67 matches
-
unii dispăruți prematur: Petru Creția, George Munteanu, Virgil Mazilescu, Z. Ornea, "un iubitor de incredibilă fidelitate al literaturii române", "un suflet mare", "specialistul incontestabil", pe Titel Constantinescu, poet cunoscut mai ales ca realizator al emisiunilor de teatru radiofonic, pe Iulius }undrea, inițiatorul Fonotecii de aur; dintr-o mai veche generație, pe demnul poet Emil Giurgiuca, excelent profesor și traducător. Așa după cum ținea să menționeze "debuturile intrate în legendă", Liviu Grăsoiu reflectează și asupra anului 1933, în genere, considerat ca an al
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
să vezi dumneata? Într-un fel de magherniță cu geamuri mari erau vreo câteva mese de brad cu scândura subțire, puțin îndoită și cu o gaură la partea din mijloc, iar dedesubt o găleată. Un om cosea repede cu o undrea pieptul G. Călinescu și pântecele unui mort. Mațele erau violete ca niște găitane bine împăturite, iar coastele erau date frumușel de o parte și de alta și aveau seu pe dedesubt. Pe urmă am văzut cu ochii mei cum îl
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de cal bătrân ultima bomboană. Războiul crâncen dintre noi doi nu a încetat niciodată. Aveam din fericire armistițiul ce se încheie de obicei, odată cu vacanța cea mare. Mama băga într-o pânză de sac pe care o cosea apoi cu undreaua, - perinele, plăpumile și îmbrăcămintea groasă, între care strecura, cu socoteală, cratițe, farfurii, pahare, cești și tacâmuri, închipuind astfel balotul imens care cuprindea o gospodărie întreagă. În ziua plecării la „băi” se citea în ochii ei blajini bucuria cu care întâmpina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Ziarul Românul păstrează încă vechea nomenclatură a lunilor anului. În fruntea articolului întâi - „editorialul“, cum se spune în Franța, articolul de fond, cum se spune la noi - citim tot: călindar, făurar, mărțișor, priar, florar, cireșar, cuptor, august, răpciune, brumărel, brumar, undrea. D-șoara E. Teodorini concertează la Teatrul Național în ziua de 16 ianuarie. Au dat concurs la serată: d-șoara Niculescu-Aman, d-na Gianetti, d nii Castagna, Fattori, L. Wiest și Bianchi. Beneficienta, între altele, a cântat Hora Griviței de Vasile Alecsandri
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
domnișoare cu bască albă. Era învățătoare nouă la Tabacu dar nici colegii n-o știau prea bine fiindcă mai tot timpul stătea cu elevii. Cum să fac s-o cunosc? Aceasta era întrebarea și nu doar întrebarea acelui sfârșit de Undrea 1932. Peron de-o bască albă În fine, împlinesc 20 de ani și am dreptul să fiu numită titulară în învățământ. Așteptam cu emoție confirmarea Ministerului pentru numirea într-un post în județul Covurlui, pentru a fi cât mai aproape de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
duba în care au urcat-o pe Florica. Au venit de la Miliție să sape în curtea fabricii, lângă movila de nisip, să caute copilul mort, nebotezat, îngropat de Florica. „Era umflată și-acum nu mai e, l-a scos cu undrelele și l-a îngropat acolo, lângă cazangerie”, șușoteau babele. „Pleacă, mă, de-aici, ce caști gura... Luați mucosu’ ăsta de-aici!” Au luat-o și-au dus-o cu duba, la doctor, pe urmă au săpat, dar n-au găsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cât cerul de pământ. 13Albă, neagră, asta este. 14Alb în căpistere se vede? 15Am ac și ață de cojocul tău. 16Am un frate cât un domn ș-un cumnat cât un împărat. 17A murit, înghesuit la pomană. 18Am învățat la undrea, ce voi să știu de Dumneata? 19An a mâncat leurdă și iest timp îi pute gura. 20A nu căde nu se poate, dar cinste îti face, când cazi să te scoli. 21Apa, când se turbură, nu mai vezi ca prin
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
dar cel care o redacta și care, din motive politice, nu avea posibilitatea să apară în această calitate era N. T. Orășanu. Colaborările sale sunt semnate cu pseudonimul Nicor. Au mai colaborat Gh. Tăutu și, sub pseudonim, Nicolae Filimon (semna Undrea), Pantazi Ghica (semna Paisiu), Radu Rosetti (semna Udar). Ceea ce individualizează C. este atenția deosebită pe care o acordă literaturii. Într-un articol intitulat Curs de poezie scrisă și nescrisă, sunt atacați poeții fideli puterii, pe care Orășanu îi numește „călifari
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286225_a_287554]
-
și Brumar (noiembrie), Brumari sau Promorari ("În luna lui Răpciuni (Cad copiii pe tăciuni, / Iar în Brumari / Cad și cei mari"); prima lună de iarnă era luna Omului, luna Crăiesei Zăpezii Eflepir, Luna Cerbului sau a caprei, luna Andrea, Indrea, Undrea sau Neios, luna în care pământul se ferecă, căci "În Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
copiii pe tăciuni, / Iar în Brumari / Cad și cei mari"); prima lună de iarnă era luna Omului, luna Crăiesei Zăpezii Eflepir, Luna Cerbului sau a caprei, luna Andrea, Indrea, Undrea sau Neios, luna în care pământul se ferecă, căci "În Undrea / Iarna-i grea."52 Numele lunilor anului din calendarul tradițional poartă semnele vremii, transformându-se în adevărate metafore ale timpului: ianuarie genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar, carindar; februarie faur, făurariu, făurar, luna faurilor de fier care pregătesc fiarele aratului
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu; decembrie andrea, indrea, undrea, Neois, luna ninsorii.53 Și la alte popoare, timpul își pune pecetea pe lunile anului 54: LUNILE MOIS MONAT PENSYLVANIA GERMANI SLAVII SUD DUNĂRENI GOCEENI IANUARIE FROIDE WINTER-MANOTH (luna de iarnă) PROSENZ (la lune du millet) FEBRUARIE DE LA NEIGE HORNUNG
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1880", în România liberă, 3 aprilie 1880. "București, 3 aprilie 1880", în România liberă, 4 aprilie 1880. "București, 4 aprilie 1880", în România liberă, 5 aprilie 1880. "București, 5aprilie 1880", în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1880", în România liberă, 4 aprilie 1880. "București, 4 aprilie 1880", în România liberă, 5 aprilie 1880. "București, 5aprilie 1880", în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
1880", în România liberă, 5 aprilie 1880. "București, 5aprilie 1880", în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru 1878", în Românul, 18 iulie 1878. "București, 21 cuptor/2
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în România liberă, 6 aprilie 1880. "București, 30 brumaru/12 undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru 1878", în Românul, 18 iulie 1878. "București, 21 cuptor/2 august 1878", în Românul, 22 iulie 1878. "București, 24 cuptoru
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
undrea 1877", în Românul, 1 decembrie 1877. "București, 1/13 undrea 1877", în Românul, 2 decembrie 1877. "București, 2/14 undrea 1877", în Românul, 3 decembrie 1877. "București, 5/17 undrea 1877", în Românul, 6 decembrie 1877. "București, 12/24 undrea 1877", în Românul, 13 decembrie 1877. "București, 18/30 cuptoru 1878", în Românul, 18 iulie 1878. "București, 21 cuptor/2 august 1878", în Românul, 22 iulie 1878. "București, 24 cuptoru/5 august 1878", în Românul, 24 iulie 1878. "București, 27
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ca un moment de referință în evoluția romanului românesc. Semna de obicei N. Philemon, N. M. Philemon sau N. M. Philimon. Pseudonimul Nikita Felinărescu, întâlnit în foile umoristice „Pepelea” (1860) și „Nichipercea” (1862), poate fi al lui F., ca și Undrea, din „Cicala” (1860). Scriitorul moare de tuberculoză. Figură pitorească, la tinerețe aflat în compania unor boemi bucureșteni de felul lui Anton Pann, F. se străduia, cu hărnicie și inteligență, să-și chivernisească învățătura, să-și extindă lecturile. Știa limba greacă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]