6,447 matches
-
Nyiro Jozsef? Evident că nu! De ce nu sunt promovați alți scriitori? Pentru că scopul nu este promovarea literaturii maghiare, scopul este promovarea unor lideri ai antiromânismului. Operele lui Wass și Nyiro sunt mediocre din punct de vedere literar. O spun asta unguri din Ungaria. Wass și Nyiro sunt valoroși pentru că sunt antiromâni nu pentru că au scris ei ceva valoros din punct de vedere literar. Și Wass și Nyiro sunt promovați de extremiștii maghiari din România (UDMR, PCM, PPMT, etc.) dar și de
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
în Parlament și guvernează cu UDMR. “Toate Guvernele de la Bucuresti au grijă mai de degrabă să nu supere în vreun fel Budapesta, în loc să apere interesele celor pe care îi guvernează” De ce crezi că românii nu sunt la fel de bine organizați ca ungurii, atât în țară cât și in străinătate, fiind cunoscute programele maghiarilor de “recuperare a Ardealului” ce se întind pe zeci de ani, cu acțiuni strălucite de lobby și “capcanari” de toate naturile în Congresul american, ca să dau doar un exemplu
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
că ceea ce nici măcar în Ungaria nu este tolerat se dezvoltă fără probleme în România. Mă refer aici la organizațiile paramilitare și fasciste maghiare. “Ungaria să dea înapoi Averea Gojdu și să-și ceară scuze oficial pentru masacrele comise împotriva românilor” Ungurii sunt autorii primului etnocid al secolului trecut, chiar înainte de naziști - respectiv uciderea în masă a românilor din Ardealul ocupat , care se adaugă la genocidurile antiromânești din 1848, când sub ordinele lui Lajos Kossuth au fost măcelariți peste 40.000 de
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
trece. O spun cu tristețe dar nu cu deznădejde. Tinerii români părăsesc zona. Cei rămași ori se grupează în medii românești, în insule românești, ori părăsesc și ei zona cu timpul, ori cedează și se transformă în slugi ale stăpânului ungur. Este imposibil pentru comunitatea românească să supraviețuiască în condițiile în care zona este controlată politic, administrativ și economic de cealaltă comunitate, de comunitatea maghiară. Iar dacă la această realitatea adăugăm propaganda deșănțată în favoarea revizionismului maghiar și câțiva lideri locali maghiari
Interviu cu premiantul – Dan Tanasă [Corola-blog/BlogPost/94267_a_95559]
-
De-aia vorbea atît de frumos despre lună. Despre mare. Că doar și marea tot un soi de suflet este, un suflet femenin, strîns înlăuntru, întrînsa, are. Dînsa. Eminescu-femeie: acest gînd este, pentru mine, cea mai dulce desfătare. 5. EMINESCU UNGUR. Eminescu adevărul este că vorbea cam stricat. Eminescu adevărat. Și scria cam stricat. Și noi am crezut, la început, că era grec, fanariot. Sau turc, de unde și porecla cu Emin-aga. Sau, mă rog, Emin-Pașa. Pînă și asta, ibovnica lui, una
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
cu porecla asta. Cică îl dezmierda! Hait, dar cum să alinți pe cineva c-o așa o vorbuliță? Cum să-l răsfeți pă cineva, pe unul, pe ibovnicul tău cu Emin-aga? Ce, era el agă? Jîndarm? Polițist? Lefegiu? Eminescu era ungur toată ziua. Bozgor nenorocit! Ungur din Ardeal. De la Alba Iulia. Ungur de-al nostru, sadea. * 6. EMINESCU ȘI SOȚIETATEA. CUPLUL LITERATURII ROMÂNE: EMINESCU ȘI CARAGIALE. Bineînțeles. Bineînțeles că desigur. Desigur că cuplul literaturii române nu erau Eminescu și Veronica. Erau
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
dezmierda! Hait, dar cum să alinți pe cineva c-o așa o vorbuliță? Cum să-l răsfeți pă cineva, pe unul, pe ibovnicul tău cu Emin-aga? Ce, era el agă? Jîndarm? Polițist? Lefegiu? Eminescu era ungur toată ziua. Bozgor nenorocit! Ungur din Ardeal. De la Alba Iulia. Ungur de-al nostru, sadea. * 6. EMINESCU ȘI SOȚIETATEA. CUPLUL LITERATURII ROMÂNE: EMINESCU ȘI CARAGIALE. Bineînțeles. Bineînțeles că desigur. Desigur că cuplul literaturii române nu erau Eminescu și Veronica. Erau, de fapt, Eminescu și Caragiale
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
pe cineva c-o așa o vorbuliță? Cum să-l răsfeți pă cineva, pe unul, pe ibovnicul tău cu Emin-aga? Ce, era el agă? Jîndarm? Polițist? Lefegiu? Eminescu era ungur toată ziua. Bozgor nenorocit! Ungur din Ardeal. De la Alba Iulia. Ungur de-al nostru, sadea. * 6. EMINESCU ȘI SOȚIETATEA. CUPLUL LITERATURII ROMÂNE: EMINESCU ȘI CARAGIALE. Bineînțeles. Bineînțeles că desigur. Desigur că cuplul literaturii române nu erau Eminescu și Veronica. Erau, de fapt, Eminescu și Caragiale. Un fel de threesome. Menage a
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
cam de vîrsta ei și la fel de înalte, doar că blonde și mai bine clădite și hrănite, late-n umeri, cărnoase, cu fese și coapse semețe, bombate deșănțat prin pantalonii strîmți; interviul de o oră a fost la fel de formal ca la unguri, căpătînd însă treptat, pe măsură ce interlocutoarele se încălzeau, menirea explicită s-o pună cu botul pe labe. Din nou de unde vine, cum a nimerit aici, ce intenții are, pe un ton tot mai rățoit, de sictir și înjurătură, suspicios-paranoic, ca în
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
sălbăticite în acel iad unde nu era milă, iertare și împăcare și unde fiecare se alia cu fiecare împotriva tuturor și toți se uneau spre a unelti împotriva fiecăruia - egipteni, irakieni, etiopieni, estonieni, lituanieni, turci, chinezi, kosovari, sîrbi, albanezi, slovaci, unguri, bulgari și cîți or mai fi fost. Nu vorbea nimeni engleza, nu exista o limbă comună și la o adică nici n-ar fi fost nevoie. Din ce reuși ea să observe în primele ceasuri, conviețuirea grupurilor de aceeași nație
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
dreapta” se află oameni de mai bună calitate decât la „stânga”, aneantizarea unor instituții precum Alianța Civică, amuțirea întristătoare a Grupului pentru Dialog Social, „ancanaiarea” partidelor în care ne puneam ceva speranță, precum UDMR-ul (care-a dovedit că între ungurii noștri presupus pro-occidentali și românașii noștri balcanici nu e, în materie de ciolan, nici o diferență), scufundarea după sistemul „ciocu’ mic” a multor ONG-uri ce promiteau să joace un rol important în democratizarea țării nu anunță nimic bun pentru anul
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
vede România (fie ea și comunistă) prin ochii unui minoritar de origine germană nu este deloc unul de invidiat. Ne-am obișnuit să gîndim Banatul ca pe un spațiu al multiculturalității, un mic paradis al bunei înțelegeri între români, germani, unguri, sîrbi, bulgari, evrei, țigani. Or, cartea Hertei Müller spulberă acest mit. Umilința cotidiană a germanilor, făcuți responsabili de crimele lui Hitler deși generația născută după război nu mai avea nici o legătură cu acestea, ca și reproșul că "mănîncă pîine românească
Întîlnire cu alteritatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12043_a_13368]
-
spune două lucruri: primul, că minoritatea maghiară e departe de a împărtăși idealul unei Românii democratice, și doi, că actuala conducere a formațiunii este una prin excelență clientelară. În rest, să ne vedem cu toții în Europa! Mai ales acum, după ce ungurii din România au apucat să simtă gustul amar al trădării fraților de peste Tisa, în care-și puseseră mari speranțe. Or, la comportamentul duplicitar arătat în această perioadă, nu mă mir că posesorii de buletin maghiar nu au vrut cu nici un
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
de unul de convalescență) desfășurat treptat sub ochii cititorului. Primo Levi e, mai mult decât orice, un povestitor. Inventariază, cu pasiune de colecționar, figuri, întâmplări... Foști camarazi sau torționari, victime, vagi contururi ale unor ființe umane. Henek König e un ungur transilvănean. Bucuria vieții simple (și autorul consemnează aici un vechi episod care a devenit subiect de bancuri la noi: Se ducea adesea duminica prin pădure cu tatăl său, amândoi cu pușca. ș...ț ca să tragă în români. Și de ce să
Despre lagăre și supraviețuitori by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/12221_a_13546]
-
slăbiciune pentru Antonescu. O slăbiciune de care s-a lipsit, vrînd să dovedească, public, că nu mai e ce a fost. CVTudor s-a metamorfozat în admirator al poporului evreu. Dar și-a păstrat drept cai de bătaie țiganii și ungurii. În interviul în care și-a expus crezul, Becali a sărit puțin și împotriva PRM-ului la nivel de președinte de partid. Dar caii lui de bătaie sunt Băsescu și Stolojan. Pentru că sunt corupți. Realizatorul emisiunii îl întreabă ce părere
Cine ocoleste pe cine by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12652_a_13977]
-
Iulia Popovici Pe strada Zalomit, lîngă Cișmigiu, acolo unde acum e discoteca Flamingo, prin "80 și ceva era un club unde se asculta muzică decadentă occidentală; și mai înainte, în aceeași clădire se-ntîlneau la șuete ungurii din București " în "50-"60 fusese sediul comunității maghiare. Kilometri buni mai încolo, la marginea orașului, comisiile de recensămînt se străduiau să-i convingă pe țiganii strămutați la bloc să intre în noile lor apartamente; s-au instalat pînă la
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
e chiar nerealizabil, de vreme ce însuși Bush-junior ne-a văzut "capul de pod" ideal spre zona stepelor... Dar să lăsăm geopolitica și să vedem ce se întâmplă dincoace de fruntarii. Dac-ar fi să credem ziarele, de când au intrat în UE, ungurii încep să moară de foame... Numai așa se explică invazia "lăcustelor hunice" (după cum le numea cineva) în spledidele nostre piețe și măcelării din Carei, Marghita, Salonta sau Nădlac. Prilej de juisare intensă și de nostalgică aducere-aminte a vremurilor când, prin
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
onor guvernul anunță peste noapte "reașezarea" prețurilor la carburanți. E un mic "gheșeft" iluzoriu, o minusculă țeapă trasă statului-balaur. Vă imaginați ce economii se pot face prin umplerea unui rezervor și a două canistre... Prin întoarcerea privirilor spre magazinele românești, ungurii intră în perfectul mecanism de piață: astfel de "migrații" cu scop de măruntă chiverniseală pot fi văzute și în Elveția, unde compatrioții lui Wilhelm Tell trec în Austria sau Gemania pentru a-și procura lucruri mai ieftine, și în Germania
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
care a fost prezentat la București acest "exod" are ceva apocaliptic. Nu poți să nu vezi dincolo de rânduri și un periculos avertisment: iată ce se va întâmpla cu noi când vom intra în Uniunea Europeană - vom muri de foame! și, spre deosebire de unguri, care se aprovizionează azi în Transilvania, românii n-or să aibă unde să meargă! În loc să vedem avantajele unei piețe europene imense, vedem catastrofa cauzată de renunțarea la bățul mioritic în care ne sprijinim bărbia de mii de ani. Fără îndoială
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
care se aprovizionează azi în Transilvania, românii n-or să aibă unde să meargă! În loc să vedem avantajele unei piețe europene imense, vedem catastrofa cauzată de renunțarea la bățul mioritic în care ne sprijinim bărbia de mii de ani. Fără îndoială, ungurii care asaltează granița română n-o fac doar ca sport și nici ca manifestare a fericirii că gulașul și paprika au ajuns la prețuri prohibitive. E o realitate că intrarea în clubul european implică eforturi și costuri nu tocmai plăcute
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
inevitabilele, dar trecătoarele, rigori ale unei vieți, cu siguranță mai dure, dar și mai plină de certitudini, ori să ne târâm de-a bușilea, cotropiți de minciunile neo-comunsimului iliescian fără să avem nici cea mai mică certitudine? Celor indignați că ungurii atentează la roșia, castravetele ori purcelul românesc le-aș răspunde că departe de-a fi un motiv de întristare, acest lucru ar trebui să ne bucure. Cei care prosperă sunt producătorii români, pentru că la puterea actuală de cumpărare a valahului
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
actuală de cumpărare a valahului ne paște pe toți un faliment mai ceva ca-n '29-'33... Măcar de-am învăța ceva din această lecție de supraviețuire. Ce mai uită să spună ziarele de la București e că, până la granița românească, ungurii vin pe drumuri impecabile, trecând prin localități îngrijite, curate și civilizate. Abia ultimii kilometri, cei de după Borș, Vărșand sau Nădlac, aduc nenorocirea: gropi neastupate cu anii, prăfăraie ca după explozia katiușelor, case părăginite, oameni ce nu par să fi cunoscut
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
îl amețesc cu-o bere răsuflată și cu o pereche de mici verzulii. Există și în Ungaria, ca pretudindeni, cetățeni săraci. Nu întâmplător, ei se află mai ales la granița de est a țării - cea mai puțin populată, de altfel. Ungurii n-au avut motive speciale să dezvolte această zonă, pentru că ochii lor au fost mereu ațintiți spre Occident. Într-acolo au construit, chiar pe vremea comunismului, autostrăzile, într-acolo și-au concentrat eforturile și afacerile. Iară noi? Păi, noi ne
Convalescența cu damf de paralizie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12769_a_14094]
-
nu e "patriot de cafenea", când se anunță mobilizarea, se prezintă imediat pentru înrolare, dar e dus cu vorba de la un birou la altul, până ce Bucureștiul e ocupat, iar situația lui militară se schimbă radical. Dacă vin nemții, austriecii și ungurii, vine pentru Remus Lunceanu și marea primejdie (Primejdia e titlul unuia din primele capitole). Incertitudinea ("Eu ce fac?") îl copleșește, deși încearcă să se refugieze în "încrederea oarbă în fatalitate" și să se lase în voia întâmplării și a necunoscutului
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
-ul. Ei au o uluitoare capacitate de-a duce oamenii cu zăhărelul și, în același timp, de-a construi inexistenți, dar cât se poate de primejdioși, inamici care le sabotează mărețele realizări. De vină sunt întotdeauna alții: trecutul împovărător, străinătatea, ungurii, intelectualii (nu toți, doar cei care nu s-au dat încă pe brazdă). În afara a vreo două orașe care mai țin, simbolic, pieptul năvalei pesediste - mă gândesc la București și la Timișoara, pentru că despre Cluj mă abțin să vorbesc -, țara
Libertatea de-a alege lanțul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12823_a_14148]