177 matches
-
des Humanitarismus), Viena, 1925; Umanitarismul și Internațională intelectualilor, pref. Georg Fr. Nicolai, București, 1922; Peregrinari, București, 1923; Petru Arbore, I-III, București, 1924; Umanitarism și socialism (în colaborare cu Lothar Rădăceanu), București, 1925; Melodiile tăcerii, București, 1926; Poezii, București, 1926; Umanitarismul biblic, Iași, 1926; Glasuri în surdina, București, 1927; ed. (Miron-le-Sourd (Voix en sourdine), tr. S. Pavès, pref. Ștefan Zweig, Paris, 1939; Haluțismul, București, 1927; Drumuri în spirală, București, 1928; Internațională pacifista, cu o scrisoare și un mesaj de Romain Rolland
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
Voies de la paix), pref. Romain Rolland, Paris, 1936; Der Humanitarismus und die „Allgemeine Nährpflicht”, Viena, 1931; Humanitarisme et individualisme, pref. E. Armând, Paris-Orléans, 1932; Peregrinari europene. Bulgaria necunoscută, București, 1932; ed. (Bulgaria desconocida), Buenos Aires, 1935; Prieteniile lui Miron, București, 1934; Umanitarism și eugenism, București, 1934; Cosmométopolis, tr. Rox Arp, București-Paris, 1935; Europa cea tânără, introd. Romain Rolland, București, 1935; Eseuri despre iudaism, București, 1936; Spiritul activ, București, 1940; Ultimele poeme, București, 1941; Popasuri la mari europeni, pref. Han Ryner, București, 1945
RELGIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289169_a_290498]
-
din Societatea pentru Învățătura Poporului român (1883), Societatea Presei și Societatea Amicii literaturii și artei române. Cunoscut ca un bun orator, ține conferințe pe teme istorice și juridice: Eroii trecutului (1879), Libertate și viitor (1883), Teoria rezistenței (1887), Naționalism și umanitarism (1898), dar și literare: Alecu Russo (1885), George Crețeanu (1888), Grigore H. Grandea (1902). În 1879 debutase ca poet în „Femeia română”. Versurile de început i-au apărut și în „Resboiul” lui Gr. H. Grandea. Încurajat de B. Delavrancea, și-
SONŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289790_a_291119]
-
cea a proprietății colective asupra mijloacelor de producție. Fiica lui S., Paulina, a fost mama poetului Miron Radu Paraschivescu. Meditații-eseu pe teme de sociologie, comentarii în jurul conceptelor de libertate, solidaritate, cultură, patriotism, din perspectivă deterministă, dar și prin prisma unui umanitarism creștin, au fost adunate de S. în volumul Realități, apărut în 1894. Încercarea de roman istoric Inimi de femeie. Strănepotul lui Țepeș, publicată în 1904-1905 în foiletonul ziarului „Adevărul”, e o construcție compozită, cuprinzând cam tot ce intră în rețeta
SCORŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289572_a_290901]
-
Întrebându-se pentru cine scrie, își răspunde: „Pentru cei ce ar fi preferat să moară / decât să-i facă pe alții să sufere” și declară că ar vrea să fie „pacea, pâinea, vinul tuturora”. În spiritul unui expresionism pătruns de umanitarism creștin, „pânditorul de lumină” respinge ultramodernismul, refuză exagerările celor „obsedați de modernismul excesiv”. Dar puține poeme ale sale au rezistat eroziunii timpului. Mai toate cele în proză s-au pulverizat, măcinate lăuntric de retorică și sentimentalism. În versuri însă vibrează
SIREAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289707_a_291036]
-
UMANITATEA, publicație apărută la București, ca săptămânal, între 2 septembrie și 29 octombrie 1934 (trei numere). Fondator și conducător: Petre Gh. Meițoiu; redactor: Vasile Ol. Stere. Subtitlul „Ziar independent în slujba muncii și umanitarismului” și sloganul de deschidere „Umanitatea înseamnă descătușare” indică fără dubiu intenția redacției de a se racorda la problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată în această direcție: „Deci cine suntem și
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
de a se racorda la problemele clasei muncitoare. De altfel, articolul-program Crezul nostru, semnat de P.Gh. Meițoiu, este o autodefinire declarată în această direcție: „Deci cine suntem și ce vrem? Noi suntem niște muncitori [...]. Doctrina de care suntem însuflețiți este umanitarismul și pe temeiul acestui crez n-avem nimic de ascuns. Pacea este cultul nostru, justiția și adevărul fac parte din principiile fundamentale ale credinței noastre și lupta este viața noastră”. Și mai apăsat apare opțiunea sub condeiul lui Bogdan Amaru
UMANITATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290335_a_291664]
-
ș.a. -, sub titlul generic Privind iarna), Ioan Slavici (Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți noi”, „Cronici” (subdivizată în „Literare”, „Filosofie”, „Artă” și
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
Pascal, săracul, nuvelă), Ion Pas (Răvaș..., schiță), I. Peltz (Fericiri), Eugen Relgis (Parabola omului de azi, Pe muntele vieții, proză poematică), C.R. Ghiulea (Oișie Haham în război, nuvelă). Publică eseuri Ioan Slavici (Umanitarism rațional, în care pledează pentru găsirea obârșiei umanitarismului, a iubirii de oameni în sentimentul religios), Tudor Teodorescu-Braniște, sub pseudonimul Andrei Braniște (Războiul în literatură, fragment), Alexis Nour. În rubricile „Recenzii”, „Glose”, „Cărți noi”, „Cronici” (subdivizată în „Literare”, „Filosofie”, „Artă” și „Sociale”) se prezintă volume de I. Al. Brătescu-Voinești
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
celor puternici), el evidențiază cauzele răului și condamnă energic despotismul, samavolnicia, încălcarea „legii”, violența, trufia, în care vede principalele motive ale degradării vieții sociale. Principiile morale provin din învățătura creștină, din tradiția boierească (și populară) autohtonă, iar pe cale livrescă din umanitarismul istoriografiei latine și polone, modelul său de atitudine față de trecut, ce trebuie eternizat pentru a instrui generațiile viitoare. Scrierea istoriei se năștea și ca o necesitate de a demonstra cum orice abatere de la calea creștină era aspru pedepsită de justiția
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
contribuie la difuzarea și manifestarea în literatura română a preceptelor realismului, la apropierea de complexitatea vieții, de sufletul poporului, deschizând mult dezbătuta problemă a specificului național, punând în prim-plan interesele ființei naționale, cerințele unei dreptăți sociale concepute în limitele umanitarismului și ale unui larg democratism. Deși contestat cu duritate de unii contemporani, mai ales în latura lui ideologică restrictivă și plecând de la unele nereușite artistice, p., prin „Viața românească”, publicația lui reprezentativă, a adunat mulți scriitori și alți intelectuali ai
POPORANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288959_a_290288]
-
una dintre coordonatele gândirii lui Heliade - acest „jidov rătăcitor al spiritualității române” -, al cărui tip de personalitate e definit astfel: „Cu structura lui sufletească, Heliade, pelerin al ideii de mai bine, nu-și putea manevra veleitățile sale revoluționare decât între umanitarismul biblic și pacifismul fourierist. În felul acesta, poezia lui socială, care cuprindea prea mult cer și prea mult viitor, era ursită să nu fie niciodată ceea ce ar fi trebuit să fie poezia socială: o poezie a prezentului și a pământului
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
al resortului afaceri externe în Marea Adunare Națională ș.a. Din 1952 devine profesor de germanistică la Facultatea de Filologie a Universității din București, iar în 1955 este ales membru titular al Academiei RPR. Articolele semnate împreună cu Eugen Relgis în volumul Umanitarism și socialism (1925) dezvoltă pe un ton polemic idei legate de evoluția culturii moderne. Studii literare marxiste (1946) și Probleme de istorie a literaturii germane (1956) reiau, amplificând sau schematizând, idei prezente în critica literară de orientare socialistă din lucrările
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
literară de orientare socialistă din lucrările de limbă germană. Interpretările lui R. sunt teziste, maniheiste, simplificatoare. Ele ignoră condiția artistică a textelor invocate, cât și mersul general al literaturii, evidențiind însă, într-o manieră tendențioasă, atitudinea politică a scriitorilor. SCRIERI: Umanitarism și socialism (în colaborare cu Eugen Relgis), București, 1925; Studii literare marxiste, București, 1946; Probleme de istorie a literaturii germane, București, 1956. Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 468; Horst Fassel, Deutsche Literatur von den Anfängen bis 1770, I, Iași
RADACEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289085_a_290414]
-
romantism, privit ca o orientare generatoare de iluzii și artificialitate, dar și admirația față de naturalism, recomandat pentru interesul, important în ordine ideologică, pe care îl acordă mediilor sociale noi (Ce scriem!). Opțiune destul de laxă, de vreme ce „metoda experimentală” este înlocuită de umanitarism și sentimentalism, mod structural al perspectivei din scrierile ei literare. În acest fel este filtrată și o influență venind dinspre literatura rusă, dinspre Turgheniev în special. În schițe, nuvele, piese de teatru, paradigmatice pentru tendința din revistele socialiste, prefigurând și
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
rigiditate ideologică. Declarându-se adept al darwinismului și al ateismului, el receptează de fapt ideile mai noi printr-o grilă pozitivistă, frecvent empirică. Traduce, prelucrează cu zel și consacră acestor subiecte numeroase articole, unele organizate în cicluri. Aceeași perseverență în numele umanitarismului o pune în răspândirea unor teorii sociale antiburgheze. Două lucrări, din Engels (Originea familiei, a proprietății private și a statului) și din Marx (Manifestul Partidului Comunist), pe care le traduce, sunt un fel de corolar al acestei orientări doctrinare cu
NADEJDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288346_a_289675]
-
și verdicte”, „Curier ultim”. Predispoziția polemică alunecă nu de puține ori spre poziții radicale, de dreapta. Atitudinea de stânga este considerată de Aurel Putneanu drept una „așa-zisă socialistă, fără Dumnezeu, cu un substrat care se bazează pe minciună, pe umanitarismul sec” (Literatură moartă). Intoleranța e îndreptată împotriva „tuturor străinilor suspecți cari vor să ne dea un anume fel de literatură departe de sufletul și flacăra aspirațiilor noastre” și cărora, în manieră eminesciană, li se adresează ocara „să vă mănânce câinii
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]
-
simbolismul ar însemna nu numai o apropiere a poeziei de specificul ei, ci și o democratizare a artei, ce ar fi, în acest fel, pe înțelesul oricărui „suflet impresionabil”, ceea ce e o exagerare. „Panteismul” unora dintre simboliștii francezi ar dovedi umanitarismul simbolismului în genere. În esență, curentul - crede P. - nu e numai intelectualist și citadin, ci și vitalist și progresist. Ajuns aici, criticul se lansează în afirmații riscate, precum existența unei înrudiri între simbolism și folclor, socialism sau iubirea creștină. Argumentația
PALTANEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288635_a_289964]
-
Rămâne totuși îndatorat unei pleiade de poeți, de la Cezar Bolliac la Mihai Eminescu. Lirica lui e dominată de figura bardului răzvrătit, ateu, iconoclast, dezgustat de ipocrizia și ticăloșia lumii. Versuri energice, incendiare sunt dublate de cadențe estompate, sentimentale, trimițând la umanitarismul lui François Coppée. Roman autobiografic, Dinu Milian deapănă amintiri legate de familie, școală, universitate. În carte intră, ori brut ori tendențios, fapte, evenimente, figuri ale unor oameni din urbea natală. Ambianța socială e menită să motiveze comportamentul teribilist, nonconformist al
MILLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288143_a_289472]
-
Almanahul Literar, nr. 2-3) de Aurel Gurghianu. (Ă). Analizând acele câteva poeme aduse În discuție de articolul de față, am subliniat o seamă de pericole ce amenință poezia omului nou: viziunea statică a eroului, schematismul, naturalismul, formalismul și stilul declamativ, umanitarismul burghez și idilismul. Pericolele acestea pot fi evitate numai dacă poetul este permanent Înarmat cu principialitatea comunistă, cu viziunea dialectică a fenomenelor și cunoașterea vieții În resursele ei cele mai intime și mai variate (Ă). Dar să mai lămurim un
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
venea adus de vânt. Vuind, căzură bombe. Să nu mai văd nimic. Aș fi voit și, totuși, prin codri de pământ Svârliți În sus, zărisem; rămase viu și mic». Amănuntul acesta nu este Însă utilizat de poet pe linia ipocritului umanitarism burghez. Nu lamentații pacifiste Înlănțuie În continuare pana artistului. Detaliul consemnat În versurile amintite mai sus ajută poetului să pună În lumină trăsăturile morale superioare ale ostașului sovietic liberator. (Ă). Versurile de mai jos ilustrează comportamentul său adânc uman, rod
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
constituționale și republicanismului (care structural sunt aproape același lucru), a socialismului, a protestantismului religios de toate formele, dar și a galicanismului catolic, a misticii individualiste de la Fericitul Augustin până la Francisc de Assisi, a kabalisticii, a teosofiei, a asiatismului panteist, a umanitarismului etc. etc.95 Asemenea pagini abundă în publicistica lui Ionescu. Gândirea lui Nae Ionescu este însăși antiteza tradiționalistă, ortodoxistă și naționalistă a umanitarismului universalist al lui Kant. Temele lui Kant sunt omenirea și rațiunea, ale lui Ionescu națiunea și credința
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
misticii individualiste de la Fericitul Augustin până la Francisc de Assisi, a kabalisticii, a teosofiei, a asiatismului panteist, a umanitarismului etc. etc.95 Asemenea pagini abundă în publicistica lui Ionescu. Gândirea lui Nae Ionescu este însăși antiteza tradiționalistă, ortodoxistă și naționalistă a umanitarismului universalist al lui Kant. Temele lui Kant sunt omenirea și rațiunea, ale lui Ionescu națiunea și credința. La mai bine de un secol după Kant, Ionescu opunea în toate privințele filosofia științei. El contesta posibilitatea cercetării filosofice centrate pe probleme
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pacea Europei întregi. Principiile care sunt la baza politicii comuniste-integrale din Rusia sovietică au adus poporul la sapă de lemn, la ruină și de aceea a început exodul populației spre țările mărginașe și în care încă mai strălucesc: civilizația și umanitarismul „burghez”. În Basarabia s-au adunat toți acei scăpați, ca prin minune de gloanțele grănicerilor bolșevici. Dar, ce durere! Au pornit de-acasă câte patru sau cinci și n-au ajuns la noi decât doi sau unul. Cu toții am sărit
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
Geneva, pentru așezarea lumii pe temeliile păcii și ale ordinei, sperăm că intervenția noastră, va fi găsită dreaptă și se vor căuta soluții urgente pentru a se curma cu o clipă mai devreme jalea de la Nistru. Facem acest apel în numele umanitarismului universal. Smeritul Gurie Dr. Elena Alistar Romanescu Mitropolitul Basarabiei preș. Grupării femeilor române Henrieta V. Gavrilescu Florica Nitză Doctor în Drept. Avocată preș. Crucei Roșii Iulia Siminel Natalia Dicescu Preș. Soc. Ortodoxe preș. Consiliul Național Rozina Bușilă Eleonora Halipa Preș
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]