770 matches
-
de fag. Când documentul spune că a vândut o bucată de moșie din Bucovina se referă precis la o bucată de pădure din hotarul Runcului (loc runcuit, tăiată pădurea și făcută poiană!) care era în stăpânirea sau folosirea lui Dorog Ungureanul (unul venit din ungurime, din Transilvania). Pentru orientare, vechii locuitori foloseau, fixând ca reper un stâlp din mijlocul satului, bătut acolo de la întemeiere, din sus, din jos, partea de sus, partea de jos, la vale, la deal; sus și deal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fie folosite din nou. Vom exemplifica cu vechea toponimie a Filipenilor, preluată de satul mai nou, Slobozia (Slobozia - Filipeni, pentru a o deosebi de alte Slobozii). Vechile toponime, oiconime și hidronime se păstrează: Dunaviciorul a devenit Pârâul Roșu, Runcu, Zarea Ungurenilor, Valea Boțului, Dealul Pârliții, Zarea Bârnii și Poienilor sun completate de altele, mai noi: pe dreapta Pârâului Roșu, de la nord spre sud: Pe Șes (izlaz unde pășteau oile), Bușaga (botul de deal, în dreapta, cum urci în Tochile, abrupt, pe care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
probabil, Nănescu (din Nănești, sat răzășesc vechi) provin din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul Moldovei și este posibil ca un Totolea să fi cumpărat o delniță în Filipeni. Ungureanu (toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din vechi familii răzășești. Familia Totolea este amintită în documente, în centrul Moldovei și este posibil ca un Totolea să fi cumpărat o delniță în Filipeni. Ungureanu (toți bejenarii ardeleni erau numiți ungureni), ar putea fi răze din satul apropiat Ungureni, existent și astăzi, care și-a găsit loc, prin căsătorie sau prin cumpărare, în moșia răzășească Filipeni. în recensământul din 1774, între cei 7 scutiți de bir este înscris Ion Hălmaciu, vornic în Filipeni, iar o anafora din 1803 vorbește
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și popa Simion de la Fruntești) și din alte sate răzășești. în documentul datat 5 iulie 1689 se arată cum cei mai sus menționați au vândut jupânului Machidon din Lărgășeni „o bucată de moșie de la Bucovina din hotarul Runcului, de la Dorog Ungureanul, de la Șipotul Boțului în gios spre Dunavățî(text imprecis)ÎFruntești, unde se numește Sălașele, cu un vad de moară...” Documentul nu spune nimic despre locul numit Sălașele (probabil acolo erau bordeiele țiganilor robi, adăposturi pentru animale și pentru argații văcari
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Berheciului, la Lozinca-Bărboasa, merge pe vale la Galați, acolo unde erau „schelele” și acostau vasele pentru a fi încărcate cu cereale pentru export. Runcu (Poiana Runcului) Acest cătun situat în partea de nord-vest a moșiei Filipeni, în hotar cu satul Ungureni, acolo unde cele dintâi documente îl situează pe Coste Călugărul încă din prima jumătate a secolului al XV-lea, demonstrează că în hotarul aceleași moșii așezările omenești constând din grupuri de case (locuințe bordeie și colibe) și-au schimbat locul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Runcu este întâlnit ca toponim și oiconim pân în secolul al XX-lea, rămânând ca toponim și în prezent. Precizarea din documentele de la Radu Vodă care întărește moșia de cumpărătură lui Petrea și soției sale Mălina „dinîhotarul Runcului, de la Darog Ungureanul” lasă să se înțeleagă că acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte a moșiei Filipeni a fost locuită din vechime, că Runcu a fost o vatră
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Călugărul. O dovadă că acea parte a moșiei Filipeni a fost locuită din vechime, că Runcu a fost o vatră de locuire, este c moștenitorii moșiei Filipeni, Virginia Rosetti, căsătorită Lambrino și-a fixat reședința pe drumul care duce la Ungureni. Curtea Virginiei Lambrino continua, în epoca modernă și contemporană, vechea așezare Runcu, evident, fără să se suprapună spațial. Runcu, ca așezare, mai exista pe la anul 1871 și după aceast dată, după cum aflăm din Registrul de Stare Civilă că la 1871
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și unelte agricole, inclusiv femeile, plecau cu tot avutul și familia. Se poate spune că în șările Române erau așteptați, așezați pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe moșiile boierești, mănăstirești sau răzășești, li se dădeau înlesniri, scutiri de dări până la înjghebarea gospodăriei, întemeiau sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sate numite Ungureni, Mărgineni, erau așezați în satele existente, într-o parte de sat, contopindu-se, în final, cu localnicii. Sate cu numele Ungureni (așa li se spunea românilor veniți din Transilvania stăpânită de unguri) sunt și în județul Bacău; Ungureni și Lecca-Ungureni, dar sunt răspândite în toate județele țării. Emisarii plecați din Moldova și șara Românească, trimiși de domnii șărilor Române încurajau bejenia și le arătau avantajele materiale oferite de noua stăpânire. Din cele două conscripții făcute de guvernatorul militar
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și fără frică că sunt oameni buni. Am înaintat atunci către căruțe și am văzut la lumina mai multor focuri oameni ce vorbeau moldovenește, puțin deosebit de noi, îmbrăcați cu ițari de aba albă și cu cămașă pe deasupra, în felul ceangăilor ungureni. I-am întrebat de unde vin și unde merg și ei, grupându-se în jurul meu, lucru care mă cam îngrijora văzând eu atâția oameni străini în jurul meu, și atunci unul din ei, care părea a fi mai mare printre ei, părea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi anexele!). Nu putem decât bănui motivele pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și sâmbătă, până se termina lucrul. Dacă nu mai aveau de lucru pentru acoperirea obligațiilor, erau trimiți pe moșiile proprietarilor vecini, la Ungureni. Pentru cei care se angajau să lucreze la boier, condițiile de plată erau următoarele: a) angajații pe un an erau plătiți cu 140 lei, birul către stat 5 - 7,50 lei, 4 piei de oaie pentru cojocă și 20 prăjini
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
delimitarea suprafețelor expropriate în diferite puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se întinde de la locul unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
puncte ale moșiei, cu pământ de proastă calitate și erodabil: 1. Locurile numite Pârlituri, Valea lui Avram și deasupra Văii Boțului pe dreapta Pârâului Roșu, pe pantele de deasupra cătunului Valea Boțului, până pe creasta dealului Ungureni. 2. Locul numit Cărarea Ungurenilor, cuprins între pădurile proprietarului. 3. Locurile numite Standoala și Tureatca, situate pe dealurile din stânga Pârâului Roșu, foarte erodate (unde s-a plantat pădurea de salcâmi!) 4. Locul numit Știubiana, care se întinde de la locul unde era moșia, brutăria și coșarele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lege privitor la expropriere și în cazul când cererea locuitorilor apelanți va fi găsită justă”. Nu s-a mai făcut nicio modificare și, din această cauză, mai mulți locuitori din satul Lunca au primit pământ pe Dealul Pârlituri, în zarea Ungurenilor, la distanță de 5-6 km de sat. Comisia a trecut la exproprierea și a celorlalte moșii din comună, aparținând urmașilor Eufrosinei Rosetti: Petru, Sofia Boteanu, Vasile și Mihai Rosetti. Din procesul verbal încheiat reiese că nici unul nu intră sub incidența
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin administrator, să vândă porțiuni din moșie. Luncașii au reușit să cumpere peste 100 ha teren arabil. Luncașii au mai cumpărat 80 ha pădure de la Ștefan Șendrea din comunaUngureni (Lecca) și 120 ha pădure de la Florica Cantili din Viforeni, comuna Ungureni. Luncașii, clăcași desconsiderați de răzeșii din jur, au ajuns să-i concureze și să-i întreacă, schimbându-și statutul social, prin vrednicie, hărnicie, muncă și învățătură. Ei, luncașii, urmașii bejenarilor bucovineni, pot fi mândri de realizările înaintașilor care, neavând nicio
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vegetație de luncă au avut de luptat bejenarii bucovineni care au format satul Lunca. Satele vechi răzășești, Filipeni și Fruntești, procedaseră la fel, dar cu câteva sute de ani mai înainte; dar și satele din jur, Mărăști, Oțelești, Oncești, Poeni, Ungureni, Zlătari, Viforeni, n-au fost scutite de efortul îndelungat de a-și fi obținut terenurile prin lupta cu pădurea. Probabilitatea ca această muncă să fi fost făcută de o comunitate de rude, descendentă a unui strămoș comun, este foarte mare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ilie și tefan, lui Mihail Oțel, grămătic, cuprindea și moșia Fruntești, altfel spusă că moșia răzășească Fruntești s-a individualizat din marea moșie care cuprindea o parte din valea Berheciului, Dunavățului și Dunaviciorului, din zarea Coloneștilor la est, până în zarea Ungurenilor, Zlătarilor și Poenilor în apus. Evoluția moșiei Filipeni, determinată de asaltul marilor boieri asupra moșiei răzășești, a dusă la trecerea moșiei prin mai multe mâini, ajungând în 1692 în proprietatea lui Manolache Roset (Rosetti), rămânând în proprietatea acestei familii până în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
stână la Fântâna lui 204 Dugheanu. La stâna de la curtea Virginiei Lambrino, sub Runc, erau 1700 oi, iar baciulșef era Dumitru Iacobeanu. În Lunca erau proprietari cu multe oi, între 100 și 300, care organizau stâne pe moșiile boierilor din Ungureni, Gloduri (Izvorul Berheciului) și Vultureni, ducând mai departe o tradiție seculară și milenară, când oierii din Ardeal treceau Carpații cu turmele pe la Dorna și Câmpulung sau pe Valea Bistriței, se asociau cu oierii din aceste localități și plecau să ierneze
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dând tare la picioare. Altă dată am jucat la Buhoci, tot oficial, două meciuri, unul după altul, leam câștigat (a jucat și inginerul agronom Martescu Ovidiu) și ni s-a dat câte o diplomă. Pe la comunele din jur (Gloduri, Oncești, Ungureni) am jucat amical; ei aveau echipe de maidan, nu știau fotbal, trebuia să te ferești să nu-ți rupă picioarele. Numi amintescă să fi avut la vreun meci asistență sanitară asigurată, dar nici n-am avut nevoie nici unul dintre noi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
început cu afirmarea specificului național de sub înrobirea nedreaptă. Specific că și Țările Române se aflau sub călcâiul cotropitorilor Turci, dar numai vecinii Ruși și Francezi erau preocupați, poate interesați, de independența și autoconducerea zonei. Politicienii locali au așteptat un rege ungurean, străin de țară, ca să inițieze războiul de independență sub conducerea bravului Principe Carol care a urmat la „tron” după Alexandru Ioan Cuza principele unirii Moldovei cu Țara Românească. Politicianismul zonei era prea impregnat de lâncezeala orientalismului. Ca și astăzi mai
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
Eveniment > Recomanda > EMILIA DĂNESCU - EDITURA SINGUR - NOI APARIȚII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” Autor: Emilia Dănescu Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12 noiembrie.1952 la Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial: la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]
-
ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” Autor: Emilia Dănescu Publicat în: Ediția nr. 527 din 10 iunie 2012 Toate Articolele Autorului VALI NIȚU Vali Nițu s-a născut la 12 noiembrie.1952 la Ungureni, Dâmbovița. Ciclul primar și gimnazial: la Școala Generală din Ungureni, Dâmbovița (1959-1967). Urmează Liceul nr. 2 din Târgoviște (1967-1971), apoi Școala Tehnică, Specialitatea „Laborator siderurgie” (1972-1974). Absolvent al Universității „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Științe Juridice, Profilul Științe Juridice, Specializarea Drept (2000-2004). Masterat în Administrație Publică Europeană (2005-2006). Absolvent al
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” de EMILIA DĂNESCU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361178_a_362507]