22,953 matches
-
important să reamintim că ea a fost scrisă la doi ani după tulburările religioase din Transilvania, 1744, când s-a produs rebeliunea călugărului Visarion Sarai împotriva Unirii cu Roma. Episcopul Inochentie Micu Klein se afla în exil și Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică se afla într-un moment de cumpănă. În această situație de criză, cartea lui Cotore reia și argumentează cele patru articole ("articulușe") impuse și acceptate la Unirea religioasă din anul 1700: "ex patre filioque procedit". ș(Spiritul
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
Ion Diaconescu afirmă că slăbiciunea PNȚCD e aceea că n-are un lider. Într-un interviu apărut în Curentul, fostul președinte al țărăniștilor e de părere că pentru ieșirea partidului din criză ar trebui ca toate forțele creștin-democrate să se unească. Potrivit lui Ion Diaconescu: Condiția în politică nu e să fii prea deștept, ci să fii acceptat de ceilalțI". *La comemorarea lui Corneliu Coposu, care a avut loc la Cimitirul Bellu, notează NAȚIONAL, Emil - Corbea - Radu Vasile împreună. Dacă trei persoane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
aceștia din urmă erau anticapitaliști, nu adversari ai extremei drepte ca atare. Și, în orice caz, concepția lor politică era cu mult mai complexă și mai articulată, în pofida faptului că provenea din varianta leninistă a marxismului. Această ideologie i-a unit pe dictatorii de stînga de pe toate continentele. Simplul anticomunism a fost, în schimb, unica legătură dintre Mussolini și Marcos. Unii făceau altceva decît spuneau și nu spuneau niciodată ce fac: ideologia comunistă e o formă de minciună. Fasciștii făceau deobicei
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
Jonathan Harvey oferă o dublă satisfacție, pe de o parte rafinat-intelectuală, pe de alta aceea a diversității odihnitoare pentru auz. Cinci veacuri și jumătate despart piesele primului mare maestru neerlandez de cele actuale ale lui Harvey. Aceeași gândire abstract-constructivistă îi unește însă, indiferent de limbajul muzical al epocii respective care determină alte sonorități. La Filarmonica berlineză, pe 11 octombrie, în excelenta acustică din Kammermusiksaal, au răsunat așadar pe rând motete izoritmice de Dufay cu Ensemble Huelgas și Hidden Voice I, II
Jurnal berlinez - Octombrie între vechi și nou by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14631_a_15956]
-
și proiectul utopic, fantasticul magic nu are o realitate palpabilă, propune un act individual, trăit intrasubiectiv, ca o necesitate a spiritului dotat cu o specială substanță și, de aceea capabil să concureze natura, cunoscând-o. Literatura fantastică și utopia sunt unite prin funcția evident subversivă a proiectului. În discursul subiacent, ambele exprimă refuzul unei realități pe care, imaginar, o amenință, definindu-se ca forme de insurgență. Numai că, în timp ce utopia își exhibă mesajul, fantasticul îl camuflează. Și se întâmplă astfel cu
Utopia magicianului by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/14625_a_15950]
-
filosofică - cîteva puncte care îl "obsedează" pe Măniuțiu: absența acțiunii, angoasele vieții și cele ale morții, misterul și disputa lor, neputința și fatalitatea sintetizate în stări, și nu neapărat în replici. Cele cîteva rostite preț de o oră și ceva unesc ca un liant scenele tratate în registrul nonverbalului, aduc pe scenă un alt tip de tensiune în traseul coregrafic care organizează fuga personajelor de moarte sau, dimpotrivă, spre întîlnirea cu ea. Tăcerile sînt lungi, apăsătoare, desenul din cușca morții este
În sepia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14658_a_15983]
-
și Salonul de la Leipzig au fost supermediatizate. Publicul i-a văzut și auzit pe Günther Gras, Christoph Hein, Peter Hartling, Urs Widmer, Rüdiger Safranski, Peter Scholl-Latour, Friedrich Schorlemmer, pe Vitali și Vladimir Klitschko. Oricît de diferiți au fost invitații, îi unește celebritatea de care fiecare în parte se bucură, ce-i drept, în grade și din motive diferite. Salonul de la Leipzig și-a respectat totuși tradiția și stilul, rămînînd și de astă dată un spațiu privilegiat de contact al autorilor și
Literatura în vremuri de război by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14047_a_15372]
-
se întrupează? E posibil ca, dezamăgită de Pygmalion, să fi regretat, cîndva, în viitor, că nu a rămas pe veci statuie, admirată într-un muzeu. Oricum, cred că pot să afirm, fără a ne flata prea tare (știm doar că une fois n'est pas coutume) că, în ceea ce privește mitul Galateei, noi, cei care am trecut prin avangardele de toate felurile ale secolului XX, avem mult mai multă experiență decît anticii. Chiar dacă n-am învățat prea multe din epoca lui Homer încoace
Galateea secolului XX by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14122_a_15447]
-
veșnica întoarcere a toate, clipa se repetă ; prin urmare și existența ta, în inexorabila curgere a Timpului, revine, se repetă... E ca și cum un spectator, la galerie, entuziasmat, ar striga în sala de teatru arhiplină de lume: Noch ein mal!... Encore une fois! ori Bis! Sau pe românește: Încă o dată! În acest caz, învierea creștină, în sinea ei, devine un mit doar, izolat, o simplă legendă, sustrasă devenirii generale, un crez al religiei oficiale a Europei, în situația noastră... Cel mult, acel
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
de bombardamente. Un roman de dragoste, cu flori și ciocolată, care s-a concretizat cu cei doi copii, Eugen, născut În 1952 și, doi ani mai tarziu o fată - Dana. Au trecut anii, perechea N. Stroe - Rolanda Cămin a fost unită și la „bine” și la „rău”. Au apărut Împreună În multe spectacole. În anul 1977 au emigrat În Israel. Aici trioul Stroe - Eugen - Rolanda a jucat un timp, În spectacole organizate pentru originarii din România. Apoi Eugen și-a urmat
Rolanda Camin-Nacht. In: Editura Destine Literare by Liana Saxonie-Horodi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_352]
-
spinări -, când abia atingându-i vertebrele când / strecurând-o / printre degete ca pe un șir de mătănii, comunică spațiului timp. / pedalarea în gol / a picioarelor care mă-nlănțuie în viparîta maithuna - în vreme ce facem / marea buclă a franței -, când accelerând când unindu-și / cu evavlie tălpile a rugăciune, comunică timpului nume: Yin Time. întoarsă ca o replică - din perspectiva / un-ui stârv („atunci, o! - frumusețe! să strigi către vermina...!) - / de neculce: „viermi, doamne", ea nu e cât eu sunt și este când nu
Made in Basarabia by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14162_a_15487]
-
aceste cărți, analizele servesc mai mult unor interese particulare ale cronicarilor, dorinței lor de a participa - asemeni unui "comando" cultural desantat într-un teritoriu ostil - la viața culturală și la dezbaterea de idei românească. Aceste cărți ne de-provincializează, ne "unesc" mental cu România, în mijlocul unei realități separatiste. Scriitorii români nu ar trebui totuși să fie nepăsători față de ideea pătrunderii cărților lor în teritoriul dintre Prut și Nistru. De ce? Pentru că ar câștiga în Basarabia trei milioane de potențiali cititori. Nu cred
Viața în arhipelag by Vitalie Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/14192_a_15517]
-
m p e t e n t, vorbi de ea. Antichitatea este o funcție a culturii (moderne, postmoderne, cum vreți să-i spunem, nu aceasta ne interesează). Un dat filogenetic repetat ontogenetic. Ne-am născut antici. Creăm azi o Europă, unită în diversitatea ei, a culturii contemporane, cu genele moștenite ale primei Europe unite: moarte efectiv în Istorie, vie latent în noi. Cultura clasicismului greco-latin, oferită în eșantioane de poliedricele eseuri gramatopoliene, actualizează, într-o contemporaneitate cumva autoalienată și brutalizată de
Gramatopoliana by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/14212_a_15537]
-
au firescul acela care lipsește, de cele mai multe ori, dintr-un text dramatic. Tragism și metafizică, comic de situație sau de limbaj, filozofie în doze homeopatice, condamnarea pe viață a unor destine, sînt cîteva dintre elementele care traversează piesele, care le unesc, în ciuda etapelor diferite pe care dramaturgul însuși și stilul său le-au parcurs din 1989 și pînă în 2001." Niciodată n-a pretins că este "cel mai", deși uneori a fost îndreptățit să o facă. Poate mult mai mult decît
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
lirică și cu accente nostalgice. Ceaikovski și Debussy au încetat - pentru percepția acestor tineri - să fie atât de diferiți. Ceea ce se "aude" mai degrabă nu sunt enormele diferențe de tehnică, stil și atitudine componistică, ci o însușire generală care-i unește, anume sonoritatea calofilă, hedonistă, care procură relativ repede, prin simpla prezență, extaze fulgurante, frisoane de plăcere sufletească. Un hedonism ce se îmbină într-un mod suprarealist (pentru mine, cel puțin!) cu tehnica cea mai avansată. Imaginea studentului, altminteri bine documentat
Absența lui Bach by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/14289_a_15614]
-
vorbește-mi în Hiro-Koué. Nu am nici un drept să mă simt deranjat de ceea ce le spun iezuiții sclavilor, dar în răcoroasa noapte arheozoică spre care mă duc cercetările mele, când vom fi înfășurați în racheta noastră din coajă de mesteacăn, uniți în străvechiul stil trainic, carne și spirit, și când îți voi pune vechea mea întrebare: sunt stelele, în fond, cu adevărat mici, oh, Catherine Tekakwitha, să-mi răspunzi în Hiro-Koué. Întotdeauna mi-am dorit să fiu iubit de Partidul Comunist
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
începutul anilor '80, cînd atmosfera din țară devenise irespirabilă, ne-am întîlnit - în Piața Rosetti din centrul Bucureștilor - cinci colegi de liceu, absolut întîmplător, într-o seară de vară. Fericiți de hazard și împinși, obscur, spre o comunicare existentă cîndva, uniți de tragedia pe care toată lumea o trăia, am hotărît să-i căutăm pe ceilalți. Întreprindere himerică! Două săptămîni de telefoane, de scrisori, telegrame și mesaje verbale; la data fixată, rezultatul a întrecut însă cele mai optimiste prevederi: peste treizeci de
Mica Românie by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/15040_a_16365]
-
fost la gura lui, m-a făcut în toate felurile, m-a făcut trădător, Iuda, mi-a spus că fără festival n-aș fi existat"... Un moment mai coșmaresc n-avea să fie decît în '74, cînd filmul meu Toute une vie a fost fluierat copios, din cauza unei scene în care spuneam că Mao e un ticălos de același calibru cu Stalin. Am trecut drept reacționar! Dar, de cînd am fost pentru un reportaj în URSS, în '57, am înțeles cît
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
de lei pentru fiecare notă de zece. Era să uit: se aude că Sorin Ovidiu Vîntu se pregătește să fugă din țară. Trăsătura comună a tuturor întîmplărilor de mai sus e că par neadevărate. Un al doilea element care le unește e potențialul lor umoristic involuntar. Un umor bătînd în negru, sau negru de-a binelea. La prima lectură a Peripețiilor bravului soldat Svejk, începeam să rîd numai după ce îmi trecea perplexitatea, acea stare de "Nu se poate!" vecină cu beatitudinea
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
Blancs, réduit aux abois, se rendit un jour de plein gré aux exterminateurs des siens. Il croyait qu'on lui réserverait le même traitement. On le fêta. Il n'avait pas de postérité, il était vraiment le dernier. L'humanité, une fois détruite ou simplement éteinte, on peut se figurer un survivant, lîunique, qui errerait sur la terre, sans même avoir à qui se livrer... (Ishi, indian american, ultimul din clanul său, după ce s-a ascuns ani întregi de teama albilor
Ultimul yahi by Bogdan Suceavă () [Corola-journal/Journalistic/15182_a_16507]
-
și cele spirituale. Amestecul de suprarealism francez, psihoanaliză freudiană și marxism - care "iluminează" înțelegerea autorului - a lăsat urme asupra marginii noastre de Europă. Valorizarea duhurilor culturii, productivitatea fantasmelor, iată unul din rezultatele încurajatoare ale acestor amprente. Prezentul și trecutul se unesc într-o fulgerare, iluminare. Să nu uităm că iluminarea e geamănă cu orbirea. Iluminările, priviri către noi înșine. A citi între ruine Dar Iluminările sunt și străluciri pornite din miezul unor opere fundamentale către cititor. Stanțe teoretice și filosofice inventate
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
și anormală în care a trăit Benjamin, lumea care, în fond, nu-i nici astăzi mai bună, face de înțeles această interpretare. Cuvântul constelație apare deseori la Walter Benjamin, de pildă, în Passagen-Werk: "imagine în care odinioara și prezentul se unesc, fulgerător, într-o constelație" (V, 578). Tradiția culturii germane balansează sub constelația idealismului și istoricismului. Istoria iluminează și orbește, deopotrivă. în general, cuvântul a fost folosit pentru a pune accent pe ezitarea lui Benjamin între poli diametral opuși, de pildă
A citi, în ciuda ... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15204_a_16529]
-
Jalousie și Dans le Labyrinthe nu există decît o distanță de doi ani 1957-1959. Și totuși, sunt două cărți foarte diferite ca structură, nu aparțin nicidecum aceluiași tip de povestire! Și pe urmă, între Dans le Labyrinthe și Projet pour une Révolution à New-York există din nou o diferență considerabilă. Între Projet pour une Révolution și Topologie du ciné-fantôme - același lucru! Și apoi, cele trei volume pe care le-am denumit Romanesques și care sunt de asemenea romane, constituie și ele
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
1957-1959. Și totuși, sunt două cărți foarte diferite ca structură, nu aparțin nicidecum aceluiași tip de povestire! Și pe urmă, între Dans le Labyrinthe și Projet pour une Révolution à New-York există din nou o diferență considerabilă. Între Projet pour une Révolution și Topologie du ciné-fantôme - același lucru! Și apoi, cele trei volume pe care le-am denumit Romanesques și care sunt de asemenea romane, constituie și ele cu totul altceva. Și La Reprise este altceva. Aceasta înseamnă că Noul Roman
Cît de viu este încă Noul Roman? by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15180_a_16505]
-
lucruri pe care le-am putut urmări cu toții, dar nu știu cîți dintre noi au înțeles ceva. Literatura vine, paradoxal, să limpezească lucrurile. Un grup de scriitori au o trăsătură comună: sînt puși pe nebunii, pe experiment, sînt "vii". îi unește un dispreț comun față de tot ce înseamnă establishment ieșean. Această frondă în grup nu aduce automat valoare, bineînțeles. Dar e interesant că se încearcă configurarea unui grup prin disprețuirea unui spirit regional. Dan Lungu afirmă: Pentru apariția acestei antologii nu
Iașiul subteran by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15241_a_16566]