109 matches
-
falimentul. în schimb, dacă ea aparține statului, va plăti tot cel păgubit: după ce a rămas fără serviciu (pentru că asta se întâmplă oricum!), iată-l rămas fără casă sau cu animalele otrăvite de cianuri și de tot felul de reziduuri toxice. Uluiala lor e întrecută doar de nesimțirea funcționarilor guvernamentali, care, după ce obosesc să dea vina unii pe alții, cad obosiți în patima "studiilor de fezabilitate" din care au aflat că lucrurile s-au întâmplat pentru că trebuiau să se întâmple! Toate acestea
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
Malvolio cel precaut și suspicios nu intuiește că în spatele cuvintelor mieroase și bombastice se ascunde o poliță pe care cheflii, în cap cu Sir Toby, i-o plătesc din tot sufletul. Purcărete nu are limite în a inventa ipostazierea „naivității“. Uluiala nu se desprinde de pe fața lui Constantin Cicort, un Malvolio anesteziat de o asemenea întorsătură. Olivia nu iubește pe nimeni, nici pe Orsino, cît ar fi el de duce, nici pe cei doi tinerei frumușei, asemănători la chip, Viola și
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
de atunci înainte era de datoria lor să conducă treburile publice. Marele hap ingurgitat la repezeala de oamenii Convenției Democratice a fost preluarea, fără cel mai sumar inventar, a contabilității dezastruoase a țarii. Cand, la câteva luni după revenirea din uluiala, unii dintre reprezentanții noii puteri au început să mârâie, realizând că fuseseră duși cu preșul precum ultimii fraieri, era prea târziu. Nu-i mai credea nimeni. (Gurile rele spun că starea de vraja și intervalul de împietrire coincid cu cele
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
la elefanți. Că și ele ar fi niște creaturi ale Puterii Supreme - nefiind teist se exprimă că un francmason. (Nu știu dacă; în sfîrșit...n.n.). Nu-l cunoașteți cum îl cunosc eu, ca să vă dați seama de suportul adevărat al uluielii sus-iscălitului. De exemplu, cum vedea dumnealui vreo furnică înaintînd aferata prin apartamentul său faimos de casă veche de pe strada Cuțitul de argint, imediat scotea un țipat de oroare și o strigă din răsputeri pe coana Săftica, femeia care-i făcea
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
fac vraiște creierii. Mi-am pierdut casa? Locuiesc pe un șantier? De cînd? De ce? Mă demolează cineva? Ceaușescu n-a murit? Doamne, nu mă lăsa îmi șoptesc, tremurînd, în barbă. Și dau draperia la o parte. Privesc și simt cum uluiala crește, crește, crește. O armată de muncitori viermuiește în curticica vecină, gard în gard cu mine, adică, în imediata mea intimitate. Casele din această parte a Bucureștiului, de lîngă Parcul Carol și autogara Filaret sînt plantate și cocoțate una în
Zodia disprețului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9510_a_10835]
-
de atâta bien ętre. "Fir ar!", mă trezesc eu bombănind. Noroc că la Montreux compartimentul e invadat de niște englezi gălăgioși, dar nu agresivi. Mai ales unul turuia, fără să-i pese de starea mea, de fapt, de "stările" mele, uluială, oftică, ce mai, invidie! Englezul cel voios și gălăgios s-a cărat. I-a luat locul "un vrai monsieur". într-un univers contradictoriu, în care totul era altfel decât știam eu că ar trebui să fie, în care frizerul părea
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
iar insul splendid cu două ceasuri numără telefericele ca pe margarete, vine, nu vine și poate mă mai așteaptă și astăzi cu sprâncenele albite și cu solitarul pe degetul mic. Stau la Hotel Margherita. încă nu mi-am revenit din uluială. Cum am ajuns? Trebuie să mă aștepte un văr al prietenilor mei din Elveția, profesor universitar, căruia i s-a telefonat că vin. Am fost sfătuită să-l aștept, chiar dacă întârzie, că e teribil de ocupat și foarte distrat. Ședeam
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
Rucăreanu, Mircea Albulescu, Eugen Racoți, Tamara Buciuceanu-Botez, Melania Cîrje, George Mihăiță, Mircea Șeptilici, Aurel Giurumia, Stela Popescu, Silviu Stănculescu, Aurora Leonte, Adina Popescu, Virginia Mirea, Vladimir Găitan, Florin Anton, Șerban Ionescu, Magda Catone. Anii copilăriei mele, anii adolescenței, anii studenției, uluielile mele, iubirile mele, tăcerile mele. Aici am văzut „Visul unei nopți de vară” al lui Alexandru Darie, imediat după 1990. Ca și „Rinocerii” în 1964, „Visul” a deschis o pagină de mare istorie. Un alt început, al altui timp. Astăzi
Despre memorie by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5832_a_7157]
-
Eu văd și îi atrag atenția că Macedonski e un poet român... puțin altul decât cuceritorul Alexandru Macedon. Și ea îmi răspunde: Aveți voi așa un poet?. Cum poți să reacționezi în asemenea situații? Așa că eu trăiam într-o continuă uluială că ăștia existau cu adevărat, că exista guvern, poliție, în fine. Eu l-am văzut pe A. Toma. Am intrat la el în birou și mi-a arătat o salopetă de muncitor, care era întinsă pe biroul lui. Toma încerca
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
ce mai poate fi, încă, necunoscut, în tot ceea ce ți se pare atît de cunoscut. În acele foarte puține repetiții la care am stat mi-am permis să rătăcesc prin melancolii care aduc la suprafață exercițiul meu de admirație. De uluială continuă față de curiozitatea neostenită pe care Silviu Purcărete o are față de lume, de artiști, de muzică, de fanta de lumină pe care Luna o proiectează, uneori, pe pămînt. Atracție magică. Am plecat într-o noapte, amîndoi, după ultima repetiție la
Caut luna pe cerul de la Bogota by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4770_a_6095]
-
Normal și frumos, dar cel mai mult m-au emoționat cuvintele de rămas bun spuse de Leo oaspetelui: „Vă mai așteptăm pe la noi dacă vă mai treziți”. Desigur, noi trebuie să trăim cu speranța că ambasadorul își va reveni din uluială, deși înțelege perfect și vorbește bine românește... Aștept provincia... Și provincia: III. Corespondenta din Cluj, parcă tot a României 1, aflată în vervă, zice într-o seară la Jurnal: „Domnul Gheorghe Funar, primarul județului Cluj, se află din nou în
Minunății by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13648_a_14973]
-
zile fără să pot să găsesc un răspuns onorabil. Pentru că, de fapt, nu este nimic onorabil în toată povestea asta aberantă, plină de vanitate, neînțelegere, șabloane. Citesc articolele Ancăi Manolescu și Ioanei Popescu din 22. Cîtă durere, cîtă neputință și uluială, cîtă suferință în cuvintele lor, în poveștile mai noi și mai vechi de pe acest pămînt ce-și trăiește lipsit de demnitate apocalipsa. Citesc și plîng. Total neproductiv. * cum unsprezece sau doisprezece ani, un bun prieten al tătului meu și soția
Amintiri cu Papa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11829_a_13154]
-
despre "internaționalizarea" cazului, având în vedere că fabrica intrase sub controlul financiar al unei firme din Cehia. Urmează două zile de încordare înfricoșată, de proteste vehemente ale muncitorilor ieșeni, de ultimatumuri din partea jurnaliștilor, a sindicaliștilor înfuriați, a demagogilor politici. Spre uluiala generală, aceeași poliție neputincioasă în fața lui Fane Spoitoru, neștiutoare în legătură cu dispariția patroanei FNI, depășită de biografia internațională a generalului-bancher Stănculescu și a miliardarului Păunescu rezolvă enigma cât ai zice pește! Mândri de izbândă, șefii Poliției se avântă în narațiuni eroi-comice
Moartea vine pe bandă de casetofon by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16746_a_18071]
-
prietenă”, de la Kanal D, nu a fost scutită de un asemenea ghinion, ea recunoscând, de altfel, că, în urmă cu un an , la o reprezentație cu piesa de teatru “Un bărbat și mai multe femei”, a căzut de pe scenă, spre uluiala spectatorilor. “N-am simțit niciodată atâta rușine. A fost cumplit!”, spune Paula Chirilă. Aparent dramatică, povestea se pare că a avut și o componentă amuzantă, după cum spune chiar protagonista: “În loc de scară, proprietarul locului unde s-a jucat piesa, a pus
Când a simțit Paula Chirilă cea mai mare rușine by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72856_a_74181]
-
acomoda cu lumina, îmi beam cafeaua în timp ce Vladimir perora infatigabil. Ar merita s-o fac acum, drept ilustrare la de nespusul, la confuzia prin care trec dimineață de dimineață. Dintr-un motiv asemănător, îl priveam intrigat, cu un amestec de uluială și admirație, pe Mircea Nedelciu, singurul om din toți cei pe care i-am cunoscut care se scula râzând, cu o molipsitoare bunădispoziție, gata să se apuce de treabă. Pentru un morocănos incurabil ca mine, Mircea Nedelciu părea să aparțină
Cu cine v-ar plăcea să vă beți cafeaua? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8460_a_9785]
-
și numai așa miracolul de a rămîne pe loc se produce. Există o direcție a forței care te-ar mișca. Năvalnic. Și cealaltă, care se opune strașnic și te țintuiește locului. Zeci de secunde am privit asta la Ismena. O uluială cît o Lună plină se așezase pe fața ei, înțelegînd ce face sora ei, Antigona. Ce debut!... mi-am spus în barbă. Un amestec de vibrații și de intuiții, de intensității interioare incandescente treceau prin corpul unei actrițe ca Tania
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
botul pantofului, sub atenta supraveghere a propriilor ochi. Brusc interesați de așa o grozăvie. Nu mă mai întreb nimic. Mă bucur de ea. De Tania Popa. Tot ca acum douăzeci de ani. Nu am obosit să o privesc cu aceeași uluială, cu aceeași fericire că pune stăpînire pe mine, pe emoțiile mele. O actriță solidă și atît de vulnerabilă. Care mă duce în stepă. Care mă face să simt răcoarea pădurii și sarea lacrimilor de pe obraji. Fata mea este acum Fata
Tania Popa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3449_a_4774]
-
am repezit eu la el... hainele jos să ne simțim bine... un mare pictor van Dongen ăsta...", cu toate că eu personal nu mă dau în vînt după el, e prea agresiv și în culori și prea dulceag în compoziție. Și spre uluiala celor doi care rămăseseră încremeniți, eu eram deja în chiloți și sutien și m-am repezit la MD s-o sărut în fața prințului sau ce-o fi fost, spaniol. Acum, cînd revăd scena, mă pufnește și rîsul și plînsul, dar
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
subiectivitatea dezlănțuită. Pentru un prozator realist, poate fi un handicap serios dificultatea perceperii relațiilor dintre oameni și lucruri. Marin Preda a reușit să transforme acest minus în construcția intimă într-o calitate care-i particularizează arta. Starea de uimire, de uluială domină o parte însemnată a scrisului său, care devine o descoperire și o explicație continuă a lumii. Ce se întâmplă în povestirile din volumul „Întâlnirea din Pământuri"? Un țăran se revoltă împotriva tuturor pe aria de treierat grâul, pentru că i
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
calul pentru a-i lua măcar pielea, calul fiind bătrân și inutil acum; alt țăran, bolnav de plămâni, își pune ultima speranță în verdictul unui medic și, cum acesta este negativ, își iese din minți. La temelia acestor povestiri stă uluiala. Cel care povestește este vorbit de întâmplări comune în lumea din care provine. Ceea ce dă întâmplărilor prospețime este aceea că ele iau prin surprindere un narator inocent. Tânărul rătăcit în ceață pe câmp întâlnește un bătrân care poate fi un
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
Abia de se putuse feri de trupurile Încremenite ale părinților pentru a ajunge la ei, iar acum, odată ajuns, văzu cu durere cum loviturile lui sunau În mantia argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și cu picioarele În străinii ciudați, care-l rigidizară În același fel. Un spot luminos albăstrui Îi Înfășură trupul, imobilizându-l. Străinii pășiră pe lângă oamenii Împietriți spre interiorul apartamentului. Deschiseră ușa dormitorului fără a
Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
și astfel merg mînă în mînă. 4. Cel mai bun dintre ei este ca un mărăcine, cel mai cinstit este mai rău decît un tufiș de spini. Ziua vestită de toți proorocii Tăi, pedeapsa Ta se apropie! Atunci va fi uluiala lor. 5. Nu crede pe un prieten, nu te încrede în ruda cea mai de aproape; păzește-ți ușa gurii de cea care îți stă în brațe! 6. Căci fiul batjocorește pe tatăl, fata se scoală împotriva mamei ei, nora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]
-
nu minte niciodată. Muzica vorbește sufletului. Lanark se foia nerăbdător. în lumina ecranului gura lui Ozenfant părea atît de încremenită în surîs, că părea lipsită de expresie, în timp ce sprîncenele își schimbau forma, trecînd de la o expresie gînditoare la una de uluială sau nefericire profundă. — Pe Lanark îl plictisesc toate aspectele astea tehnice, spuse el. O să-i arăt mai mulți pacienți. Vorbi în microfon, și pe ecran apăru un cadru cu dragoni pe mese metalice. Unii aveau pielea lucioasă, unii aveau carapace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
minții sale, prin care se înfățișa atacatorilor, începu să se clădească un zid de netrecut, o senzație asemănătoare aceleia pe care o avea un călător în podiș care adormea apărat de susurul molcom al ciupercii shu. După câteva momente de uluială, animalele închipuite de Ulanni porniră toate să-l atace pe Xtyn. Când ajunseră însă la picioarele lui, își deschiseră gurile iar dinții lor clămpăniră în gol, neputând să apuce proiecția mentală a lui Xtyn. Între mâinile sale apăru un cerc
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
pe ei. Actul ăsta, inventat acum șapte mii de ani, este încă și acum cel mai eficient mod de guvernare. - Nu sunt sigur că înțeleg exact ceea ce spui. Pilotul acela care a deschis focul... L-am simți uimit! Încerca o uluială de genul celei pe care o resimt aceia care nu mai sunt stăpâni pe ci înșiși. Era foarte nervos. A avut nevoie doar de un imbold. - Riști mult. Acum un an intervenția asupra minții lui ar fi fost de neînchipuit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]