6,198 matches
-
e, desigur, un criteriu vag, însă în concordanță cu „democratizarea”. Ridiculizăm în temeiul unei, ca să zicem așa, sinteze a cerințelor civilizației și culturii, fără partipriuri și îngustimi, fără a lăsa deoparte pe cît posibil nimic semnificativ, în orizontul unei „globalizări” umaniste... Cel puțin tot atît de interesante ni se înfățișează considerațiile eseistului consacrate ridicolului în calitatea sa categorială, perenă. Sistematizîndu-le, putem ajunge la o schemă în cadrul căreia ridicolul apare abordat sub cîteva unghiuri esențiale, cu caracter complementar. Din punct de vedere
Despre ridicol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13528_a_14853]
-
Pentru aceasta, revenirea, sigur cu corecțiile pe care experiența le impune, la reformele introduse de Andrei Marga este un imperativ. De altminteri, ministrul Alexandru Athanasiu este el însuși profesor al Facultății de Drept, Universitatea din București, cu alte cuvinte un umanist conștient de importanța disciplinelor spiritului în formarea personalității. În ceea ce privește reforma declanșată de Andrei Marga, la timpul ei actualul titular al portofoliului a apreciat-o și sprijinit-o în calitate de coleg de cabinet al profesorului clujean. Să sperăm că desemnarea sa, adică
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
proces abandonat după alegerile din 2000. Învățământul este un domeniu de care depinde evoluția națiunii pe timp de generații. Erori în domeniul economic au efecte dureroase, dar pot fi corectate; în schimb, perturbarea învățământului, cum este diminuarea gravă a disciplinelor umaniste, amputează grav țara în toate domeniile, pe termen lung. Trebuie să ne plecăm fruntea în fața dascălilor din toate treptele de învățământ și din toate școlile și să le asigurăm prestigiul și cadrul în care să se poată desfășura pentru a
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
bănuiesc că scontați pe acest efect) în contemporaneitatea textului de mai sus. Dl Ionescu-Quintus este un cunoscut om politic de azi, senator (e drept, un deputat, dar ce contează?), fost președinte al Camerei Superioare, fost președinte al PNL, epigramist și umanist. Textul nu-l privește însă pe contemporanul nostru, ci pe tatăl d-sale, care semna Ionescu-Quintus cărți de literatură epigramatică sau umoristică, era o mare figură a liberalilor de dinainte de primul război, cînd s-a ales și deputat. Textul este
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13760_a_15085]
-
ascunse, cu atît mai puternice. "Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de rușine pe cele tari", proclama apostolul Pavel. Această literatură se vrea a fi o pneumatologie, o hagiografie, explicită sau implicită, a omului: o literatură profund umanistă care dezleagă misterul mereu virgin al unei puteri individuale latente a cărei actualizare depășește mereu așteptările conștiinței de sine a personajului și, dincolo de text, ale cititorului. Pentru că asistăm de mult la denunțarea iluziilor umaniste și acceptăm că umanismul de pînă
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
implicită, a omului: o literatură profund umanistă care dezleagă misterul mereu virgin al unei puteri individuale latente a cărei actualizare depășește mereu așteptările conștiinței de sine a personajului și, dincolo de text, ale cititorului. Pentru că asistăm de mult la denunțarea iluziilor umaniste și acceptăm că umanismul de pînă acum este de fapt o iluzie avem din ce în ce mai puțină încredere în lume: în aproape orice propune ea pe termen mediu și lung. Nu mai avem încredere nici în literatură. Fie ea agorafilă sau claustrofilă
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
fapt o iluzie avem din ce în ce mai puțină încredere în lume: în aproape orice propune ea pe termen mediu și lung. Nu mai avem încredere nici în literatură. Fie ea agorafilă sau claustrofilă, literatura nu prea s-a ținut de jurămîntul ei umanist. Drept pentru care secolul XX a amendat-o și hărțuit-o permanent, după anii ’50 neputincios însă. Omul ca SDF1 După 1950 pentru unii a devenit tot mai evident că tipul de cultură franco-german va pierde în favoarea celui anglo-saxon. Cultura
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
în care de cele mai multe ori nu raționalitatea primează, ci reacțiile emoționale, justificate ulterior prin raționamente sofistice. În pofida obiecțiilor ce se pot aduce în legătură cu unele argumente invocate, cartea lui Andrei Cornea rămâne totuși o scriere necesară timpurilor noastre. Demersul este unul umanist, lipsit de stridențele părerilor radicale, cu iz apocaliptic. Este demersul unui om care nu și-a pierdut încrederea în coeziunea umanului, în ciuda șubrezirii fundamentelor epistemologice, care privește în jurul său și are curajul intelectual să afirme în fața copleșitoarelor contestări relativiste: „oamenii
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
vor continua să existe și să se dezvolte mai mult decât promițător într-o societate în care zidurile despărțitoare se prăbușesc unul după altul. Prin urmare, amplificate maximal, relațiile dintre popoare învecinate sau nu vor trebui să acopere spațiile culturii umaniste. Subțierea ei până la dispariție ar contrazice cursul istoriei contemporane. Pe de altă parte, utilitatea facultăților de limbi și literaturi străine, niciodată pusă sub semnul întrebării, alimentează cu generozitate comparatistica, an de an, cu specialiștii necesari. Orice "universalist", cunoscător a cel
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
o fidelitate dramatică a memoriei, schițând portrete cu o forță a observației de veritabil reporter trimis la fața locului. Totul, cu o sinceritate vitriolantă și cu un remarcabil simț literar, necunoscut la Meșota, deși făcea parte cu brio din secția umanistă a profesorului Hoidas, fiind un latinist de forță. Tragic, însă adevărat, pușcăria cu grozăviile ei decuplase brusc un har mult timp ascuns... De la Mircea Vulcănescu la Istrate Micescu, închis perpetuu lângă atâtea alte și alte personalități ale epocii, politicieni, profesori
Nasturele respectiv by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13870_a_15195]
-
totul e schimbat. De altfel, a "înnebunit" și clima. - În București cine vă vizita? - Cei mai buni prieteni au fost totuși studenții lui. - Așa cum îl am eu în amintire, era o personalitate multilaterală. - Nu era numai matematician, ci și un umanist. După moartea lui Călinescu a avut rubrică în Contemporanul. Scria cu mare ușurință. Unele dintre articolele sale aproape că nu aveau ștersături. - Cum comunicați cu dânsul? - Să știți că ne mai și certam! Eram două temperamente complet diferite. Pe deasupra, eu
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
vreodată altfel?... Este, în fapt, o criză morală a omului, o criză care a trecut și în literatură... O criză de înțelegere și o criză de imagine. Omul a descoperit că nu mai este ceea ce a învățat că este. Științele umaniste îți oferă, fiecare în parte, câte o definiție (’omul este o sumă de complexe’, ’omul este o sumă de relații sociale’ etc.), dar nici una nu-l mai cuprinde. Din această disperare poate să iasă o mare poezie. Poate și un
Eugen Simion: “Și criticul poate fi un Desperado” by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13901_a_15226]
-
cultură, nu este suficient efortul singular, ci este nevoie "de un sistem instituțional care să garanteze standardul formării noastre". Or, autoritatea publică a făcut mult prea puțin, asta spre a mă exprima eufemistic, pentru atingerea unui standard european în domeniile umaniste. Ministerul de resort nu este numai al Educației, ci și al Cercetării. Or, n-am văzut din partea acestei instituții măsuri care să stimuleze cadrele universitare să se angajeze, antrenând tânăra generație la cercetări științifice importante. Măsurile promovate de Andrei Marga
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
Cu o singură excepție, la Iași. în mod cert, cultura cvartetului de coarde, cea a muzicii de cameră în general, este produsul firesc al unui mediu social cultural artistic și intelectual echilibrat, orientat de tradiții, de certitudini în ce privește cultivarea valorilor umaniste, de climatul unei bunăstări spirituale autentice. Este climatul unei colaborări în echipă. Cu totul recent, tot la Ateneu, câteva formații camerale sosite din partea de vest a continentului european, tineri muzicieni a căror vârstă nu depășește 35 de ani, au probat
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
următor, studiase la Moskova și la Berlin. în deceniile următoare, de voie de nevoie, devenise un oficial al muzicii sovietice. în ciuda teribilei perioade a regimului totalitar, nu și-a renegat statutul de temeinic profesionist. Nu a dubitat asupra valorilor autentic umaniste ale domeniului muzical cameral.
Spațiul cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/10418_a_11743]
-
aparte pe care și l-a cîștigat în rîndul revistelor noastre de cultură: o gazetă serioasă și consistentă, ale cărei dezbateri filozofice, în ciuda tonului adeseori polemic pe care îl ating, nu depășesc niciodată pragul civilizat al unor dialoguri de factură umanistă. Părerile semnatarilor sînt felurite, iar uneori convingerile lor diferă în chip radical, și poate tocmai de aceea eseurile, articolele și recenziile scrise în paginile Ideilor în dialog au miez și atractivitate. Din numărul din iulie 2006 am reținut cîteva reușite
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
de a-l reduce pe Eliade la un portret-robot de tip ideologic sau de a-i nega pur și simplu valoarea de cărturar. Iar exemplele spicuite din Idei în dialog nu ar trebui să se oprească aici. Pasionații de studii umaniste ar trebui să o citească de la un cap la altul, așa cum am făcut și noi.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10445_a_11770]
-
Voiculescu. În esență, ridicam următoarele chestiuni: cum pot accepta membrii Partidului Conservator să fie conduși de un turnător? Cu ce obraz te prezinți în fața electoratului, când și un copil de școala primară va face legătura între averea colosală a ex-,umanistului" și sumbrul său trecut de "afacerist"? Ce încredere poți avea într-un om care te-a mințit în față și continuă să se zbată isteroid în public - așa cum s-a văzut și în emisiunea de pomină când s-a confruntat
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
are atâtea motive să urască CNSAS-ul, cu ai săi "lingători de dosare" - cum îi califica nepotul mătușii Tamara. "Soluția imorală" a aducerii la guvernare a echipei lui Dan Voiculescu își arată, din ce în ce mai urât mirositor, neajunsurile. Dacă un individ, precum "umanistul" de serviciu al Securității, are impertinența să se autodesemneze pentru funcția de vicepremier și singura reacție cu adevărat adecvată rămâne aceea a lui Marius Oprea - care a anunțat că-și depune demisia, în caz că va fi obligat să lucreze, în Guvern
Cu pucul la Securitate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10507_a_11832]
-
Gheorghe Ceaușescu Una din cele mai eficace metode de distrugere a societății utilizate de comuniști a fost selecționarea cadrelor în domeniile academice nu în baza criteriilor de competență și de performanță, ci numai în funcție de interesul politic al guvernanților. învățământul universitar umanist a fost dintre cele mai lovite: numai rareori și cu titlul de excepție tinerii de valoare puteau urca treptele unui cursus honorum academic la termenele normale. Câtă vreme România n-a beneficiat de "ajutorul frățesc" oferit cu generozitate de Armata
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
cu inteligență, uneori prea temperamental atunci când s-au situat pe poziții antinomice. Fostul președinte al Academiei, care a fost și președintele comisiei ministeriale, a intervenit și el în discuție în "Ziua" combătând noul regulament promovat de minister, socotind că pentru umaniști obligația de publicare în reviste cotate ISI este absurdă. Atât Andrei Cornea, cât și fostul președinte al Academiei consideră că disciplinele umaniste nu pot fi cântărite cu aceleași unități de măsură ca științele exacte, ceea ce în principiu corespunde realității. In
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
ministeriale, a intervenit și el în discuție în "Ziua" combătând noul regulament promovat de minister, socotind că pentru umaniști obligația de publicare în reviste cotate ISI este absurdă. Atât Andrei Cornea, cât și fostul președinte al Academiei consideră că disciplinele umaniste nu pot fi cântărite cu aceleași unități de măsură ca științele exacte, ceea ce în principiu corespunde realității. In același timp însă în domeniul umanist există foarte multe publicații, fie ele cotate ISI, fie nu, care consacră autoritățile intelectuale ale fiecărei
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
cotate ISI este absurdă. Atât Andrei Cornea, cât și fostul președinte al Academiei consideră că disciplinele umaniste nu pot fi cântărite cu aceleași unități de măsură ca științele exacte, ceea ce în principiu corespunde realității. In același timp însă în domeniul umanist există foarte multe publicații, fie ele cotate ISI, fie nu, care consacră autoritățile intelectuale ale fiecărei specialități în parte. Intrebarea la care trebuie să răspundem este următoarea: vrem ca România să redevină o țară cu adevărat europeană și din acest
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
participa la viața academică europeană nu ne vom putea impune ca țară de cultură. în ultimii ani au apărut la noi numeroase articole și cărți, unele din ele au primit prestigioase premii naționale, despre importante probleme mult dezbătute de cercetătorii umaniști europeni, au fost publicate numeroase traduceri noi de texte filozofice, cum sunt Plotin sau Aristotel cu studii introductive ample; ba chiar am asistat, fapt îmbucurător, la polemici academice între diferiți comentatori și traducători. Și îmi pun întrebarea de ce acești autori
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
rostit interpretări bine gândite asupra unui Platon, Aristotel, Augustin, Descartes, Kant, Jaspers etc., atunci vor fi ascultate cu interes real și opiniile noastre despre filozofia românească. Asta pentru filozofie, dar ceea ce am spus mai înaite este valabil pentru orice domeniu umanist. Fără un asemenea demers nu vom ieși dintr-un provincialism academic, nu vom fi priviți decât cu condescendență și vom oferi imaginea unei culturi care se laudă cu niște valori și cu niște interpretări pe care nimeni nu le ia
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]