cum îi dam cînelui tain, flăcăul s-a mirat ș-a pus rămășag cu mine că ia cânele de lanț și cu el de lanț ocolește târla de trei ori. Nu credeam așa minune și, în prostie
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
10 rânduri. În Munții Vrancei „Străvechea łară a Vrancei e împărțită în două părți, cum nu se poate mai deosebite: spre apus stau munții îmbrăcați cu păduri până în vârf și lipsiți cu totul de sate; la mijloc e un larg uluc plin de sate și cătune, iar spre răsărit se ridică dealuri aproape tot așa de înalte ca și munții, între care e vestita Măgura Odobeștilor (1001 m) de unde țara se vede ca un șes neted până la Dunăre. „Vrancea muntoasă” e
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Fiecare sat își are muntele său deosebit, unde locuitorii trimit cu toții în aceeași zi turmele la văratic. Tot în munți sunt o sumedenie de ferestraie, de unde coboară mereu scânduri, ciubere și donițe spre podgorie. Dimpotrivă „Vrancea cu sate” este un uluc unde nu se vede nici pădure, ci numai costișe goale, ruinate de ape. În sfârșit, la răsărit de uluc, Măgura Odobeștilor și dealurile sunt îmbrăcate cu vii, până spre „moghilele Vrancei”, unde țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
munți sunt o sumedenie de ferestraie, de unde coboară mereu scânduri, ciubere și donițe spre podgorie. Dimpotrivă „Vrancea cu sate” este un uluc unde nu se vede nici pădure, ci numai costișe goale, ruinate de ape. În sfârșit, la răsărit de uluc, Măgura Odobeștilor și dealurile sunt îmbrăcate cu vii, până spre „moghilele Vrancei”, unde țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului, înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș. Cine urcă într-o zi senină pe culmea Cozei, un munte care stă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu vii, până spre „moghilele Vrancei”, unde țara vrâncenească se hotărnicea odinioară cu stăpânitorii șesului, înainte de venirea lui Dragoș din Maramureș. Cine urcă într-o zi senină pe culmea Cozei, un munte care stă ca o catapeteasmă desupra satelor din ulucul Vrancei, acela cuprinde într-o singură ochire tot ținutul până în lunca Siretului, unde se zărește fumul trenurilor, ocolind pe departe acest străvechi colț de țară.” (Simion Mehedinți) Cerințe: 1. Scrieți cuvinte cu sens apropiat celor scrise cursiv în text. 2
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
nord, precum zidul unei cetăți, orașul și depresiunea Șimleului... La poalele acestui peisaj, foarte plăcut colorat, se înșiruie zidurile vechii cetăți a Șimleului, așezată pe valea Crasnei.” (Ioan Supuran, Masivul Măgura Silvaniei) “În Vrancea, munții, care fac marginea apuseană a ulucului, abia trec de 1000m. La răsărit de uluc unele dealuri stau să ajungă și ele o mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Șimleului... La poalele acestui peisaj, foarte plăcut colorat, se înșiruie zidurile vechii cetăți a Șimleului, așezată pe valea Crasnei.” (Ioan Supuran, Masivul Măgura Silvaniei) “În Vrancea, munții, care fac marginea apuseană a ulucului, abia trec de 1000m. La răsărit de uluc unele dealuri stau să ajungă și ele o mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea, apele sunt cum nu se poate mai limpezi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
o mie de metri. Chiar și făptura pământului arată aici deosebirea dintre Carpați și Subcarpați. Carpații sunt zidiți în mare parte din gresie. De aceea, apele sunt cum nu se poate mai limpezi și bune de băut. Din contra, fundul ulucului subcarpatic a fost odată plin cu lacuri sărate. Când lacurile s-au uscat, în urma lor a rămas sare, gips și nomol care se înfățișează acum în chip de clisă (argilă). De aceea, apele sunt pe acitulburi, sărate și rele de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
rămas sare, gips și nomol care se înfățișează acum în chip de clisă (argilă). De aceea, apele sunt pe acitulburi, sărate și rele de băut. în unele văi sunt izvoare cu pucioasă și puțuri de păcură. Abia spre răsărit de uluc începe iarăși altfel de pământ.” (George Vâlsan) “Nicăieri nu se vede mai bine cum s-a încrețit scoarța pământului, adăugând bârne noi Carpaților, ca în județul Prahovei. Dealul Băicoi este ca un fel de val, care abia acum se înalță
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
faimă. Ulița copilăriei Ionel Teodoreanu (fragmente) „Ulițile de căpetenie ale târgului au slujitorii lor: măturători care le piaptănă, stropitori care le spală, meșteri care le sulimenesc cu smoală și asfalt. Ea se slujește singură. Își toarnă apă de ploaie prin uluce; își potrivește părul cu vrăbii; și chipul ei firesc e. Trufașe de numele lor, celelalte uliți au silit porțile caselor să li-l învețe și să li-l rostească statornic. Și porțile, cu guri de tablă sau de lemn, îl
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
iluzii Și tot atâtea-apoi devin O sumă de confuzii. Atâtea euri lesne trec Cu falsă rezonanță, În lașitate se întrec, În oricare instanță. Atâtea euri plâng de zor În clipa cea mai dulce Că totul este trecător În proprii, mici uluce. Atâtea euri spre apus Zadarnic spun ce-i viața Când moartea-i - vălul suprapus - Pe toată suprafața. Atâtea euri vin și trec Cu slabe fapte-n urmă Pe unde clipele petrec - Nocturne sau diurne. 22 mai 2004 REFLECȚII (CLIV) Repet
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
Procovanu. Simțind putoarea lor bâhlită, Neculai căscă un ochi buimac. Se scărpină holbat subsuoară și trase un râgâit. Apropiind traista cu piciorul, porni apoi agale pe sub gard. Oprită în dreptul unei porți, o ceată de oameni umpluse drumul. Rămași unii pe sub uluce, alții erau intrați într-o ogradă. Cocoțat pe o pereche de labe de gâscă, în fruntea lor pășea un omuleț în cizme grele, cu bombeuri lustruite. Purta plin de importanță o scurtă din piele cu șapcă de mușama care părea
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
și mulți străini. Văd frunzele ce cad din ramura bătrână Și cum el geme după atâția ani. A fost bătută de viscole și ger. Pe lângă ea cernut-au fulgii de zăpadă. A fost stropită de ploile din cer, Iar la ulucul ei s-au adăpat și animalele de pradă. Pe lângă ea trecut-au mulți ce astăzi nu mai sunt. Deasupra lor stau lespezi pe morminte, Au părăsit de mult acest pământ Și le-nchinăm cuvinte sfinte. Privesc la ea și de
F?nt?na by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83183_a_84508]
-
a condus bine toată delegaț ia. Felicitări, Luciane! -Vă puteți închipui câte tone de pliante, scheme, programe, CD-uri și alte materiale publicitare se aruncă pe piață? -Vă întrebați... până la urmă... care-i câștigul? Răspund simplu cine câștigă: baba la uluc sau cel din horă! Trebuie să fim și noi cât mai prezenți în hora globalizării..... (MERIDIANUL, An IX, nr.29 (707), joi, 9 august 2007, Editorial) VALENTIN SILVESTRU -prietenul TV.V. prietenul nostru Puțini știu cât de apropiat am fost cu
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
facă cronică, poetul știe să ne sugereze într-un context fantezist sau fantastic faptele existenței, fără să uite trăirile sufletului: " Și începe să ningă leneș, afară/ Cu petale de primăvară/ O, ce durere dulce ne duce/ Gânduri de purpură peste uluce". "Leonid Dimov este un pictor căruia i s-au substituit uneltele. El strivește cuvintele și transformă lexicul într-o masă de pastă grea, în râuri bogate de uleiuri, în bizarul somptuos, și un fel de onirism flamand caracterizează visele acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
zi m-a făcut să descopăr un nou poet, nu mare, dar de o blândețe ca un balsam: Francis Jammes, în traducerea tot a domnului Ion Pillat. Poetul ăsta iubea măgarii și românul traducea astfel: Iubesc măgarul dulce Călcând lângă uluce și ar fi vrut, când avea să moară, să intre în rai cu măgarii. - Pe lângă marii damnați, Villon, Poe, Baudelaire, apar pe lume și astfel de poeți, mi-a spus Diaconescu cu o expresie de încîntare extremă, vrând parcă să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
dar am auzit-o pe Mariana țipând. Îl striga pe Florin să vină, că moare. Îl striga, îi spunea că o doare, țipa, țipa, țipa... Să vină că moare. Am fugit speriat cu țipătul ei în suflet. Scurtai dealul pe la ulucele cu apă ce adăpau vitele și-l urcai de parcă îl coboram. țipătul ei imi făcea inima să tresară, îl auzeam în toată ființa mea. țipa tot trupul meu. Urcam și-l auzeam și mai tare. Mi-am făcut ochii roată
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
am spus, mai înainte, ne oprim... Imaginația pornește hai-hui... Sunt gata să jur că aud scârțâitul roților morilor purtate de vântul care aici nu are hodină... Și... adie și acel miros anume al făinii calde de porumb ce curge pe uluc... Da’ ce faci, vere? Te văd cu privirea în zare și călcând cam în dodii... Apoi cam ai dreptate, fiindcă visam la vremurile când de aici și până hăt departe, pe toată creastra asta de deal, se înșirau - ca la
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
era ordinul de concentrare a căprarului Hriscu N. Gheorghe. Împături, cu grijă, bucata de hârtie și o porni, fără să vadă nimic înaintea ochilor, spre fratele mai mare, Vasile, care ținea o cârciumioară, într-o odaie a casei. Trecu pe la uluc, sorbi cu sete apa răcoroasă, al cărei izvor venea tocmai din Poiana Căldărușei, ajunse la răscrucea drumurilor spre târgul Hîrlăului și spre vechea Cetate de Scaun a Sucevei, oprindu-se, nehotărât, la poarta cârciumei. Fratele nu era acasă, așa că se
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]