67 matches
-
aplecau să mulțumească pământului pentru roade. Și nu după mult timp avura împreună și ei trei mere roșii: Septembrie (Răpciune), Octombrie (Brumărel) și Noiembri (Brumar). IARNA își găsi mire pe Crivăț și împreună au avut trei flori de gheață: Decembrie (Undrea), Ianuarie (Gerar) și Februarie (Făurar). Fetele au crescut mari și frumoase și au început să bucure pe oameni cu darurile lor. Dar iată că într-o bună zi, când IARNA își trimetea pe pământ darurile și frumusețile ei, le spune
Povestiri despre anotimpuri by Papuc Elena, Drăgusanu Atena () [Corola-publishinghouse/Science/91583_a_92978]
-
ale martirilor noii credințe. Din bogatul inventar al numelor promovate de biserică există cîteva care pot fi considerate ca avînd urmași astăzi în limba română, structura lor fonetică avînd evoluție asemănătoare cu a cuvintelor din vorbirea curentă: Andréas > Îndre(a), Undrea; Antonios > Înton, Îndon; Demetrios > Medrea, Medru; Nicólaos > Necoară, Nicoară; Georgios > Georz, Giorzu, Zorj. S-a emis ipoteza că aceste nume s-au păstrat decupate din numele sărbătorilor religioase în care se prăznuiesc sfinții Sîngeorz (< Sanstus Georgius), Sînnicoară (< Sanstus Nicoláus), Sîmedru
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mi-a crescut Mi-am făcut de așternut, Cu barba m-am învelit, Cu mustăți m-am ștergărit. Aicea, când am intrat, Ce-am văzut, când m-am uitat? Bâjbâiau șerpoaicele Și erau ca acele, Broaștele ca nucile, Năpârci ca undrelele. Acum sunt șerpoaicele, Maică, sunt ca grinzile, Broaștele ca ploștile Și năpârci ca buțile. De când, maică, am intrat, Pic de vin n-am mai gustat, Somn nu m-a mai apucat, Pe toate că le-am răbdat Și pe toate
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
1880", în România liberă, 3 aprilie 1880. "București, 3 aprilie 1880", în România liberă, 4 aprilie 1880. "București, 4 aprilie 1880", în România liberă, 5 aprilie 1880. "București, 5aprilie 1880", în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1880", în România liberă, 4 aprilie 1880. "București, 4 aprilie 1880", în România liberă, 5 aprilie 1880. "București, 5aprilie 1880", în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1880", în România liberă, 5 aprilie 1880. "București, 5aprilie 1880", în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru 1878", în Românul, 18 iulie 1878. "București, 21 cuptor/2
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru 1878", în Românul, 18 iulie 1878. "București, 21 cuptor/2 august 1878", în Românul, 22 iulie 1878. "București, 24 cuptoru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru 1878", în Românul, 18 iulie 1878. "București, 21 cuptor/2 august 1878", în Românul, 22 iulie 1878. "București, 24 cuptoru/5 august 1878", în Românul, 24 iulie 1878. "București, 27
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ziarul Românul păstrează încă vechea nomenclatură a lunilor anului. În fruntea articolului întâi - „editorialul“, cum se spune în Franța, articolul de fond, cum se spune la noi - citim tot: călindar, făurar, mărțișor, priar, florar, cireșar, cuptor, august, răpciune, brumărel, brumar, undrea. D-șoara E. Teodorini concertează la Teatrul Național în ziua de 16 ianuarie. Au dat concurs la serată: d-șoara Niculescu-Aman, d-na Gianetti, d nii Castagna, Fattori, L. Wiest și Bianchi. Beneficienta, între altele, a cântat Hora Griviței de Vasile Alecsandri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
întregii lumi depinde de vitejia lui Iorgovan, singurul care poate afla terifianta hierofanie „de la brâul pământului”. În Mistriceanul I(7), blândul șarpe al casei capătă factură cosmică: „Pui de șearpe sugă-mite,/ De sub talpa casei noastre!/ Șearpele, dacauzea,/ El era ca undreaua,/ Cu Mistricean că creștea./ Săvai Mistricean de doi ani,/ Și Șearpele tot de doi ani;/Săvai Mistricean de trei ani;/ Și Șearpele de trei ani;/ Și crescură pân’ la zece,/ Și din zece nu mai trece!/ Șearpele-n coadă să lungea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
domnișoare cu bască albă. Era învățătoare nouă la Tabacu dar nici colegii n-o știau prea bine fiindcă mai tot timpul stătea cu elevii. Cum să fac s-o cunosc? Aceasta era întrebarea și nu doar întrebarea acelui sfârșit de Undrea 1932. Peron de-o bască albă În fine, împlinesc 20 de ani și am dreptul să fiu numită titulară în învățământ. Așteptam cu emoție confirmarea Ministerului pentru numirea într-un post în județul Covurlui, pentru a fi cât mai aproape de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ca un moment de referință în evoluția romanului românesc. Semna de obicei N. Philemon, N. M. Philemon sau N. M. Philimon. Pseudonimul Nikita Felinărescu, întâlnit în foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Nichipercea” (1862), poate fi al lui F., ca și Undrea, din „Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie și inteligență, să-și chivernisească învățătura, să-și extindă lecturile. Știa limba greacă
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
dar cel care o redacta și care, din motive politice, nu avea posibilitatea să apară în această calitate era N. T. Orășanu. Colaborările sale sunt semnate cu pseudonimul Nicor. Au mai colaborat Gh. Tăutu și, sub pseudonim, Nicolae Filimon (semna Undrea), Pantazi Ghica (semna Paisiu), Radu Rosetti (semna Udar). Ceea ce individualizează C. este atenția deosebită pe care o acordă literaturii. Într-un articol intitulat Curs de poezie scrisă și nescrisă, sunt atacați poeții fideli puterii, pe care Orășanu îi numește „călifari
CICALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286225_a_287554]
-
se sfârșește cu soarele în constelația Săgetător. Numele lunii decembrie (latină: December) vine de la cuvântul latinesc "decem", zece, pentru că luna decembrie era a zecea lună în calendarul roman. Grecii numeau luna decembrie Poseidon. În România, luna decembrie, popular, se numește Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Septembrie. I.L. Caragiale spunea în despre luna decembrie: "Gerul îngheață becurile felinarelor
Decembrie () [Corola-website/Science/296721_a_298050]
-
soarele în constelația Săgetător. Numele lunii decembrie (latină: December) vine de la cuvântul latinesc "decem", zece, pentru că luna decembrie era a zecea lună în calendarul roman. Grecii numeau luna decembrie Poseidon. În România, luna decembrie, popular, se numește Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie. Decembrie începe în aceeași zi a săptămânii ca și Septembrie. I.L. Caragiale spunea în despre luna decembrie: "Gerul îngheață becurile felinarelor pe ulițe. Primăria
Decembrie () [Corola-website/Science/296721_a_298050]
-
masă toți ai casei. Celarul e cămara și e singura încăpere care nu are tavanul drept. De aici se poate urca în pod. Casa este compusă din două odăi (vatră, sobă) și o cămară (celar). Îmbinările bârnelor sunt ascunse sub undrelele (stenapi) decorate pe motivul „frânghiei” și al „dintelui de lup”. În torsadă sunt sculptați stâlpii prispei, fie pe toată înălțimea fie în două registre separate prin inele în zig-zag. Ușa cămării reprezintă un tip tradițional, nu numai pentru sudul munților
Casa memorială Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/327388_a_328717]
-
vreme pentru aranjarea podoabelor. Părul lung și bogat, uns cu untură de porc în trecut și cu ulei, în prezent este pieptănat cu grijă în jurul capului, secționat în 4 părți egale și apoi grupat în 3 secvențe distincte. Cu o undrea se alege cărarea dreaptă, centrală, din frunte către creștetul capului. Urmează cele 2 plase, mâini și cu toate cele 10 degete, împletitura avansează pe rând la ambele părți laterale ale capului, dinspre ceafă spre frunte. Cusutul steagului are loc vineri
Nunta oșenească () [Corola-website/Science/329340_a_330669]