153 matches
-
de câțiva răzvrătiți împotriva ordinii sociale capitaliste. Unele personaje conțin asemănări cu rudele sale: cuconul Alecu Sadoveanu (tatăl scriitorului) devine inginerul Manole Dumitraș, intelectual luminat și cu convingeri socialiste; bădița Vasile (fratele Profirei Ursachi, mama scriitorului) este numit în roman uncheșul Haralambie; cucoana Leona (prima soție a cuconului Alecu) își transmite caracterul țâțacăi Leona, care mai preia mofturi și fumuri ale unor surori ale tatălui său, întrezărite în copilărie de viitorul scriitor; apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
al Clubului socialist de la Pașcani, urmărit de jandarmi și refugiat în ascunzișurile de la Nada Florilor. El descoperă inechitatea socială, ascultând poveștile de viață ale pribegilor pripășiți în balta de la Nada Florilor, și are de ales între două atitudini protestare. Atitudinea uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
ci încearcă de-a dreptul să lupte împotriva ei, urmărind să răstoarne orânduirea capitalistă și să instaureze o nouă orânduire bazată pe echitate socială. El nu ezită să-și pună libertatea și viața în primejdie pentru a organiza revoluția anticapitalistă. Uncheșul Haralambie este o forță a trecutului ce se îndreaptă spre amurgul său inexorabil, în timp ce militantul socialist Alecuț este o promisiune a viitorului. Iliuță ezită la început între cele două atitudini protestare, dar alege în final calea viitorului. Celelalte povești social-politice
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
o să fie!” - Fugi, bă, moșule, de-aci!... Să dea Tropăneață pământul Înapoi? Păi, ăștia crapă, iar el Își pune lațul de gât! Ce dracu, bă, voi credeți? - s-a revoltat Ghici. L-a lăsat baba dezvelit și o fi răcit uncheșul! Lozăște! De când e lumea, mortul de la groapă nu se mai Întoarce! - Uite, că de data asta... A zis și, În iarnă, de Sfântul Ion, a Închis ochii! - Na, ca să vezi! Moș Gogule, poimâine e Crăciunul! Ce-ți veni? Că nu
Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
pospai subțire. Nu s-auzea nici un sunet: munte și codru parcă muriseră. Așa merseră multă vreme suind tăcuți până ce băgară de seamă că lumina leșietică le punea pe obrazuri ca niște măști palide.”" Sosirea morții se produce lin: "„Ce ai, uncheșule? N-am nimica. Mi-a venit vremea.”" Conștiința omului ce trăiește la munte capătă alte dimensiuni, trecând de la efemer la etern, într-o stare de liniște stăpânitoare. Criticii literari au apreciat că originalitatea acestei scrieri o constituie tocmai lirismul său
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
Râca, ce avea în subordine un schit de călugări, să lase biserica în pace și pe călugări să ia venitul moșiilor. Acest schit de călugări era închinat Mânăstirii Aninoasa din Muscel de către Monahul Macarie, fiul lui Bogoslav. În anul 1680, uncheșul Dragomir, un urmaș al celor ce primiseră o parte din moșie de la Vladislav-Voievod, neavând moștenitori, face danie partea lui Mânăstirii Aninoasa. Iar în anul 1684 și Tudor, sau Tudorache, urmează exemplul fratelui său, Dragomir, făcând danie aceleiași Mânăstiri Aninoasa satele
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
bine. Du-te și mult succes. Saul se Întoarse la Ruby: —Spune-mi, sincer, semăn cu Căpitanul Bird’s Eye? Adevărul era că Saul nu arăta deloc ca Căpitanul Bird’s Eye, al cărui rol era mereu jucat de un uncheș prietenos, un lup de mare cu nas roșu. Saul era un evreu tânăr cu fața măslinie căruia i-ar fi stat mai bine În rolul unui personaj din biblie. Rolurile astea nefiind prea căutate, de obicei ajungea să cânte cântecele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
caelo, Seraphita), dar mai ales de cel autumnal (Brumariul, Rob Codru, Muza tragică, Toamnă, trimisul). Specifică e melancolia, ce seamănă tot mai mult cu jalea grea din doinele populare. Delicatețea suavă, compătimirea, duioșia învăluie acum codrul „frate” și „tată”, muntele „uncheș”, pământul „văr” etc. E un fel de fraternizare franciscană, ce corodează solipsismul inițial, existența însăși încetând a mai fi pură negativitate. Ca urmare, tonul elegiac câștigă teren, regretate fiind clipa pierdută „în valea delicatului Prier” (Clipei), „timpul mierlei” (Preistorie), tinerețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285840_a_287169]
-
casa fiilor”), se cântă cântecul de iertăciune: „Frunză verde mărăcine Ia-ți copile iertăciune De la frunzulița lată De la mamă, de la tată, De la rude, de la nene, De la cerul plin de stele, De la frați de la surori, De la grădina cu flori, De la uncheși și mătuși De la tindă, de la uși”. Rudele miresei îi urează acesteia voie bună, în timp ce în ogradă se încarcă într-o căruță zestrea miresei. Odinioară, zestrea se compunea dintr-o ladă mare cu valuri de pânză, fețe de masă, cuverturi, plăpumi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
precedente, noua ediție a Gramaticii Academiei, recunoaște existența unei relații "de echivalență sau apozitivă" (vol.II, p.16), cu o identitate distinctă și îi dă o amplă interpretare în capitolul Apoziția. (Idem, pp.619 - 634). Excluzând sintagme precum fluviul Dunărea, uncheșul Haralambie, strada Chopin, Mișu locotenentul etc. (II, pp. 128-130), situate fără îndreptățire alături de structuri ca Dănilă, starostele ciobanilor..., Mezinul, Alexandru..., Ion, vizitiul... etc. deosebirile între apoziție și clasa atributului în care este înscrisă sunt fundamentale și determină întrebări privind însăși
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fizice și morale. În basmele românești, Un cuplu În vârstă Își dorește atât de tare un copil, Încât purcelul găsit de moș Înlocuiește odrasla mult dorită. Același lucru se Întâmplă În Poveste cu uncheșu și baba. Povestea porcului fermecat, aici, uncheșul pornește la drum și aduce un purcel Înnămolit În lac. Noaptea, purcelul se transforma Într-un FătFrumos, Întrucât era năzdrăvan; fusese fermecat să rămână purcel trei ani de zile. e. Prezența elementului magic Intervențiile unor sfătuitori, ale unor elemente cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și rățoielile celor de la orașe. Se conturează aici un adevărat cod comportamental: că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai Înstăriți. Alegerea propriu-zisă a partenerei decurge astfel: eroul merge la biserică, la horă, se consultă cu babele și uncheșii, apoi poruncește Începerea jocului. Ai fi zis că flăcăii erau călușari și fetele niște veverițe. Limbajul utilizat aparține sferei semantice vânătorești. Feciorul de-mpărat o ochise pe fata văduvei ca șoimul și, făcând semn pârcălabului, Îi intrase la inimă și
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și-ți zic și bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va găsi unul tânăr. Femeia Își găsește un om care făcea de ea, pe care-l invită să vină la ea În timp ce moșul era la lucru. Acesta Îi surprinde și le propune să locuiască
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
bogdaproste. Tot un basm nuvelistic este și Moșu și copilu [Robea], În care băiatul Își Îndeamnă tatăl să se căsătorească. Moșul se căsătorește cu o femeie tânără, care-și face anumite socoteli: va trăi pe banii uncheșului și poate moare uncheșul și și va găsi unul tânăr. Femeia Își găsește un om care făcea de ea, pe care-l invită să vină la ea În timp ce moșul era la lucru. Acesta Îi surprinde și le propune să locuiască Împreună toți trei; el
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
feciori: Petrea, Vasile, Nuțu și Sandu și trei fete: Anuța, Maria și Paraschiva, mama mea. Primul fecior, Petrea, a murit pe front, În Primul Război Mondial, iar ceilalți trei, Sandu (Șöni), Vasile (Ghezacu) și Nuțu au rămas pe lângă el. Pe uncheșul Vasilică, așa-i ziceam fratelui mai mare al mamei, văzând bunicul că are o minte mai ageră l-a dat la Învățătură la liceul din Gheorgheni. După ce a terminat primele patru clase din ciclul gimnazial, nu a mai continuat. Se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
jumătate de ceas urcară și coborâră cele două dealuri și erau la poarta lui Sandu lui Mitru lui Simion, unde Îi Întâmpină lătratul unui dulău ciobănesc, gata să sară poarta și să-i rupă. Nu vă fie teamă! Aici stă uncheșul Sandu și ne adăpostește el undeva câteva zile, zise Traian Pop. Vezi, Sandule, cinei că acesta latră la oameni, Îl știu eu, zise mătușa Toderică. Cu lămpașul aprins, strigă de pe prispă cam speriat: Cine-i acolo? Om bun, uncheșule, zise
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
stă uncheșul Sandu și ne adăpostește el undeva câteva zile, zise Traian Pop. Vezi, Sandule, cinei că acesta latră la oameni, Îl știu eu, zise mătușa Toderică. Cu lămpașul aprins, strigă de pe prispă cam speriat: Cine-i acolo? Om bun, uncheșule, zise Traian Pop Da ce-i cu voi, măi băieți, acu În miez de noapte? Vin și ne dă drumul că suntem mai mulți! Prin Întuneric abia se conturau siluetele celor treisprezece. Marș, nu mai lătra! Ți-ai făcut datoria
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zise Traian Pop Da ce-i cu voi, măi băieți, acu În miez de noapte? Vin și ne dă drumul că suntem mai mulți! Prin Întuneric abia se conturau siluetele celor treisprezece. Marș, nu mai lătra! Ți-ai făcut datoria. Uncheșule suntem treisprezece și am sărit din tren că ne duceau ungurii pe front. Voi sunteți nebuni! Dacă vă dau de urmă? N ajung ei până aici. N-auzi că deja pe la Gheorgheni bat tunurile rușilor? Sunt cu românii. Ăștia fug
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
un bătrân venerabil, cu barbă și mustăți albe, lungi, încins peste mijlocul încă drept, cu un chimir, lat de o palmă domnească, din piele, uzat de vechime, prins în două cătărămi galbene de alamă, cu luciul demult pierdut. Bătrânul, era uncheșul lui Baltă, frate cu mama lui, Anghelina. După ce se convinsese, că n-a fost urmărit, răsuflă ușurat, și se așeză lângă nepotul său... Scoase de sub boandă, câteva ziare, și, i le întinse. Apoi, desfăcu baierile unei pungi cu tutun, răsuci
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ne-am cam pierdut răbdarea așteptând..?!”. „ - Răbdare...rabdare, moș Angheluță, că vin și ne scapă..!”, încercă el, să-l liniștească. S-au despărțit cu înțelegerea să se vadă, în acelaș loc, peste două săptămâni. Printre știrile din jurnalele aduse de uncheș, titlul: „Cazul partidului național țărănesc”, publicat în „Opinia”, de joi 31 iulie 1947, le atrase atenția „Moțiunea Blocului partidelor democratice, pentru dizolvarea partidului național țărănesc, are cuprinsul următor: „Consiliul politic al BPD, întrunit în ziua de 25 iulie 1947, a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cooperativele din Pipirig, Ghindăoani, Fărcașa, Borca.. ș.a. și toate bunurile le-au dus în ascunzătorile lor din munți... Sătenii nu mai pot îndura, schingiuirile și umilințele de tot felul.. Cer, neîntârziat, ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-o vineri, a doua zi era Adormirea Maicii Domnului.. În ziua aceea, pe înserat, așa cum le-a fost vorba, Baltă se afla în acelaș loc și aștepta pe uncheș. O neliniște însă îl frământa.. cu un tremur în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ajutorul autorităților..!” .. Trecuseră două săptămâni, de când se întâlnise cu uncheșu Angheluță.. într-o vineri, a doua zi era Adormirea Maicii Domnului.. În ziua aceea, pe înserat, așa cum le-a fost vorba, Baltă se afla în acelaș loc și aștepta pe uncheș. O neliniște însă îl frământa.. cu un tremur în inimă.. Un tufar de la marginea pădurii se clătină și, în locul bătrânului apăru Nică, feciorul fratelui său mai mare, Alexandru, căzut la „Cotul Donului”. Nică era un flăcău de vreo 14-15 ani
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
singur. Era răcoare. De peste vârfurile de brazi venea un suflu cu miros de cetină. „Gata..!”, se pomeni gândind cu voce tare.. Și, căsuța de sub Gorun, se arătă albă în bătaia lunii. Împinse încet portița, care scârțâi îndelung, ascuțit. Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
încet portița, care scârțâi îndelung, ascuțit. Negruț, câinele uncheșului, mare și lățos ca un urs, mârâi.. dar, recunoscându-l scheună subțire ca un geamăt de copil în suferință. În deschizătura ușii, s-a ivit mai întâi capul , tușei Stanca, soața uncheșului, strâns până la frunte într-o basma neagră, legată sub bărbie, și, încet, încet, se arătă în ușă și trupul bătrânei frânt de șale. O clipită, doar, cât o bătaie de inimă grăbită, îl privi speriată, iar cu amândouă palmele își
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
e cu neputință a fi înfățișată în cuvinte. Se ridică, sărută mâna bătrânului și,fără nici o vorbă plecă. În piept inima i se zbătea să-i iasă, și s-o ia la fugă pe cărări de munte.. în creier, vorbele uncheșului îl loveau ca niște ciocane.. „în țara asta, sunt pre’ multe cozi de topor.. în țara asta..!”. În trap, pe poteci, cu o ură fără margini, gânduri cumplite puseră stăpânire pe sufletul său... De câteva din ele, măcar, scap țara
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]