129 matches
-
recurse la o stratagemă: -Parcă tu pregătești vinetele pentru salată altfel decât coapte, nu? Azi a fost cald rău. Aș pregăti o salată pentru cină, dar coacerea m-ar întârzia... Apoi, și mirosul, nu? -Nimic mai simplu: decojite, feliate rondele, undite în apă sărată până textura se pătrunde cu furculița, scurse bine-binuț, vinetelele tale pot apuca linia tehnologică a salatei după regula casei, cu ulei sau cu maioneză ș.a.m.d. -Dar cum să se scurgă mai rapid, poți să-mi
SFÂNTA NICOLE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379162_a_380491]
-
dacâ tot ai adus vorba, câ eu mă cam rușânam ... mă uitam la chicioarili doamnei lu' dom' profesor, c-am auzât câ ari niști sandali cum nu s-o mai văzut șâ cum era disculțâ, li căutam sâ văd pi undi li-o ci pus ... Minunându-ne cu câtă repeziciune ajunsese în celălalt capăt de sat vestea despre sandalele cu pricina, soția le-a adus de sub o băncuță din holul de la intrare. - Doamne, da frumoasâ mai sânt! Șâ cu toace di
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
cu armele noastre pe marele împârat al Franței, am ajuns într-un loc unde puternica vrăjitoare Alcina avea un castel pe malul mării. Ea venise la marginea apei, spre a pescui iar noi ne-am oprit să vedem cum, fără undiți sau plasă, ci numai cu vrăjile ei, scotea din apă tot ce dorea. Nu departe de țărm, o balenă uriașă arăta o spinare atât de lată și de neclintită încât părea o insulă. Intre timp Alcina își pusese ochii pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Măi Dumitri, nu mai am încrediri în nimica din ci sî mișcî în juru’ nostru. Nici în foaia aiasta di drum pi cari o țân în mânî șî cari ar trebui sî mă ducî acasî... N-ai văzut acolo la Canal?... Undi ti întorcei, numa’ vorbi ali bolșăvicilor, cari di cari mai fărî di căpătâi... Partidu’ șî republica... Republica șî partidu’ mami’ lor! Șî tăț îs tovarâș. Di-i mari di-i mititel... ― Și crezi că în satul nostru nu vom auzi
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pentru o clipă de durerea din suflet, că îi pleacă feciorul și nepotul la concentrare. Știa el ce înseamnă armata! Mai ales când nu mai ești holtei... Și mai auzise el că „neamțu’ o pornit război cini mai știi pi undi șî cu cini? Asta nu-i a bunî, cî di la o scântei sî aprindi tătî aria cu pai” - gândea moș Pavel. Din când în când, trăgea cu coada ochiului la cei doi bărbați, care, cu gulerul sumanului ridicat, înfruntau
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
murgul: „Dacî o țîni tot așă, apâi nu știu cum om mai pute’ răzbati pi la Mirăuțăni. Acolo îi atâta sihlărie, cî s-a puni un troian!!! Di nu ne-ar prindi noaptea pi drum. Zâua, di bini di rău, mai vezi undi îi șanțu’ șî nu dai în el, cî,... ferească Dumnezău, îți rupi picioarili! Da’ dacî ni apucî noaptea”... Din cauza locurilor troienite, calul nu mai putea alerga. Peste acestea mai veneau și rafalele de vânt, care îl făceau să se oprească
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pi colțu’ spri Păscării. Ce ar fi s-o luăm pe acolo? Îi mai de-a dreptu’... Numai că... Dacă pe aici mai pe deal îi troienit așă di tari, apâi jos, în Păscării, nu ti mai vezi din omăt. Undi mai pui cî avem di urcat dealu’ ceala, undi pi marginea drumului nu esti nici o beldie șî șanțuri sânt cât lumea... Mergim tot pi șușă, cî șî locu’ îi fărî dealuri așă mari” - gândea bătrânul, ținându-l pe murg de
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
luăm pe acolo? Îi mai de-a dreptu’... Numai că... Dacă pe aici mai pe deal îi troienit așă di tari, apâi jos, în Păscării, nu ti mai vezi din omăt. Undi mai pui cî avem di urcat dealu’ ceala, undi pi marginea drumului nu esti nici o beldie șî șanțuri sânt cât lumea... Mergim tot pi șușă, cî șî locu’ îi fărî dealuri așă mari” - gândea bătrânul, ținându-l pe murg de căpăstru. Dacă venea vreo rafală de viscol mai puternică
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
an mai târziu, adică la 24 iulie 1796, Alexandru Ioan Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru fericiri părintele domniei meli Ioan Teodor voevod”. Locul dăruit se întindea: “din gios supt Curte domnească, undi au fostu și heleșteul domnescu,... cu iazul și cu vadul și dimpreună cu tot șesul... Bahluiului... și din iaz în gios... și cu matca Bahluiului... despre apus până unde se împreună hotarul mănăstirii Gălății și... mănăstirii Frumoasa dimpreună cu vadul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
târgoveții i mahalagii... arătând că și lângă zidul mănăstirii... din vechime ar fi fost drum... Iar acum de câtăva vreme prefectorul Bisericii Catolicești au cuprinsu acel drum cu binalile ce-au făcut pi locul acela. Și neavând loc deschis pe undi umbla li s-ar fi pricinuind multă supărari”. La sfârșit se spune: “Și trebuinți iaste a fi pe acolo uliți... și de trii stânjini pentru întâmplare de foc și pentru trebuințili orășenilor”. În iunie 1794, se face o nouă cercetare
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Grigorii Ioan Calimah voevod, mărturisesc... că, după ce au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții ungurești, vrând... ca să-și facă... dughenile... cele arsă... egumenul Tre Sfetitilor, puindu-să împotrivă ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă... cerând ca să fii uliți peste zidul mănăstirii și peste locul părinților”. --Aici este vorba de vechea dispută pentru trecătoarea dintre cele două biserici. Și unde mai pui că a ars și totă munca bietului teslar Manolachi. --Nu se poate
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu apă și pivniții”. Ca urmare, trimite pe vel vornicul Iordache Balș să pună om care “să stea zapciu asupra lui Anăstasă lipțcan și a lui Foti, ce sânt ispravnici la făcutul podului, și să mute acel hindichiu pi locul undi au aflat vel logofăt a fi cu cali... Într-alt chip să nu fie”. Și cred că n-a fost. --Până mai ieri, știam că doar numai la Curtea domnească se bea “cahfea”. Am întâlnit chiar și un “cahfegiu domnesc
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
1800 al armencei “Dochița, soața răposatului preut Andrieș”, care împreună cu feciorul ei Sava a vândut “un loc de două dugheniță cu tot locul lor aflate aici în Ieși, la Podul Vechiu” lui Izrail sân Cerbul jâdov “ca să ni plătim pe undi sântem datori și să săvârșim grijâle morților”. --Cum se vede, nici pe urmașii unui preot nu-i dădea bogăția afară din casă. Nu știu însă dacă ai luat seamă ce se spune la sfârșitul copiei acestui act. --Păi cum era
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
spuneam “Să să știe că am vândut dumisali ... un loc di casă ci este... pe Ulița Bărboiului, în Armenime... Așijdere, am mai vândut dumisali... un loc di casă ci să hotărăște tot cu acest loc, acesta este din Ulița Bărboiului, undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iaste biserica Sfeti Grigori, cari acest loc este cumpărat de tatăl mieu de la Ovanes zaraf (cămătar n.n) Țarigrădean”. --Din acest zapis am aflat întâi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au arsu bisărica ungurească cu dughenile ce ave pe uliță preuții, vrînd...ca să-și facă după cum era dughenile mai înainte cele ce arsăsă, s-au sculat egumenul Tre Sfetitelor, puindu-să împotrivă, ca să nu-i lase să-și facă dugheni pe undi fusăsă,...cerînd ca să fii uliți peste zidiul mănăstirii și peste locul părinților. Dar, nearătînd nici o dovadă,...s-au cunoscut că egumenul n-are nici o dreptate, iată că și de la domnie s-au dat voie să-și facă dughenile, pe unde
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mîna dumisale giupînului Vasile brașovan precum...am vîndut...un loc di casă ci este...pe Ulița Bărboiului, în Armenime”. Și mai scrie acest Carabet: „Așijdere, am mai vîndut dumisali...un loc de casă ci să hotărăște tot cu acest loc...undi este un pod de piatră, păr-iarăși în locul acesta despre Cizmărie, iar piste ulița despre apus iasti biserica Sfeti Grigori”. Prezența uneia din cele două biserici armenești, și anume a celei zidite probabil pe la 1395, numită Sfântul Grigore Teologul, pe Ulița
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
acoperindu-și gura cu palma; apoi cu basmaua - de-acolo zice: - Da tu n-ai nici o rușâne, Ileană? S’ te-audă iel, Ghiorghițâ... - și chicotește. - Lasssă, mamă soacră, poamă acră, c-așa-i la război! Crezi că Ghiorghiț-al meu, pi undi i-or sticli ochii, nu se lasă disfăcut pi la multiere de-o mână di fimèi stătută? Ca mìni? O Întreb pe mama, În șoaptă: - Ce-i aceea: stătută, mamă? I-așa, când stai cu mâinile-n șolduri? Cum stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
bine ca peștișorii să fie din speciile știucă, ori păstrăv, că ăștia au un gust mai de vino-ncoa, pentru vulpi, și sorții tăi, de izbândă, vor fi, deci, mai mari. S-a dus, vânătorul Vânătoru, la Moeciu Brasov; a undit un juvelnic de păstrăvi; s-a mai dus pe la Dunăre, de unde a revenit, la Vaslui, cu un alt juvelnic, plin-ochi, cu știuculițe, tot una și una. După care, a hotărât să se pună pe treabă, la împușcatul mult doritelor, și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
-o, dimineață, vecinii, care au venit să vadă ce face, și cum și-a petrecut, drăgălașa de ea, noaptea. Prima noapte, din viață, petrecută, fără bunicul ei cel sfânt! ALCOOLISMUL DUCE LA BEȚIE Telefonul mobil a anunțat încheierea partidei de undit. Aproape în același moment, cu semnalele telefonului,în spatele celor doi coechipieri, participanți la competiție, a oprit o mașină. Din ea a coborât șeful trupei de participanți, la elaborarea glumei de aseară, de la șpriț, care,în cele din urmă, s-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
După încheieri de procese, ce au dat câștig de cauză când unei părți, când celeilalte, în anul 1816, domnitorul Scarlat Alexandru Calimah emite carte domnească prin care împuternicește pe banul la acea vreme, Petrache Negrea, să meargă la starea moșiei... undi, fiind de față toți răzășii și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiind trebuitoriu casăi pentru cojoace, pentru cârpituri și altele ce trebuie la casă. Și eu am zis să-l lași să vie că esti trebuitoriu și tot al dumitale rob ești și aice și acolo. Să-l lași să șadă undi să tragi”. O carte domnească din 15 mai 1780 cuprinde știrea privitoare la faptul că Gavril Conachi primise zestre, printre altele, 10 sălașe de țigani, pe Raicul, Lambru, Todosi fierari cu țigăncile și copiii lor, ceilalți fiind scripcari, cobzari, bucătari
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Popa împotriva arendașului moșiei „dumisali Eni Mihail”. Țăranii se plâng că, după ce au lucrat „cu toți locuitorii zilele boierescului după ponturi, încă și mai mult numai pe ei arendașul i-a obligat și forțat să culeagă dijma în mijlocul păpușoilor noștri undi să faci o mulțime de stricăciune cu carul. Iară noi numai atâta am zis: ca să culegem dijma din capitili bucăților, precum esti obiceiul”, motiv pentru care au fost bătuți, cerând acum să li se facă dreptate. Abuzurile erau mai vechi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Sediul instituției se afla în satul Umbrărești, după cum rezultă dintr-o reclamație a locuitorilor umbrăreșteni, în frunte cu preotul Constantin Hâncu și preotul Vasile Sobieschi, împotriva primarului Neculcea Sobieschi, acuzat de abuzuri, printre care mutarea sediului Primăriei „din mijlocul satului undi au fost din vechime, care acolo sunt peste 200 oameni [...] au mutat vezavi de locuința sa în cătuna Condrea unde sunt aproape 30 de oameni”, după ce anterior primarul, „fără autorizația vreunei ocârmuiri, a mutat școala din mijlocolu satului unde acolo
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
recitativ în cadrul ceremonialului calendaristic, restabilește ordinea cosmică, prin renașterea soarelui: "Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Vine capra de la munte, / Cu steluță albă-n frunte / Și-are-n coarne ramuri multe / Și mai mari și mai mărunte! / Unde joacă căprița / Înflorește-o floricică, / undi intră capra-n joc / Aduce-n casă noroc! / Ța, ța, ța, căpriță, ța! / Frumoasă-i căprița mea / Cu covor și cu basma, / Cu cordele și mărgele, / Bine-i șade caprei mele!"152 Metamorfoză a soarelui, cerbul, prin jocul său, reface
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în declin.". Albastrul de Voroneț trezește acorduri muzicale și amintiri robite de tăceri: "Ce înger de pe Voroneț mi-nvie albastru-n pleoape? " Poezia interioarelor nu desprinde nostalgii produse de mătăsuri, plușuri, mobile de mahon, ca la parnasieni, ci scoarța muntenească undită cu bujori albi și cu ramuri înghețate pe sticla ferestrelor. Poetul descrie tablouri cu bujori, natură moartă, cheamă mirosuri și creează beții olfactive, adevărate paradisuri în descendența lui Anghel și a lui Mihai Celarianu. Ca și aceștia, cântă nuferi și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]