13,547 matches
-
al lui Hristos Care era tăria și sprijinul lor. Răbdarea mucenicilor este supraomenească, pentru că mâna nevăzută a Proniei dumnezeiești era cu ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fiecare din aceste chinuri vedeai o priveliște nouă și constatai o răutate nesfârșită. Unora li se legau amândouă mâinile la spate apoi, stând așa Țintuiți de un stâlp sau de o bârnă, li se întindeau trupurile așa Țintuiți cu anumite unelte și li se smulgeau din încheieturi mădular după mădular. În astfel de torturi călăii aveau ordin să lovească în orice parte a trupului, nu numai în coaste, ca la ucigașii de rând, ci cu uneltele lor puteau sfâșia oriunde: în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
trupurile așa Țintuiți cu anumite unelte și li se smulgeau din încheieturi mădular după mădular. În astfel de torturi călăii aveau ordin să lovească în orice parte a trupului, nu numai în coaste, ca la ucigașii de rând, ci cu uneltele lor puteau sfâșia oriunde: în burtă, în pulpă ori în obraz. Alții erau atârnați de o singură mână undeva într-o hală și erau lăsați să stea spânzurați în felul acesta: această suferință întrecea în cruzime pe toate celelalte prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
din trupul meu; ca nu adormind să fiu povara cuiva. Atunci voi fi cu adevărat ucenic al lui Iisus Hristos, când nici trupul meu nu-l va vedea lumea. Faceți rugăciuni lui Dumnezeu pentru mine, ca să fiu găsit, prin aceste unelte<footnote Notă Pr. Dumitru Fecioru: Prin aceste unelte, adică: prin dinții fiarelor (n.s. 5, p. 211) footnote>, jertfă lui Dumnezeu”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către romani), cap. IV, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 210-211) „Aș dori ca fiarele să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
povara cuiva. Atunci voi fi cu adevărat ucenic al lui Iisus Hristos, când nici trupul meu nu-l va vedea lumea. Faceți rugăciuni lui Dumnezeu pentru mine, ca să fiu găsit, prin aceste unelte<footnote Notă Pr. Dumitru Fecioru: Prin aceste unelte, adică: prin dinții fiarelor (n.s. 5, p. 211) footnote>, jertfă lui Dumnezeu”. (Sf. Ignatie Teoforul, Epistole (către romani), cap. IV, 1-2, în PSB, vol. 1, p. 210-211) „Aș dori ca fiarele să-mi fie pregătite și mă rog să-mi
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a banalității ce-a configurat destinul poetului, cutezătoarele protuberanțe ale fanteziei fiind exact contrasensul arzător al exasperantelor clișee, provocatorul revers al monotoniei răbdător asumate: "acolo perfecțiunea atinge apogeul/ fructele coapsa femeii piatra și crupa calului/ sînt diamante forme șlefuite de uneltele/ vîntului născut în violoncelul cu corzi de infinit/ acolo simbolurile își arată învelișul transparent// acolo nu există bîte steaguri himene sfîșiate// acolo moartea este arhitectură muzicală/ o nesfîrșită trenă de miresme rare" (ibidem). Să fie "arta de-a îmbătrîni", specificată
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]
-
tip special, in absentia. În singurătate fiind, poetul meditează asupra conceptului de iubire, mai mult din perspectiva lecturilor decât din experiențe proprii. Am mai spus-o cu alt prilej, lirica lui Dinu Flămând rescrie meditațiile amare ale lui Cioran cu uneltele poetice ale lui Ștefan Aug. Doinaș. Angoasele sale sunt expuse cu o anumită grandilocvență (ușor de sesizat la poemele din ciclul intitulat prea puțin poetic amplitudini de probabilitate), cu o robustețe a formulărilor și a gândirii care par să indice
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
mâni palide și reci În loc să sfarme vecinic a vieții mele normă Ar pune al meu suflet sărman în altă formă? La sorți va fi pus iarăși, de către lumi din cer, Ca cu același suflet din nou ăă reapară, Migrației eterne unealtă de ocară? Nimic, nimic n-ajută - și nu-i nici o scăpare. Din astă lume - eternă ce trecătoare pare, Gonit în timp și spații, trecând din formă în formă, Eternă fulgerare cu inimă diformă, De evi trecuți ființa-mi o simt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94351_a_95643]
-
Robert Wilson creează la Craiova - aici, unde Eugen Ionescu a absolvit Colegiul Național Carol I și unde și-a susținut examenul de bacalaureat - o succesiune deliranta de tablouri conturate rapid, dintr-o singură, neîntreruptă și sigură mișcare a mâinii, smerita unealtă ghidată de Divinitate. Comunicându-ne incomunicabilul, Robert Wilson, hermeneutul audio-vizual, îl examinează cu severitate nipona pe Eugen Ionescu la el acasă, conferindu-i Diplomă de Excelență și Pașaport Diplomatic de liberă circulație în secolul XXI și, poate, în tot mileniul
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
sensurile posibile acoperind holul etajului doi pipăind ca un liliac prin propriile-mi întunecimi În rumoarea de admirație a clasei asemenea unui cor antic dirijat de boemul dascăl Pe măsură ce creta se isprăvea bunii mei colegi îmi puneau în palmă iscusita unealtă de scris adusă de nu se știe unde și ca-n transă posedat de o frenetică energie ajunserăm cu ficțiunea arborescentă pe scări și treptat le coborârăm umplând peretele oblic cu un graffiti de noi semne și inscripții revelatoare smulse
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/4115_a_5440]
-
și am reușit să iau legătura cu el, pe mail, convingându-l că ar cam fi cazul să se ia în serios și să se concentreze pentru un debut editorial. Fiindcă, „părintele” poetului vasilescu este un spirit extrem de nesigur pe uneltele lui literare, un tânăr scriitor aflat încă în zodia căutărilor și care scrie poezie numai cu piatra de moară în spinare, un om aproape lipsit de certitudini (și, mai cu seamă, de cea a talentului său) - probabil, și ca o
Un nume nou: Liviu Dascălu by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4838_a_6163]
-
Marelui înec... M-a luat o femeie cu cracii ca de lapte Clipocind printre poalele halatului de pânză scoarță Scrobit să nu se boțească la noapte Cât o să mă ia la giugiuleală și harță... Tot căutând Aia prin dulapul De unelte medicale A-nceput să mă doară capul Dintr-acea ridicare de poale. Toate bune și fără fasoane, Numai că pereții și ușile Erau pavazați, ca paraclisurile, cu icoane: Femeia Ceea cu Puradelul la sân și de-a bușile, Prin toate
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
ce nimeni nu știe, neștiind că între cei fără de chip numai țipătul preschimbat în apoteoză pe toate le însumă apoi în locul promis au venit fiii zilei a 6-a sortiți nume să pună, foc să aprindă- până departe se auzeau uneltele tragice, hârșâind lamele primitive pe vinete gresii unuia dintre ei i s-a poruncit să vegheze luna neclintită îi era fața înfiptă în orizont- înfricoșătoare bornă pe frontiera celor care dintru început altceva nu au deprins decât să ucidă. schimbau
Sacrificiul by Constantin Hrehor () [Corola-journal/Imaginative/6990_a_8315]
-
că în ei te vom încălța la sfârșit: mai aveți de trecut prin multe-mpreună. Numai de ar veni... Numai de ar veni ea, strecurându-se printre mobile, dând la o parte cu blândețe cazmalele posace și greblele sperioase, toate uneltele lăsate-n paragină de când boala a trecut cu șenilele peste casa noastră. Numai de ar veni să îi mângâie fața tumefiată, pieptul vinețiu și brațele descărnate, să îl privească în lumina zilei de toamnă și apoi să-l tragă dintre
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/7660_a_8985]
-
știu, da' e păcat. Multă vreme m-a intrigat această curioasă și îndelung repetată interdicție a Mamei. Până în ziua în care am descoperit că Atropos, cea mai bătrână și mai afurisită dintre cele trei Parce, se folosea de această fatidică unealtă pentru a tăia firul vieții. Iar o foarfecă deschisă era, evident, o invitație făcută teribilei Parce, de care nu puteau scăpa nici zeii. Evrika!, am exclamat: iată un mit al Antichității care a traversat Balcanii până în Dacia, unde s-a
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/7733_a_9058]
-
de litri de smântână care i se părea că i se clatină în corp căpătaseră consistență, trăgându-l fără milă în jos. Reuși cu greu să echilibreze toropeala lichidă undeva în mijlocul pieptului și porni spre casă prin curtea plină de unelte ruginite și de bucăți de lemn printre care săreau sprinten puii de găină, nu înainte de a închide cu grijă poarta de la stradă, fără s-o blocheze, ca să poată intra Toader mai pe seară, după crâșmă. Pe Toader îl primise în
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]
-
Gheorghe Grigurcu Acerbul polemist Laszlo Alexandru ne oferă o carte consacrată activității lui Nicolae Manolescu, urmărind feluritele ramuri ale acesteia, eseul, monografia, polemica, istoria literară, teoria literară, cronica literară, echivalentă cu un... tratat. Adoptînd cu preponderență uneltele istoricului literar, își strunește vehemența (uneori excesivă) și renunță (nu total!) la utilizarea săgeților contestatare în favoarea documentului, detectat inclusiv printr-o „adevărată activitate arhivistică”. Document care, extras din paginile revistelor culturale, circumscrie atît scrisul lui N. Manolescu, cît și pe
Tratat despre Nicolae Manolescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13213_a_14538]
-
fi dat cu puterea. Dl. Șt(efan) A(gopian) ține cu tot dinadinsul să ne impună criteriile d-sale de valoare. Iritat, s-ar părea, de o notiță a Cronicarului, care-i recomanda sincer și dezinteresat să se întoarcă la uneltele sale în loc să comenteze arogant recenziile la recentul d-sale roman, dl. Șt. A. își arată colții. Revista noastră ar „refuza să publice anumiți autori, care au devenit indezirabili datorită (sic!) faptelor lor.” „E nevoie să dau exemple?” se întreabă retoric
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13252_a_14577]
-
ani. Lui Inman i se încredințase misiunea atrăgătoare de a păstori niște junici care să pască ultima iarbă din acea vară pe podișurile înalte din munții Balsam. Își luase cu el o desagă plină cu ustensile de gătit, carne, mălai, unelte de pescuit, o pușcă de vînătoare, pături groase și o bucată de pînză cerată pentru cort. Se aștepta la solitudine și la dovada abilității lui de a se descurca de unul singur. Dar cînd a ajuns pe podiș, a dat
Charles Frazier: Cold Mountain by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/13248_a_14573]
-
cărui distincție și rectitudine în împrejurări publice impresionau atâta lume, sau cine știe ce scrib al Securității? Cum rimează admirabilele sale discursuri de la ședințele Consiliului Uniunii Scriitorilor cu notele informative către Securitate? Cine a fost adevăratul Doinaș? Marele om de cultură, sau unealta zbirilor, care trimitea cu cinism oameni la închisoare? Sunt prea multe motive pentru ca în România mileniului al III-lea să nu văd nici o șansă unui proces al comunismului. Va muri, probabil, întreaga generație de stâlpi ai bolșevismului românesc fără să
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
uneori chema în chip miraculos sufletul unui tată dispărut, reînviind un univers casnic definitiv pierdut: "Acasă, într-un sertar din bucătărie, printre tacîmuri, se găseau șurubelnițele lui micuțe. Cît timp mai trăise, mama îi spunea o dată la cîteva zile că uneltele n-au ce căuta acolo, să facă bine să și le pună altundeva. Dar după ce a murit, ele au mai zăcut acolo cîțiva ani. Mama nu mai avea acum nimic împotrivă să le vadă acolo: dacă el tot nu mai
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
facă bine să și le pună altundeva. Dar după ce a murit, ele au mai zăcut acolo cîțiva ani. Mama nu mai avea acum nimic împotrivă să le vadă acolo: dacă el tot nu mai ședea cu noi la masă, barem uneltele lui să stea laolaltă cu tacîmurile" (p. 15). O expresie foarte populară printre scriitorii germani "Limba e Patria" are o anumită semnificație pentru cei născuți în Germania și cu totul alta pentru cei care au inventat-o, emigranții care au
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
ai dedesubt/ nu ai vecini și nimeni/ nu-ți sparge fapta de pretutindeni/ eu miros a siloz de oase/ a pești rușinoși/ a ramuri de sînge biciuit/ am acolade inverse cuvinte-n răspăr/ floră acidă și vărs/ scuipat otrăvit în unelte/ sînt păcătos: m-am atins de Cuvînt/ m-am îmbolnăvit de cuvinte/ sînt minereul elaborat/ de alfabetul abandonaților" (Ritual șpedeapsaț). Pe de altă parte, aceeași materie e reabilitată grație luciferismului estetic, a convertirii sale la o expresivitate șocantă, compensatoare. Corespunzînd
Obsesia materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12025_a_13350]
-
efectul a fost sigur. însă el nu ar fi răsunat dacă, dincolo de ardența stilului, amintindu-ni-l pe Stefan Zweig, și de acea insistentă chemare la generozitate și toleranță, nu am fi descoperit un fin analist, stăpân în deplinătate pe uneltele sale. Și - iertare! - pe insul senzual, deschis bucuriilor vieții, râsului, nu doar celui interior, sprintenelor întorsături de condei. Care este maniera de lucru a lui Henri Zalis, ca să nu zicem strategia? Portretul pe care-l trasează nu este niciodată negativ
Autoportretul unui critic by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12084_a_13409]
-
din incinta Hanului cu Tei. Aparent, Ion Dumitriu este un pictor al satului și, prin extensie, al peisajului rural. Un inventar sumar al obiectelor pe care el le fixează în memoria pînzei ar epuiza aproape în întregime formele, imaginile și uneltele comunităților tradiționale. De la șura de fîn - la scîndura gardului, de la pielea întinsă pentru uscare - la darac, de la strecurătoare - la jug, de la dealul înverzit - la căpiță, de la cartof - la măr, de la umbra unui personaj inaparent - la sfeclă, totul recuperează un spațiu
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]