1,249 matches
-
Constantin Țoiu Praful s-a ales de alianța cu năbădăioasa țigănime. De turci, ea fuge mâncând pământul... Ce-i cu tăcerea aceasta?... Poetul apucă de un colț cerul, și încet-încet îl trage ca pe o cortină... Dacă, în est ungher al Europei, Tatăl ceresc a ținut cu cineva, El a ținut, precis, nu știm nici noi de ce, cu românii. Dar a ținut! Altfel, cum se explică interesul Lui?... Pentru ce îl cheamă la El pe Gavril, ministrul Său de externe
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
întors cu fața spre lună, încremenește în culoare. Presimt foșnet de secerători - și pe pânza miezului de noapte, împurpurată, se ivește contur de dropii uriașe înotând prin marea de aur până la subsuori, cu aripile larg desfășurate. ...Ochiul găsește în amintire ungher de casă, în care un tată prăvale măsurile cu grâu, iar noi țopăim ca niște zei-copii prin boabele fierbinți - și tata ne mustră blând, pomenind ceva de somnul grâului. Doar bunica spunea altfel, îndemnându-ne: Grâul, zicea ea, este sudoarea
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
carnea./ Și-au fript limbile și au rîs" (Au vrut să-și omoare timpul) se învecinează cu insertul suprarealist, posedînd aceeași capacitate de absorbție a realului, care uneori devine expresiv-delirantă: "Aerul se înroșea./ Pereții se clătinau transpirați./ Cuvintele horcăiau prin unghere.// În casa intoxicată se băteau poezii la mașină/ se copiau reîncarnări vedenii pe curat/ se umplea cu țipete prima pagină/ se aducea puroi pentru ultima" (Casa intoxicată). Patetismul Irinei Nechit e, în momentele faste, mult precumpănitoare, ale producției sale, departe
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
ne)bănuita ce le macerează: "Însoțită de umbrele mele/ rătăcesc prin locuri/ roase pînă la sînge/ de amintiri" (Popas). Odată obținută această performanță, d-sa trăiește liric (prin delegație!) în locul lor: "Îngerul meu/ singur și el/ asculta noaptea hohotind prin unghere// sînt păsări de întuneric/ șoptesc/ socotind pe degete orele/ oprite în loc//în răstimpuri/ cartea citită de noi amîndoi/ tresare// e și ea o ființă/ îmi spune Îngerul/ și se face nevăzut printre file" (Înger îngerașul meu). Ori: "Picătură de ceai
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
al cincilea nivel este acela al unui spațiu cu o puternică amprenta temporală. Este un nivel al memoriei, al nostalgiei, al afectului și al unei zadarnicii împăcate. Recuperînd din depozitele cu amintiri sau, pur și simplu, din podurile și din ungherele copilăriei, obiectele unei vîrste pierdute, ale unui Eden aburit (și în această vîrstă se regăsesc deopotrivă specia și individul), Ilea da întregului un aer meditativ și melancolic. Tablourile mici și cuminți, naturile statice și motivele ornamentale, acompaniate de texte înduioșătoare
Fînul ca furaj estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18105_a_19430]
-
cu costumul rămas an dulap, transpirând an șuvoaie la fiecare sunet al englezei cu accent de Caracal cu care l-au prevăzut profesorii de la Băneasa, fericit să se piardă an mulțime și ănghitind cu noduri, la coktailuri, sandvișuri printr-un ungher mai ăntunecat, mulțumind Cerului că nimeni nu-l ăntreabă nimic, fericit, ăn fine, ca a mai scăpat o dată, si relaxăndu-se abia la ăntoarcere, ăn avion, cănd bărbăția i-a revenit și o terorizează pe stewardeza blondă cerându-i necontenit whisky
Un fular pentru Helsinki by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17421_a_18746]
-
fost intelectuale, inseamna ca intr-adevar devenisem alt om. ucis și sufletul țării... Și cred că, într-o zi, când vom ajunge în Mama mea nu m-a recunoscut! față judecății supreme, numai acești martiri vor putea pleda Din ce unghere și tenebre necurate a izbucnit acea ură pentru iertarea păcatelor noastre. satanica? Cine a inițiat “reeducarea” și celelalte bestialități Cu simțul datoriei și în numele adevărului! comise în închisorile comuniste? 45
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
trist și părăsit în ceață, Ca un batran rămas în viață , Când toți ai lui șanț morți de mult . Așteaptă doar ivirea lunii Locuitorii nevăzuți : Ies veseli ,gureși că lăstunii , Deasupra steilor căzuți . Paianjenul ,urzind tăcere , Isi țese plasa prin unghere ; Șopârle verzi , în umbră sura , Se joacă pe acoperiș ; Și dintr-o neagră surpătura, Un șarpe luneca furiș Spre lespedea intrării , ruptă ; Aici se-nnoadă , neștiut , Aici de-a lungul se deznoadă , Si strălucește că o spadă Lăsată pe-un
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
alte aiureli asortate? Luat la prelucrare, din candidatul bățos, cu aere de Cuza scos de la naftalină, a rămas doar un sac de oase zornăitoare, înspăimântat că la primul gest decisiv va fi ciuruit de gloanțele reacțiunii care-l pândea prin ungherele întunecoase ale palatului. Fericit să-i aibă alături pe Zoe și pe Dorinel, a uitat și de țară, și de guvern și de cei cinscisprezece mii de specialiști care așteptau semnalul mult-promis de a lua cu asalt baricadele democrației și
La adio (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16888_a_18213]
-
alertă. N-am văzut nici spiritul de solidaritate al scriitorilor, altminteri gata să sară cu gura pentru tot felul de fleacuri, pentru mărunte și penibile bovarisme de breaslă. Nu știu ca Păunescu să-i fi oferit, fie și provizoriu, un ungher în căsoiul său din Dionisie Lupu. Ar fi putut s-o facă, măcar sub formă de daune morale: în loc să fi promovat până la greață discutabila "Inscripție pe piatra de hotar", ar fi putut să dea citire mult mai expresivului manifest "Câinele
Problema spinoasă a yalelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16922_a_18247]
-
ajungi la esența neputințelor și a dramelor, a revoltei trebuie să dai la o parte amestecul de obiecte, amintiri și obsesii, să înlături pînza de păianjen care le-a acoperit. La fel face și Artur. Undeva în spatele scenei, într-un ungher slab luminat, încremeniți în rutina gesturilor și obiceiurilor, prinse în țesătura păianjenului, Eleonora, Eugenia, Eugeniusz și Edek joacă, la o măsuță, cărți. Această atitudine brutală a tînărului Artur este, de fapt, momentul în care experimentul își face loc, se însinuează
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
omului. Are ceva primitiv și vrăjit în ea. Dacă narațiunile mele se complică, nu e în mod voit. Și viața e complicată, cred. Prea mulți încearcă s-o simplifice. L.V.: Romanele dvs. sunt narațiuni gen Mona Lisa, fiindcă din fiecare ungher te fixează câte un personaj. Nu aveți personaje secundare, toate sunt inteligențe în mișcare aduse în prim plan. Li se amestecă poveștile, romanul e un carusel care îl uluiește pe lector, silindu-l astfel să plece în căutarea timpului pierdut
Graham Swift - Inteligențe în mișcare by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/16399_a_17724]
-
al cincilea nivel este acela al unui spațiu cu o puternică amprentă temporală. Este un nivel al memoriei, al nostalgiei, al afectului și al unei zădărnicii împăcate. Recuperînd din depozitele cu amintiri sau, pur și simplu, din podurile și din ungherele copilăriei, obiectele unei vîrste pierdute, ale unui Eden aburit (și în această vîrstă se regăsesc deopotrivă specia și individul), Ilea dă întregului un aer meditativ și melancolic.Tablourile mici și cuminți, naturile statice și motivele ornamentale, acompaniate de texte înduioșătoare
Gheorghe Ilea (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11889_a_13214]
-
9,15. Cu broșa la prohab și mâna pe trafalet E 9,15 deci. Colegii mei de șantier muncesc de 2 ore. Sunt invitată să mă echipez într-o baie fără lumină. Imposibil, nu văd nimic. Mă dezbrac într-un ungher de apartament, păzită de după colț de colegul Andrei Manțog, aflat acolo în calitate de cameraman. Îmbrac salopeta. Când să-mi închei nasturii de la prohab (nu există salopete pentru femei, înțeleg), constat că găicile sunt prea mici. Un muncitor îmi oferă un briceag
Ultimul tango la… ultimul reportaj la Cațavencu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19626_a_20951]
-
cei din localitatea Poienari, rămași permanent în vizorul autorului, fie pe cei de la oraș, prezenți în angrenajul epic, prestabilit de romancier. Legătura strânsă dintre bunic și nepot rămâne cea mai realizată epic în romanul lui Nicolae Pârvulescu. Sunt scotocite toate ungherele relațiilor directe și indirecte, de la ascultarea divină, până la pierderea distanțelor efective, rămânând doar afecțiunea, cuibărită în amintiri, reverberatoare și regeneratoare. Silviu are o soră, căreia profesional i se stabilește... destinul, devenind medic. În suita "amintirilor din copilărie", circulă ca un
PROZATORI CU ŞTAIF. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
sparte în sute de bucățele și că fiecare ciob îi amplifică una dintre trăsături. Desigur, dacă l-ar urmări mai cu atenție, spectatorul ar trebui să fie cuprins de indignare. Ca un adevărat demon, Horațiu Mălăele i se strecoară în ungherele cele mai ascunse ale sufletului: privirea sa lucidă scoate la suprafață slăbiciuni de caracter, ura, sila de sine și prostia, dar pe măsură ce ele se conturează în fața noastră, brusc demonul devine om, iar diformul se îndulcește: are loc transfigurarea. Artistul știe
Mălăele, omul orchestră by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/2726_a_4051]
-
statuia ecvestră din oraș, dublându-l în șa pe eroul de bronz titular. Nu știm chiar dacă o face dar visează să o facă. Alte ipostaze. Contemplă răsăritul soarelui dintr-un loc pe care numai lui i-l oferă un anume „ungher” din zidul castelului, priveliște unică.La rândul său Castelul e un obiect al reveriilor lui Petrache. Personajul, ca și altele din povestiri, este din specia inșilor care tânjesc după altă realitate decât aceea care le-a fost dată, fac mult
Realist și simbolic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2762_a_4087]
-
ar face iubirea sau speranța fără de patimă? 1528. Patima este unica fiică a veșniciei Cuvântului Lui Dumnezeu care nu-ți poate ascunde niciodată iubirea și speranța în această lume sau în ființa ta. 1529. Chiar și în cele mai depărtate unghere ale blestemului vei descoperi în cele din urmă:Patima! 1530. Nu poate exista blestem fără patimă în schimb patimă fără de blestem vei găsi deseori în iubire. 1531. Ce altceva poate însemna succesul în ochii patimii decât o continuă căutare, o
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
singuratică’’ amorfă, fără formă și fond, fără suflet, confuză. Singurătatea duce la melancolie, la un dialog contemplativ între mine și tine în care vorbirea, Cuvântul, nu sunt decât o tăcere totemică, ritualică, situată undeva departe, ,,tu si eu/ într-un ungher al timpului/ tăcuți lăsându-ne/ în iarbă’’(Suntem pierduți în noi înșine - p. 19). Valoarea acestei vorbiri tăcute și nerostite cuprinde o clipă infinită a macrotimpului din cuplul adamic al unui început de lume când, Cuvânt, tăcere deplină și elemente
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
o înțelegere mai corectă a motivației mele privind adăugarea unor comentarii vis-a-vis de aspectul mistic al acestei inedite înfruntări, prin implicațiile sale. Pe departe cel mai fioros animal al pădurilor noastre, ursul a constituit întotdeauna teama de a pătrunde în ungherele tainice ale codrului, locul în care acest animal iși desfașoară, rareori tulburat, viața sa de sălbaticiune singuratică. Puternic, violent, 1imprevizibil și uneori chiar crud, ursul este un animal venerat din cele mai vechi timpuri, cercetătorii confirmând existența unui cult al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
ne duce cu gândul către dezlănțuirea acelor misterioase forțe ale Universului, ce au existat și în conștiința omului primitiv, de a căror teamă a creat toate aceste mituri, teamă ce am motive să cred că există și astăzi în acele unghere ale minții noastre, în care dăinuie încă tare ancestrale instinctive, datorate necunoașterii logice și întemeiate a tuturor lucrurilor ce ne inconjoară. Spre un sfarșit de vară a anului 1985 ne indreaptă amintirile lui nea Lae, începându-și istorisirea marcantului episod
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
fostului partener 1. În loc să fi golit casa lui Pepe, cu televiziunile de față, Oana Zăvoranu ar fi putut face ceva mult mai deștept. Să-i planteze, înainte de a părăsi domiciliul conjugal, în cele mai ascunse și mai greu de identificat unghere ale casei, creveți sau orice altceva care, odată degradat, emană un miros pestilențial. Numai nasul lui Pepe ar fi aflat cât de dureroasă poate fi răzbunarea unei dive de mahala. OK, hai și nasurile vecinilor lui, dar atât. Restul de
Cum să-i faci rău discret fostei jumătăţi by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20997_a_22322]
-
Opinii Din întunericul alunecos și perfid țâșnește lumina lină, iar respirația se ghemuiește într-un ungher de suflet. Ritualul începe, pe altarul de lemn se alcătuiesc pașii bine calculați, cu urme șlefuite în ore și ore. Secunda este arc suspendat în timp de un fir de păr și albastrul pur al gândului întrupat în cuvânt se
Actorul [Corola-blog/BlogPost/97127_a_98419]
-
superfood, cum ar zice americanu’. Este și o supă, dar și un suc, o salată, un smoothie. Este o doză de energie vie servită în farfurie. Născută în regiunea Andaluzia a Spaniei, această supă a fost crescută și îmbunătățită în ungherele diverselor bucătării din lume. Bucătăria restaurantului Samsara o gătește (de fapt, nu o gătește, fi indcă este o supă nefi artă, necoaptă, neprăjită) folosind roșii și castraveți din grădină (atenție, grădină!, nu raft al supermarketului), ardei gras, ceapă verde, usturoi
Gazpacho la Samsara Food House [Corola-blog/BlogPost/97795_a_99087]
-
margarete,Căci darnică a fost natura!Privesc în jur la pomi, la flori,... II. ÎN VEȘNICIE...ÎNVĂȚĂTOR, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2348 din 05 iunie 2017. La miez de noapte, când doar luna mai luminează-al meu ungher, Închid caietele și cartea și ochii mi-i înalț spre cer... Te văd cum mă privești Hristoase și cum în inimă-mi pătrunzi, Îmi mângâi chipul cu privirea, durerile Tu mi le-ascunzi. Ai fost cu mine darnic, Doamne, mi-
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]