178 matches
-
profesor - Petroșani. Popescu Adrian - procuror - Deva și Alba Iulia. Bâră Iordan - medic - Vulcan. Rahotă Silviu - medic veterinar - Brașov. 7) În anii 40 au fost și 6 fete cu studii medii și profesionale: Turcu Eva, Popa Ana, Popa Minerva, Stanciu Ana, Unguraș Livia și Stoica Valeria. După 1960 tinerii care au urmat studii superioare s-au înmulțit, au plecat din sat în toată țara. Pe aceștia generațiile următoare îi vor consemna în studiile care vor continua acest material. Din păcate cei mai mulți, atât
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
postmortem Aurel Marcu de la Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” (2007), sublocotenentul postmortem Dragoș Alexandrescu de la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslavele” (2008) sublocotenent postmortem Chira Claudiu de la Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” (2009). Maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguraș de la Batalionul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mociulschi” (2009) , sublocotenent (pm) Florin Bădiceanu de la Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” (2010),sublocotenent (pm) Valerică Leu de la Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada” (2010), sublocotenent (pm) Paul Caracudă de la Batalionul
Vânători de munte () [Corola-website/Science/321917_a_323246]
-
șanț cu apă, iar intrarea și ieșirea din cetate se făcea pe un pod mobil (pe latura estică), existând și accesul prin o serie de tuneluri subterane. Drept materiale de construcție s-au folosit în principal pietere din ruinele cetății Ungurașului. De-a lungul timpului a intrat pe rând în posesia mai multor familii nobiliare, inclusiv a principilor Transilvaniei Sigismund Báthory (1580) și Gheorghe Rákóczi al II-lea (1648), devenind astfel reședința princiară. La începutul secolului al XVII-lea cetatea Gherla
Cetatea Gherla () [Corola-website/Science/307034_a_308363]
-
Agrară Maghiară din Transilvania]. Începând cu anul 1941 este profesor, iar din 1946 director al „Erdélyi Tudományos Intézet”[Institutul Științific Ardelean], din cadrul „Teleki Pál Intézet” [Institutul Teleki Pál]. În calitate de profesor universitar a ținut prelegeri în tabăra de cercetare monografică de la Unguraș (lângă Dej) și s-a implicat în organizarea activității de cercetare rurală desfășurată de participanți. Până în anul 1945 a publicat numeroase articole de specialitate în reviste din Transilvania. Între 1945-1947 fost profesor de sociologie și statistică al Universității Bolyai din
József Venczel () [Corola-website/Science/314810_a_316139]
-
7 de gardă ce au înaintat pe la Ghimeș- Palanca și Bicaz, spre Valea Mureșului Superior, se aflau la Toplița, localitate situată la intrarea în defileu la numai 20 km de estul comunei. Aceștia s-au refugiat în pădure pe Valea Ungurașului și Fântânelului, unde au construit „buncăre de pământ” pentru a se adăposti de bombardamentele ce aveau să se desfășoare între trupele sovietice și cele nemțești. Rușii au înaintat rapid prin defileu, astfel încât în numai două săptămâni, trupele acestora erau amplasate
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Românași, (mai demult "Unguraș", în ), este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România, formată din satele Chichișa, Ciumărna, Păușa, Poarta Sălajului, Românași (reședința) și Romita. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Românași se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Românași, Sălaj () [Corola-website/Science/310744_a_312073]
-
în cimitir. este clasată pe lista monumentelor istorice din județul Suceava cu codul . În secolul al XVI-lea, pe locul unde se întinde astăzi satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu năvălitorii cazaci. Pe aceste locuri se așezaseră câțiva călugări care clădiseră un schit de lemn. Diacul (scriitor de cancelarie la curtea domnească) Ilie Crimcovici
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
BOR)si o "Sala a Regatului" a Martorilor lui Iehova. Biserica românească de lemn "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" a fost construită în anul 1806 de meșterul lemnar Ghiran Ioan din Nadiș și pictată în 1808 de Ioan Pop din Unguraș, azi Românași, județul Sălaj.
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
întocmită între 1768-1773 se poate observa că în acele vremuri satul Brebi era așezat pe locul numit azi ,Bucuru”, iar la drumul regesc care venea de la Zalău(Zilah) și mergea la Cluj trecând prin Creaca( Karika) și continuând spre Românași (Unguraș) exista o stație de poștă, lucru important pentru acele timpuri.Acest lucru se explică și prin faptul că, la Brebi a existat o vreme sediul unui protopopiat greco-catolic ("Protopopiatul Bredensis" sau "Protopopiatul Bredului"), precum și o mănăstire pe locul ce astăzi
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
la 19 ianuarie 1629, în Suceava, înmormântat la Dragomirna, este atestat în februarie 1587 ca ""Ilie diac"". Documentul în care apare prima dată este un act de danie a domnitorului Petru Șchiopu pentru ""Ilie, fiul Crimcoaei din Suceava"" a seliștei Ungurașii de pe apa Sucevei, pentru participarea sa la respingerea unui atac căzăcesc asupra Moldovei. Doi ani mai târziu, i se schimbă dania la cererea sa cu moșia Dragomireștii, unde va ctitori viitoarea mănăstire. În 1599 este preot la Biserica domnească (Biserica
Anastasie Crimca () [Corola-website/Science/316290_a_317619]
-
și orașul Zalău se ridică Măgura Stânii (716 m), vârf ce face parte din Munții Meseș pe care s-au descoperit urme de fortificații ale limesului Imperiului Roman (sec. II-III d.C.) Satul a aparținut, de-a lungul timpului, de comuna Ungurași (actuala Românași) sau de orașul Zalău (în prezent). Un loc important din viața recentă a satului, îl constituie Dealul Ijileu, de pe care se anunțau de către un gornist, veștile importante de la Zalău, ce țineau de satul Stâna. În ultimii ani, în
Stâna, Sălaj () [Corola-website/Science/308612_a_309941]
-
bani orașului Brașov, care trecuse în urmă cu câțiva ani de partea lui Zapolya. Ca urmare a serviciilor credincioase, regele Zapolya ordonă căpitanului din Alba-Iulia să-l introducă în posesia Țării Făgărașului pe Mailat. În 1536 Mailat asediază și cucerește Ungurașul, posesiunea lui Petru Rareș; Mailat a atacat la ordinul lui Zapolya care îl considera pe Petru Rareș, dușman deoarece acesta trecuse de partea lui Ferdinand. Odată cu semnarea păcii de la din 1538, Mailat va trece efectiv la realizarea planului său de
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
sultanul îl trimite pe Petru Rareș (care revenise pe tronul Moldovei) să-l prindă pe Mailat care încerca în continuare să devină principe. Petru Rareș organizează o expediție în Transilvania împotriva lui Mailat, mai ales că acesta îi luase cetatea Ungurașului, deci avea și motive personale. Mailat se vede părăsit de majoritatea partizanilor săi și se retrage la Făgăraș, unde se pregătește de apărare. El poruncește Universității săsești, printr-un document din 17 iunie 1541, ca toți să se prezinte, pedeștri
Ștefan Mailat () [Corola-website/Science/303833_a_305162]
-
pentru mai bine de 200 ani. Episcopia Oradiei este reînființata în 1920, prin decretul regal nr. 3655/30.08.1920 în frunte cu Român Ciorogariu Până în perioada interbelică în centrul județului Sălaj, există un protopopiat ortodox, ce avea sediul la Unguraș, azi localitatea Românași. După perioada comunistă, denumirea episcopiei se modifică în Episcopia Ortodoxă a Oradiei, Bihorului și Sălajului. După 4 noiembrie 2005 este subordonată ierarhic față de Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, iar înainte de această dată se subordonă ierarhic față de
Episcopia Sălajului () [Corola-website/Science/314518_a_315847]
-
în afara incintei complexului mănăstiresc, dar aparține de Mănăstirea Dragomirna, fiind biserica cimitirului monahal. În secolul al XVI-lea, pe locul unde se întinde astăzi satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
satul Mitocu Dragomirnei și Mănăstirea Dragomirna erau niște vechi seliști pustii, satul Dragomirești și „locul pustiu Ungurașii”. Printr-un uric din 24 februarie 1587, domnitorul Petru Șchiopul i-a dăruit diacului Ilie Crimcovici („Ilie diiacu, fiul Crimcoae din Suceava") siliștea Ungurașii, aflată pe apa Sucevei. El a fost răsplătit pentru ajutorul credincios oferit domnitorului în lupta cu năvălitorii cazaci. Pe aceste locuri se așezaseră câțiva călugări care clădiseră un schit de lemn. Diacul (scriitor de cancelarie la curtea domnească) Ilie Crimcovici
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
Ion 4. Onet Victoria Valentina 5. Zapotinschi Antoneta. Judecătoria Petroșani 1. Cherciu Victor Nicolae 2. Dincă Onita 3. Iacob Gheorghe 4. Ilinca Georgeta 5. Jifcu Maria 6. Mihăilescu Cerasela Violeta 7. Priboian Voina-Maria 8. Sabău Dorina 9. Șerban Gherghina 10. Unguraș Ioan 11. Zetes Ioan Dorel Viorel 12. Zetes Maria. Judecătoria Brad 1. Păun Corina Daniela 2. Ilisia Maria. Judecătoria Orăștie 1. Enache Laurentia 2. Florea Napoleon 3. Mihaiescu Iconia 4. Nitoi Corbut Ștefan 5. Toma Ioan. TRIBUNALUL BRAȘOV 1. Comsa
EUR-Lex () [Corola-website/Law/114550_a_115879]
-
exercițiului, dar și despre progresele obținute comparativ cu ultima realizare a lui. PLANTE CU EFECT DE PURIFICARE ȘI ARMONIZARE A MERIDIANULUI INIMĂ: - ghimbir (rădăcina) - tei (flori) - yin - păducel (frunze, flori) - yin - ciuboțica cucului (flori) - yin - obligeană (rădăcina) - angelică (rădăcina) - yang - unguraș (frunze) - yang - scorțișoară (scoarță) - șofrănel (florile) - talpa gâștei (partea aeriană) - obligeană (rădăcina) Recomandăm utilizarea sublinguală a acestor plante (pulberi de plante) în timpul exercițiilor de vizualizare și nu numai, în funcție de specificațiile terapeutului dumneavoastră. Simptomele fizice ale dereglării nivelului energetic al acestui
Practici străvechi de vindecare şi regenerare a fiinţei umane. Volumul I by Moisoiu Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/91508_a_92976]
-
specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate la 500 ml apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
specii medicinale: angelica, busuioc, călin, cătușnică, chimion, cicoare, cimbru, coada calului, coada racului, coada șoricelului, fenicul, gălbenele, ghințură, hamei, iarbă mare, ienupăr, isop, lucernă, măghiran, măceșe, mentă, mur, mușețel, obligeană, păpădie, pelin, salvie, soc, sunătoare, sovârv, tătăneasă, trifoi roșu, ulm, unguraș, valeriană, zmeur. Rețetele de plante eficiente În indigestii și crampe stomacale cuprind atât specii separate cât și, mai ales, amestecuri de plante pentru obținerea unor efecte cumulative. *Infuzie de mentă sau roiniță (2 linguri frunze uscate la 500 ml apă
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
lui Attila, era Buda, așezată lângă Odorheiul Secuiesc); în filele lui, secuii, ce-și foloseau străvechea scriere runică, închinau (pentru zeii lor păgâni) antice potire de nucșoară. La propagarea acestei imagini, un rol important l-a jucat romanul Bálványosvár (Cetatea "Unguraș") al lui Jókai Mór, publicat în foileton prin 1882. Deși, din 1883, lucrări profesioniste serioase dovedeau că faimoasa Cronică Secuiască de la Ciuc era un fals din secolul XVIII, încăpățânarea adepților autenticității Cronicii s-a prelungit până pe vremea celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și secui din Bucovina, încercând să-l convingă de calitatea planului și pe premierul Teleki Pál. Atenția îndreptată asupra diasporei s-a manifestat și în revigorarea explorării vieții satelor și a cercetărilor etnografice. Cercetări aveau loc în satele Chidea și Unguraș din comitatul Cluj, în Nimigea de Jos din Bistrița Năsăud sau în Bogdand din Sălaj (și, desigur, într-o serie numeroasă de sate și comune de la Armășeni, comitatul Miercurea Ciuc, până în Mișca din Bihor); acestor activități li se făcea multă publicitate
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
obosit, dar voiam să previn oboseala. Trecând prin sate cu denumiri duble (românești și ungurești) destul de repede, s-a ivit perspectiva de ajunge la Odorheiu Secuiesc, după vreo 170 de kilometri parcurși în aceeași zi. La intrarea în oraș, un unguraș m-a confundat și mi-a cerut ceva în ungurește (era tot pe bicicletă). Evident, n-am putut răspunde. Mi-a luat ceva timp până să găsesc hotelul, deși orașul nu era prea mare. Am lăsat bicicleta afară, în grabă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
până la Sâncraiu, astăzi în Câmpia Turzii, apoi Turda, Clujul, unde au ucis întreaga populație româno-maghiară, și, prin Gilău, Căpușul Mare, Izvorul Crișului de la răsărit de Huedin, s-au îndreptat spre Oradea Mare. Cu altă coloană, ei au înaintat spre nord-vest, ard Ungurașii, Dejul și Gherla, distrug Zalăul, dau prăpădului satele până la Tușnad de la sud-est de Carei și Baratpiscup de lângă Săcueni, și ajung până la Ebes, așezare dintre Valea lui Mihai și Debrețin, băgând groaza printre locuitorii Transilvaniei, pe care-i vom găsi refugiați
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]