297 matches
-
al neutralității (nici adevăr, nici falsitate, dar necunoaștere, ambiguitate, indeterminare) [nu numai axiome ale geometriilor euclidiene, dar orice propoziție științifică sau umanistica în orice domeniu] sau negare parțială a unei axiome (și, în general, partial negare a propoziției științifice sau umanistice în orice domeniu). (Linfan, Mao, 2006). Aceste geometrii conectează multe spații geometrice cu diferite structuri într-un spațiu eterogen multistructură. În geometria Smarandache, punctele, liniile, planurile, spațiile, triunghiurile... sunt denumite s-puncte, s-linii, s-planuri, s-spații, s-triunghiuri
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
ca gen literar. De altfel, cuvântul „banc”, ne spune criticul Vlăduțescu, este de origine germană (bank), și se regăsește în multe limbi de circulație internațională. El este o federație de semnificații care include și sensul de glumă, anecdotă, snoavă, poveste umanistică. Esența de glumă a bancului face vizibilă în cadrul acestuia două gândiri: o gândire în ordinea realului (R) și o gândire dedicată cu caracter de glumă în raport cu ordinea realului G (R). Avem de a face cu două niveluri de gândire, ceea ce
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
un banc, putem accepta inferența caracterului universal al bancului. De altfel, cuvântul „banc”, de origine germană (bank), se regăsește în multe limbi de circulație internațională. El este o federație de semnificații care include și sensul de glumă, anecdotă, snoavă, poveste umanistică. Esența de glumă a bancului face vizibile în cadrul acestuia două gândiri: o gândire în ordinea realului (R) și o gândire dedicată cu caracter de glumă în raport cu ordinea realului G (R). Avem de a face cu două niveluri de gândire, ceea ce
REVISTA DE RECENZII - Part 33 [Corola-blog/BlogPost/339551_a_340880]
-
un banc, putem accepta inferența caracterului universal al bancului. De altfel, cuvântul „banc”, de origine germană (bank), se regăsește în multe limbi de circulație internațională. El este o federație de semnificații care include și sensul de glumă, anecdotă, snoavă, poveste umanistică. Esența de glumă a bancului face vizibile în cadrul acestuia două gândiri: o gândire în ordinea realului (R) și o gândire dedicată cu caracter de glumă în raport cu ordinea realului G (R). Avem de a face cu două niveluri de gândire, ceea ce
FLORENTIN SMARANDACHE: ”Cine râde …”, bancul ca specie paradoxistă, de Ștefan Vlăduțescu.UCV () [Corola-blog/BlogPost/339557_a_340886]
-
vestita localitate minieră de pe Valea Ampoiului. Zlatna, orașul căruia poetul silezian de origine germană, Martin Opitz (1597-1693), “părintele literaturii germane moderne”, îi dedică un amplu poem, Zlatna sau despre liniștea sufletului , tipărit la Strasbourg în anul 1644. În protocoalele “Gimnaziului umanistic”, care a funcționat din anul 1790, transfomat apoi în “Gimnaziu crăiesc” îl găsim înregistrat ca “Iank Abraham, de religie romano-catolică!” Limba de predare era cea latină. După patru ani de studii absolvă gimnaziul cu calificativul “eminens” Aici, în localitatea minieră
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
anul 2005, a Centrului de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare” și organizarea, în cadrul centrului a Simpozionului anual de istorie „Colocviile Putnei”, înființarea, în anul 2006, a Fundației „Credință și Creație” și organizarea de ediții ale Simpozionului anual pe teme umanistice, înființarea de ateliere de pictură, sculptură, de aurit și argintat obiecte de cult, în care lucrează viețuitorii mânăstirii, organizarea de tabere de iconografi, invitarea și găzduirea preoților, monahilor, elevilor din Basarabia și Nordul Bucovinei în pelerinaj la Mănăstirea Putna, găzduirea
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
Tiberiu, Gal Orsolya, Stathis Markopoulos, Adrian Arama, Oana Matei, Andrei Durloi. Câștigătorii vor negocia cu Ministerul Culturii (pentru realizarea expoziției din Pavilionul României), respectiv Institutul Cultural Român (pentru realizarea expoziției din Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția) condițiile de realizare a amenajării celor două spații expoziționale. În concurs au fost înscrise 41 de proiecte. Potrivit Regulamentului de organizare a concursului, Uniunea Arhitecților din România a acordat, în baza deciziei juriului, următoarele premii: 1. Premiul I
SELFIE AUTOMATON, proiectul care va reprezenta România la Bienala de Arhitectură de la Veneția [Corola-blog/BlogPost/100350_a_101642]
-
ca prefață în ediția a II-a a cărții. Istoria, fiind o știință „rece”, bazată pe documente, e necesar să fie completată prin mărturii, ale căror conținuturi sunt fapte vii ce pun în evidență omul, elementul central al acestei știinte umanistice. Cunoscându-l personal pe autor și știind că exemplarele cărții sale (finanțată din bugetul familial) nu vor putea acoperi suficient condiția de mărturisitoare ale dramelor războiului, mă consider moștenitorul acestor mărturii, pe care, ca o datorie de onoare, mă oblig
COPII ROMÂNI ÎN LAGARELE NAZISTE (I) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343773_a_345102]
-
și caracterele etniei românești. Sunt cazuri când acestea capătă expresii cu valoare de unicat, explicabile doar prin condițiile locale. D. sugerează direcțiile pe care vor avansa în viitor cercetările din literatură comparată pentru a împlini majore finalități integratoare în cultura umanistică. SCRIERI: Tradiționalismul lui Mihail Eminescu, Turnu Severin, 1929; Aspecte și atitudini ideologice, Turnu Severin, 1933; Motive hegeliene în scrisul eminescian, Sibiu, 1934; Al. Odobescu (Privire sintetică asupra operei și personalității), Sibiu, 1935; Zăcăminte folclorice în poezia noastră contemporană, București, 1936
DIMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286767_a_288096]
-
pentru patologia mamară. Am preluat această latură a practicii chirurgicale și fără să supralicitez am așezat-o pe noi baze încercând să aplicăm progresele în domeniile diagnosticului și tratamentului chirurgical. 10. Medici scriitori recventarea artelor a făcut parte din formarea umanistică a medicilor. Legăturile dintre literatură și medicină sunt vechi și statornice, aceste îmbinări ducând la o coexistență benefică în dublu sens. Între profesia medicală și creația literară există afinități semnalate din Antichitate. De-a lungul timpului ponderea celor două vocații
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
creație (1976) și Eminescu și romantismul german (1986), o sinteză a preocupărilor sale de eminescologie fiind volumul din 1989, Eminescu. Viață, creație, cultură. Zoe Dumitrescu- Bușulenga s-a îndreptat deopotrivă spre cultura și umanismul Renașterii, ca în Valori și echivalențe umanistice (1973), Sofocle (1974) și Umanismul artelor (1975), reprezentând dezvoltarea unor sugestii generoase preluate de la Tudor Vianu. În ultimul deceniu la conducerea Institutului s-a aflat Dan Grigorescu, personalitate descinsă tot din „mantaua” lui Tudor Vianu. În Institut au continuat să
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
Milano), „Suflet românesc” (Roma), „Cuget românesc” (Buenos Aires), „Buletinul Bibliotecii Române” (Freiburg im Breisgau), „Filología” (Buenos Aires), „Logos” (Buenos Aires), „Revue des études roumaines” (Paris), „Humanidades” (La Plata), „Orbis” (Louvain), „Románica” (Buenos Aires) ș.a. Personalitate de formație enciclopedică, cu preocupări în mai toate domeniile umanisticii, autoritate internațională indiscutabilă în aria filologiei romanice, G. a simțit o continuă atracție față de sferele literaturii, relațiilor interculturale, comparatismului literar și folcloric, izvoarelor istorice și istorico-literare. Beneficiind de extraordinara sa pregătire filologică și de posibilitatea de a avea acces la
GAZDARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287181_a_288510]
-
și procesualitatea feluritelor lui întrupări, în capitole comparatiste despre poezie și artă, literatura platonizantă și cea burlescă, dezvoltate sub influența filosofiei umaniste, potrivnică păgubosului hybris. Metoda comparatistă a autoarei își delimitează mai precis sfera și scopul în Valori și echivalențe umanistice (1973), impunând trăsătura distinctivă, anunțată în subtitlu: excurs critic și comparatist. Organizată în trei diviziuni, materia își păstrează unitatea punctelor de vedere și a finalității, în pofida diversității tematice și a criteriilor interpretative aparent derutante. În fiecare studiu, tratând despre interferențe
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
SCRIERI: Contemporanul și vremea lui (în colaborare cu Savin Bratu), București, 1959; Ion Creangă, București, 1963; ed. București, 2000; Mihai Eminescu, București, 1963; Surorile Brontë, București, 1967; Renașterea. Umanismul și dialogul artelor, București, 1971; ed. București, 1975; Valori și echivalențe umanistice, București, 1973; Sofocle și condiția umană, București, 1974; Eminescu. Cultură și creație, București, 1976; ed. (Eminescu. Creație și cultură) București, 2000; Periplu umanistic, București, 1980; Itinerarii prin cultură, București, 1982; Eminescu și romantismul german, București, 1986; Muzica și literatura (în
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
Surorile Brontë, București, 1967; Renașterea. Umanismul și dialogul artelor, București, 1971; ed. București, 1975; Valori și echivalențe umanistice, București, 1973; Sofocle și condiția umană, București, 1974; Eminescu. Cultură și creație, București, 1976; ed. (Eminescu. Creație și cultură) București, 2000; Periplu umanistic, București, 1980; Itinerarii prin cultură, București, 1982; Eminescu și romantismul german, București, 1986; Muzica și literatura (în colaborare cu Iosif Sava), I-III, București, 1986-1994; Eminescu. Viață, creație, cultură, București, 1989; Eminescu și muzica (în colaborare cu Iosif Sava), București
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
Nations); 32, 1963 (Defense of St. Augustine). Despre Cronică, cf. C. Molè, Prospettive universali e prospettive locali nella storiografia latina del V secolo, vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità. Actele Congresului... Erice (3-8 XII 1978), Centro di Studi Umanistici, Messina 1980, pp. 195-239; B. Luiselli, Indirizzo universale e indirizzi nazionali nella storiografia latino-cristiana dei sec. V-VIII, ibidem, pp. 505-533. 5. Hydațiu Nu e originar din Galia și nu aparține acelor cercuri din care provine Prosperus, un scriitor, autor
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
virginitate” di Venanzio Fortunato: un epitalamio mistico, Invigilata Lucernis nr.2 (1980), 75-128; A. Quacquarelli, Poesia e retorica in Venanzio Fortunato, în vol. col. La poesia tardoantica: tra retorica, teologia e politica, Atti... Erice (6-12 decembrie 1981), Centro di studi umanistici, Messina 1984, pp. 431-465. 4. Grigorie de Tours Contemporan cu Venantius Fortunatus a fost Grigorie, episcop de Tours, care ne prezintă în opera sa celălalt aspect al realității din epoca sa, adică mizerele condiții de viață ale plebei și ignoranța
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Sozomen, Theodoret and Evagrius, Beauchesne, Paris, 1977; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia cristiana: osservazioni sui proemi degli storici ecclesiastici, în vol. col. La storiografia ecclesiastica nella tarda antichità, Actele Colocviului ținut la Erice (3-8 XII 1978)..., Centro di Studi Umanistici, Messina, 1980, pp. 335-389; L. Cracco Ruggini, Universalità e campanilismo, centro e periferia, città e deserto nelle Storie Ecclesiastiche, ibidem, pp. 159-194; idem, Pubblicistica e storiografia bizantine di fronte alla crisi dell’impero romano (A proposito di un libro recente
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
favorizat criteriile propriu-zis școlare de selecție, amplificând din ce In ce mai mult concurență. Acest proces, fundament al constituirii unei meritocrații socialiste, a favorizat extinderea unui sistem de pregătire particulară (meditațiile), funcționând ca niște cursuri pregătitoare informale. Un Învățământ cu pondere sporită a științelor umanistice și a științelor economice. Existau În Rusia, la Începutul lui 1994, 184 de școli superioare particulare, reprezentând 25% din ansamblul universităților. Numai 141 dintre ele erau recunoscute de stat. Marea majoritate a școlilor superioare privatizate erau specializate, 90% dintre ele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În Rusia, la Începutul lui 1994, 184 de școli superioare particulare, reprezentând 25% din ansamblul universităților. Numai 141 dintre ele erau recunoscute de stat. Marea majoritate a școlilor superioare privatizate erau specializate, 90% dintre ele propunând o pregătire În științele umanistice În sens larg. Jumătate din ele pregăteau În economia Întreprinderii sau În științele economice. Dacă disciplinele tehnice continuau să dețină majoritatea - 37,2% dintre studenți urmând o facultate sau o școală inginereasca (43,2% dacă Îi adăugăm și pe inginerii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Înregistrate scăderi importante ale efectivelor În primul an de studii În facultățile de ingineri și agronomi. Din 1965 până În 1993, proporția facultăților tehnice a trecut de la 48% la 35%. În același timp, proporția de studenților În economie și În științe umanistice a trecut de la 10% la 17%. Condițiile de privatizării. Retragerea statului s-a manifestat În Rusia prin faptul că partea rezervată În bugetul de stat școlilor superioare a scăzut din 1988 până În 1993 cu mai mult de jumătate (de la 3
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai multe propuneri de intervenție directă În câmpurile universitare naționale și de flexibilizarea programelor de mobilitate, În scopul de a le adapta cererii și a evita dezinserția. Integrarea transdisciplinară și transnaționala față cu procesul de profesionalizare a științelor sociale și umanistice. Raporturile dintre științele umanistice și științele sociale au fost redefinite În noul cadru instituțional. Poziția dominantă a științelor sociale s-a transformat, conservându-și În același timp o puternică legătură cu spațiul politic. Mai multe noi discipline, precum istoria culturală
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
intervenție directă În câmpurile universitare naționale și de flexibilizarea programelor de mobilitate, În scopul de a le adapta cererii și a evita dezinserția. Integrarea transdisciplinară și transnaționala față cu procesul de profesionalizare a științelor sociale și umanistice. Raporturile dintre științele umanistice și științele sociale au fost redefinite În noul cadru instituțional. Poziția dominantă a științelor sociale s-a transformat, conservându-și În același timp o puternică legătură cu spațiul politic. Mai multe noi discipline, precum istoria culturală sau științele culturii (cultural
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o puternică legătură cu spațiul politic. Mai multe noi discipline, precum istoria culturală sau științele culturii (cultural studies, cercetări asupra identității) sau științele politice ocupă prin excelență o poziție transdisciplinară. Acestei dihotomii de origine politică dintre științele sociale și științele umanistice i se adaugă diferențe legate de tradițiile culturale naționale, ceea ce explică probabil sub-reprezentarea științelor sociale la NEC, din București. Problemă raporturilor interdisciplinare ar merita să fie analizată mai În profunzime, În particular În ceea ce privește locul științelor politice, legăturile și rupturile dintre
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ca și de cea sceptică sau cinică, Existența tragică poate fi revendicată și de literatură, grație vibrației ideilor („idei trăite”), „stării emoționale” (ce le încarcă de seva autenticului), cât și deschiderii problematicii, interesând direct și în mod major întregul câmp umanistic și cuprinzând valorizarea preeminentă a sentimentului estetic și a artei. Arhitectura și conținutul cărții își au originea în propoziția conform căreia „existența este și rațională și irațională”, și inteligibilă și neinteligibilă, și rezonabilă și absurdă. „Sentimentul tragic al existenței”, „neliniștea
ROSCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289368_a_290697]