1,411 matches
-
a reușit să termine ultimul an de studii, cu medii de trecere. În timp ce Mircea se lupta cu slipul încercând să-l scoată, Săndica, ridicându-și fundulețul pentru ca acel petec de material să nu mai stea în calea fericirii sale, își umezi buza de jos pe care o simțea umflată din cauza sărutului. I-a lăsat un gust minunat acea avalanșă de săruturi. Urcându-se deasupra lui Mircea își permise, în răgazul dintre două sărutări, să-i studieze construcția atletică, în bătaia lunii
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
cuptorul fierbinte al fetei și îi răspunse: - Nu știu, însă acum doresc să te simți excelent și îi prinse din nou între buze mugurii sânilor, mișcându-și agale degetele pe tot corpul ei, până a ajuns cu ele în dreptul triunghiului umezit de dorințe și înfierbântări, unde, cu mângâieri ușoare peste ridicătura de deasupra petecuțului șaten, făcea ca tensiunea în corpul fetei să crească și mai tare, când flăcăul în mișcarea dinamică a celor două corpuri, ce tot încercau să-și armonizeze
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
ea", zăpada "creează un nou popor de volume", caracatița "are atâtea buze câte brațe sau gene", "prelung întunecos și murdar, un hoit de delfin se crapă ca interiorul unei mandoline vechi, căzute pe lespezi", somonul "răstoarnă pietricele să-și mai umezească bronhiile", "dacă ați trezit un hamster proiectându-i un cotor de gogoșar în borcan, o să vă vadă pistruii, cu mustățile lui înflorate, în infraroșu", "nopțile îmi călăresc insomniile ca pe iepe nebune de conchistadori", fereastra e "un acvariu înspre văzduhul
"Sexul din inima cuvântului" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16079_a_17404]
-
corpului atinse vertical de razele soarelui, picioare, umerii, spatele. Situația ideală este cea în care eviți peeling-ul folosind creme cu factor de protecție solar ridicat însă, atunci când se întâmplă să pierzi un strat de piele este foarte important să iți umezești pielea din abundență cât de des posibil și să stai departe de soare până când pierzi și ultima cojita. Iar pentru evitarea oricăror consecințe îți poți prepară acasă un tratament eficient din 20 picături ulei esențial de lavanda, 10 picături ulei
Ingrijirea pielii dupa expunerea la soare [Corola-blog/BlogPost/92582_a_93874]
-
fără să mai zică vreuna vreo vorba, chiar daca Emi părea să-și fi revenit din slăbiciunea ce-o apucase. Își ținu mâinile căuș în ploaia ce se revărsa din arteziană, și deși ajunse la față cu ele goale, și-o umezi totuși. Luă și Magda un căuș de apă și apoi își trecu palmele, tandru, peste fața Emiliei. Făcu gestul de câteva ori iar ea se lăsa, abandonată, spălată, mângâiată pe obraji de palmele prietenești. Lacrimi amare, ca picăturile unei ploi
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
de-acuma seama,să gătești ușor nu e!... VIII. CĂTRE CER, de Mihaela Alexandra Rașcu , publicat în Ediția nr. 2311 din 29 aprilie 2017. Mi-am lăsat deschisă fereastra spre tine, Doamne! A pătruns prin ea ploaia și mi-a umezit ochii, a bătut gheața grea și mi-a sfârtecat sufletul, dar eu n-am închis-o! Am stat în fața ei până au reușit să se strecoare la mine, timide, două raze de soare. Atunci am simțit că dacă deschid toate
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
soare. Atunci am simțit că dacă deschid toate ferestrele nu vor mai exista ziduri între noi! Soaele va putea veni la mine! Citește mai mult Mi-am lăsat deschisă fereastra spre tine, Doamne!A pătruns prin ea ploaiași mi-a umezit ochii,a bătut gheața greași mi-a sfârtecat sufletul,dar eu n-am închis-o!Am stat în fața eipână au reușit să se strecoare la mine,timide,două raze de soare.Atunci am simțit că dacă deschid toate ferestrelenu vor
MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU [Corola-blog/BlogPost/381564_a_382893]
-
a făcut omul? S-a întors din drum, a fugit după ambalaj, l-a prins și l-a dus la un coș de gunoi. M-a înduioșat gestul și încă mă mai înduioșează amintirea lui. Vouă nu vi s-au umezit puțin ochii?
Deci se poate! Romania, te iubesc! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20385_a_21710]
-
Poate aveți vreo colegă nouă... Se luminară amândoi în acelaști timp. - Parfumul..., îngăimă Ștefan. - Claudia! exclamă Mihai. Mamă, ce prost sunt! Cum de nu mi-am dat seama că asta e? Am observat că te uiți ca vițelușul cu ochi umezi după ea, dar nu m-am gândit că de la asta te-ar putea durea stomacul. - Păi, da. De la asta în doare. Fluturii, se auzi din nou vocea profesionistă a doctoriței. - Păi și ce-aș putea să iau ca să scap de
Parfum și gastrită by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20751_a_22076]
-
gust câte puțin. - Este o băutură făcută în casă după o rețetă inventată de mine și acum, chiar este o ocazie specială, așa că te rog să o servești cu încredere. - Bravo, este într-adevăr delicioasă, repetă Georgeta după ce-și umezi din nou buzele sale subțiri cu băutura aromată, grasă ca un ulei virgin extras din măsline stoarse prin presarea la rece. Căldura degajată de șemineu începu să-și facă simțit efectul. Georgeta, după gerul îndurat afară, se relaxă, profitând de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384084_a_385413]
-
în: Ediția nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Revin din nou cu teamă și durere Pe drumul presărat cu amintiri. Și regăsesc doar clipe efemere Acolo unde-a nins cu trandafiri. Sărutul zorilor pictat cu rouă Îmi umezește chipul obosit Pe care de atâta vreme plouă Cu lacrimi care nu mai au sfârșit. Nu vreau încă o noapte fără tine Și nici s-aud doar gemetele mării, Plâng pescărușii în cor cu mine Când te aștept la poarta
PÂNĂ CE MOARTEA NE VA DESPĂRȚI... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384307_a_385636]
-
aia te și miri cum de a ajuns să aibă analizele alea de mort? Nu-i nimic, de-acuma o să devină fan, iar când o să-i pui pe masa un grătar cu salată, o să se uite la tine cu ochi umezi de Bambi, anunțându-te că a mâncat deja, în oraș, o șaorma și șase mici. O să-l prinzi noaptea cu botul în pachetul de unt și ziua turnându-și maioneza pe gât, iar sport o sa faca exact cum... CONTINUAREA AICI
Sănătate, că-i mai naşpa decât toate by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18422_a_19747]
-
a dus mamei sale la cimitir. Acel băiat nu și-a cunoscut mama. Mama lui a murit când el a fost mic. O știe din poveștile bunicilor în grija cărora se află. Când a citit compunerea câteva lacrimi i-au umezit ochii. Nimic nu poate egala dragostea unei mame. Dragostea mamei este ca o apă vie, ca nectarul și ambrozia ce o consumau zeii. Doar dragostea mamei te face nemuritor. Nu știu pentru câte lucruri poți rămâne întru eternitate, poate pentru
ALCHIMIA PRIMĂVERII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377185_a_378514]
-
ajun de primăvară, această voce s-a sublimat într-o rază de lumină ale cărei unde a purtat în eternitate spiritul celui care intrase de mult în marea carte a istoriei. Trista veste a pornit cu repeziciune declanșând fiorii emoției umezite de lacrimile celor mulți care s-au bucurat cu fascinată uimire de unicitatea fenomenului vocal aureolat de profunzimea expresivă cu care Nicolae Herlea a dăruit generos magnificul său mesaj de artă și omenie. Născut la 27 august 1927, la București
Nicolae Herlea ? carisma umanismului vocal by Stephan POEN () [Corola-journal/Journalistic/83385_a_84710]
-
coboară întotdeauna, ursul, mare, galben, cu blană rară și urîtă de august, a urcat vreo sută de metri; s-a culcat pe spate și a murit, cu brîncile adunate pe piept, într-un gest atît de uman încît mi se umezesc ochii (Cartea de la Gura Zlota, 1991). Că animalul despre care vorbim este, în felul lui, "om" o știu și vînătorii americani din Oklahoma, evocați de William Faulkner în ampla sa nuvelă Ursul: "uriașul urs bătrîn, cu laba vătămată de o
Epistolă către Odobescu (V) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8015_a_9340]
-
tendințele în vogă, în sezonul cald. În această vară, combinați maro, roz și mov (subtil și delicat), pentru a vă înfrumuseța chipul. Tonurile trebuie să fie , în cazul unei dimineați de muncă sau a unei activități profesionale; dar trebuie să umeziți pensula, dacă doriți să obțineți mai multă intensitate, de exemplu, pentru o ieșire seara târziu. Tonurile de citrice sunt foarte prezente în această vară și vă permit să utilizați nuanțe îndrăznețe, vesele și aprinse, în machiaj. Nu vă limitați la
Machiajul de vară: Vezi culorile care sunt în vogă () [Corola-journal/Journalistic/69606_a_70931]
-
monstruosul” (categorie dincolo de bine și de rău) i se arată poetului în toată frumusețea lui: „Să se acorde sitarul/ Să cânte vicarul:/„ Condu-mă! Sedu-mă!/ Înăbu- șă-mă în spumă/ Și să ne așezăm cu toții pe pământ/ în Bucuria Eternă/ umeziți de brumă” se încheie un poem. Misplacement-ul de fiecare clipă a fiecărui lucru, faptul că nimic nu e vreodată identic cu nimic, îl sperie și îl fascinează pe poet. „Mă tem de iarbă”, „mă hăpăie imensitatea” „uită-te la mână
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
stranie în care se amestecau și suferință, și amorțeală, de parcă m-ar fi înțepat o mie de ace. Am auzit cum pielea și carnea îmi scot un sunet mărunt, poc!, poc!, iar ce-am resimțit când sângele mi le-a umezit, pârjolite cum erau, m-a dus cu gândul la pământul aflat îndelung sub secetă peste care dă deodată ploaie binecuvântată. În acele momente, inima mi-era încâlcită precum cânepa și mă-ncercau simțiri fel de fel. Ca un meșter vopsitor
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
artistă. Dana Verescu trece pe lângă ușor pe alee, departe. O bunică și nici o pereche de aripi Ciocănesc de două ori și aștept. Aștept. Bunica deschide. Între noi două se înfiripă un miros de levănțică și pișat. Sărumâna, bunico. Cu buzele umezite de țuică și cârnați, se cocoșează spre mine și mă strânge moale, șoptindu-mi: Vaaai de capul meu, bine că ai mai venit că nu știu cât mai rezist în viață. Un pas în față și trei la dreapta. O stare de
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
auzit, aplecându-se prudent să se convingă că doarme adânc și nu va trebui să se întoarcă din ușă dacă mama soacră va striga zbuciumându-se în pat. Urmărindu-și mental mișcările repezi și sigure, își trase rochia peste cămașa umezită prin somn, încălță bocanci rămași de la bărbatu-su și potrivindu-și pe cap baticul de mătase, ca un ultim semn de cochetărie, se strecură pe nesimțite deschizând încetișor ușa.. Ajunsă în întunericul și mai greu din tindă, rămase nemișcată, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
gândit să nu te mai chinui. Tot nu-ți place ție la câmp și nu te pricepi. De ce să te mai târâi după mine degeaba. Ia traista și du-te acasă. Mă descurc singură. Vorbea încet și ochii ei se umeziseră și luceau de plăcere, duioșie și bunătate. Răsuflă liniștită, ridică fața, împăcată în gândurile ei și, întorcându-le spatele, păși hotărâtă spre poartă cu pas cumpănit și măsurat. Zăpăcită și speriată de schimbarea bătrânei, Cerboaica se repezi pășind hotărâtă după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
îi duc, îi duc, îi duc, îi duc... Cu ce-ajung la cârlig? Îi duc... duc... duc... duc... duc... Bezna cădea din cer, din stele, și din beznă, ca o bură, ca un praf umed și rece, roua, jilăveala nopții, umezea totul, începeau să-i clănțăne dinții, doamne, dumnezeule! Cârligul! Cârligul! Cu ce salt cârligul?? Se încordă să-și stăpânească clănțănitul dinților. Atunci auzi vocile. Bolboroseala groasă ca un vaiet, o groază... Cârligul! Cu ce salt cârligul? Căută locul. Da, aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
n-o să treacă. Cu-atât mai rău sau mai bine, ce pot face eu? Să știi. De ce, draga mamii? La ce-mi folosește? Nu-mi mai spune-așa! Te rog... Bine, cum vrei, se-nvoi bătrâna și ochii ei se umeziră. Ar mai fi vrut să continue, dar simți ceva ca o șoaptă a destinului care-i leșină mișcările și-o făcea să se lase în voia întâmplării. "Ce mă fac de-acum? se-ntrebă. Acum, că totul se limpezește și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
parc, altfel nu știu dacă aș auzi altceva decât zgomotul claxoanelor și al tramvaielor ce trec din cinci în cinci minute. - Unde ți-e optimismul, draga mea? Tac. Inima îmi bate într-un ritm amețitor, iar palmele mi s-au umezit, instant. - De ce m-ai chemat? Cât pe ce să nu vin, mă pregăteam să plec spre ai mei. - Aș vrea să-ți fac o propunere. Ideea mi-a venit de curând, de fapt am găsit-o, sub o altă formă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
știa a pus deoparte, timp de câteva săptămâni banii de buzunar dați de ai lui (nu puțini la număr) și cu două zile înainte de Crăciun și-a invitat prietenul acasă la el. Nici astăzi nu a uitat lacrimile care au umezit ochii lui Grig, în momentul când i-a pus în brațe chitara. A fost cea mai frumoasă vacanță de iarnă din întreaga copilărie. Pasionat din fire de muzică și extrem de conștiincios, Grig a învățat singur să cânte, mama nepermițând-și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]