390 matches
-
mai potrivită procedură de analiză este de a porni de la sensul ordinal al operației de scalare potrivit căruia scalarea este o formă de măsurare pentru variabilele ale căror variații sunt graduale, putând fi ordonate crescător sau descrescător pe un continuum unidimensional. În acest sens, scalarea nu se limitează la nivelul ordinal al măsurării, ci în funcție de natura variabilelor (calitative, cantitative), de calitatea instrumentelor de măsură poate să atingă și exigențele nivelurilor superioare de măsurare (de interval și de raport). În mod analog
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
i2 f, i2 g, i2 h), iar cea de a doua componentă de încrederea în Televiziune, Radio, Presa scrisă (i2 k, i2 l, i2 m). Capitolul 9 Construcția indicilor Coautor: lect. dr. MESEȘAN SCHMITZ LUIZA 9.1. Definirea indicilor Prin indice (index) se înțelege "o variabilă unidimensională cu r valori pe care sunt ordonate v clase de posibile combinări de caracteristici dintr-un spațiu de atribute multidimensional" (Mayantz et al., 1969, 44 apud Chelcea, 2007, 144). Conceptele cu care operăm în științele sociale sunt atât realități manifeste
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pot avea o singură dimensiune sau mai multe dimensiuni. Prin urmare, construirea unor variabile index care să sintetizeze informația din toți indicatorii este o operație indispensabilă în etapa de analiză a datelor. Aceste variabile index pot fi o măsură compozită unidimensională, obținută pe baza unui set de indicatori omogeni sau o măsură sintetică multidimensională dedusă prin reunirea indicatorilor care aparțin unor dimensiuni diferite și au scopul de a ordona subiecții în funcție de intensitatea și orientarea unei atitudini sau comportament. Spre exemplu, dorim
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dedusă prin reunirea indicatorilor care aparțin unor dimensiuni diferite și au scopul de a ordona subiecții în funcție de intensitatea și orientarea unei atitudini sau comportament. Spre exemplu, dorim să analizăm percepția oamenilor despre "mass-media". Pornind de la definiția de mai sus, variabila unidimensională va fi "încrederea în mass-media", iar spațiul de atribute multidimensional va fi reprezentat de dimensiunile conceptului: încrederea în Televiziune, încrederea în Radio, încrederea în Presa scrisă. Aceste variabile sunt măsurate pe o scala de la 1 la 5, unde 1 reprezintă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fi reprezentat de dimensiunile conceptului: încrederea în Televiziune, încrederea în Radio, încrederea în Presa scrisă. Aceste variabile sunt măsurate pe o scala de la 1 la 5, unde 1 reprezintă încrederea cea mai mică, iar 5 încrederea cea mai mare. Variabila unidimensională creată va avea o serie de valori în funcție de combinațiile de valori atribuite celor trei variabile (televiziune, radio, presă scrisă) de către persoanele intervievate. Această variabilă index va avea rolul de a ordona persoanele intervievate în funcție de intensitatea încrederii acordate mass-mediei, ierarhizându-le
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
1982, 257-259). Este cunoscut faptul că oricât de minuțios se realizează operaționalizarea conceptelor și construcția variabilelor, numai după culegerea datelor avem posibilitatea unei verificări temeinice a operaționalizărilor. Putem, de asemenea, constata dacă suntem îndreptățiți să reunim indicatorii într-o măsură unidimensională compozită sau avem de-a face cu un domeniu multidimensional (Mărginean, 2000, 176-178). 9.2. Tipuri de indici Este necesar să se facă o diferențiere între indicatorii sociologici și indicii empirici, pe de o parte, și indicatorii și indicii statistici
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
datelor. În această ultimă etapa se vor construi indicii. Pornind de la indicatorii unei dimensiuni se vor uni datele într-o singură variabilă (index) care va exprima sintetic informația din acei indicatori. Cu toate că este foarte util în cercetarea fenomenelor sociale, modelul unidimensional de măsurare are o serie de limite în cunoașterea fenomenelor a căror structură nu este unidimensională. În măsurarea unidimensională trebuie să se asigure un grad înalt de omogenitate a indicatorilor care alcătuiesc indicele empiric, iar această condiție poate fi verificată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
uni datele într-o singură variabilă (index) care va exprima sintetic informația din acei indicatori. Cu toate că este foarte util în cercetarea fenomenelor sociale, modelul unidimensional de măsurare are o serie de limite în cunoașterea fenomenelor a căror structură nu este unidimensională. În măsurarea unidimensională trebuie să se asigure un grad înalt de omogenitate a indicatorilor care alcătuiesc indicele empiric, iar această condiție poate fi verificată prin metode statistice. Modelul unidimensional se dovedește într-adevăr corespunzător în mare măsură nevoilor de cunoaștere
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
o singură variabilă (index) care va exprima sintetic informația din acei indicatori. Cu toate că este foarte util în cercetarea fenomenelor sociale, modelul unidimensional de măsurare are o serie de limite în cunoașterea fenomenelor a căror structură nu este unidimensională. În măsurarea unidimensională trebuie să se asigure un grad înalt de omogenitate a indicatorilor care alcătuiesc indicele empiric, iar această condiție poate fi verificată prin metode statistice. Modelul unidimensional se dovedește într-adevăr corespunzător în mare măsură nevoilor de cunoaștere a vieții sociale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
serie de limite în cunoașterea fenomenelor a căror structură nu este unidimensională. În măsurarea unidimensională trebuie să se asigure un grad înalt de omogenitate a indicatorilor care alcătuiesc indicele empiric, iar această condiție poate fi verificată prin metode statistice. Modelul unidimensional se dovedește într-adevăr corespunzător în mare măsură nevoilor de cunoaștere a vieții sociale. De cele mai multe ori însă, cercetătorii construiesc un indice undimensional fără a mai verifica încadrarea indicatorilor într-o singură dimensiune și nemaiținând cont de conținutul indicatorilor. Acest
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
construiesc un indice undimensional fără a mai verifica încadrarea indicatorilor într-o singură dimensiune și nemaiținând cont de conținutul indicatorilor. Acest fapt se întâmplă deoarece un astfel de indice este mult mai ușor de realizat. Fără a repudia modelul măsurării unidimensionale, se recomandă totuși aplicarea și a altor modalități de construcție a măsurilor compozite, a indicilor. O modalitate o reprezintă construcția indicilor pentru care nu se mai impune cerința unidimensionalității, dar nici nu se identifică dimensiunile ipotetice. Prin modelul index se
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
a măsurilor compozite, a indicilor. O modalitate o reprezintă construcția indicilor pentru care nu se mai impune cerința unidimensionalității, dar nici nu se identifică dimensiunile ipotetice. Prin modelul index se realizează o măsurare nondimensională asupra unor domenii care nu sunt unidimensionale, dar cărora nu li se identifică cu suficientă precizie natura structurii interne și a interrelațiilor dintre elementele componente. Se folosesc astfel tehnici diverse de elaborare a indicilor empirici, de regulă prin calculul unor scoruri totale de însumare a valorilor fiecărui
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
dintre indicatori, iar cercetătorul presupune că există anumite relații și în funcție de aceste presupoziții va construi indicele. Indicii empirici obținuți au în realitate o structură multidimensională, fapt care corespunde în mai mare măsura fenomenelor și proceselor sociale complexe, comparativ cu modelul unidimensional. Un prim set de măsurători index se constituie direct din cadrul măsurătorilor unidimensionale, atunci când, deși presupusă, unidimensionalitatea nu poate fi confirmată și totuși se elaborează indicatori generali prin reunirea elementelor ce descriu domeniul analizat. Un al doilea set de măsurători index
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
presupoziții va construi indicele. Indicii empirici obținuți au în realitate o structură multidimensională, fapt care corespunde în mai mare măsura fenomenelor și proceselor sociale complexe, comparativ cu modelul unidimensional. Un prim set de măsurători index se constituie direct din cadrul măsurătorilor unidimensionale, atunci când, deși presupusă, unidimensionalitatea nu poate fi confirmată și totuși se elaborează indicatori generali prin reunirea elementelor ce descriu domeniul analizat. Un al doilea set de măsurători index se realizează prin construcția indicilor prin reunirea elementelor componente practica cel mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sumativ sau de tip medie Atitudinile, fiind fenomene latente inobservabile în mod direct, pot fi măsurate rareori printr-o singură întrebare, de obicei folosindu-se un set de întrebări. Orice scală cuprinde un set de enunțuri care alcătuiesc un spațiu unidimensional gradat (de la negativ la pozitiv). Funcție de răspunsurile individului la fiecare enunț în parte se obține un scor general care indică orientarea si intensitatea atitudinii. Dacă acest scor este obținut prin însumarea răspunsurilor indicele se numește sumativ. Indicii sumativi se construiesc
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
anuală a Rocky Mountain Psychological Association, aprilie (ERIC Document Reproduction Service No. ED 170 350). Hocevar, D. (1979c), „Ideational fluency as a confounding factor in the measurement of originality”, Journal of Educational Psychology, 71, pp. 191-196. Hocevar, D. (1979d), „The unidimensional nature of creative thinking in fifth grade children”, Child Study Journal, 9, pp. 273-277. Hocevar, D. (1981), „Measurement of creativity: Review and critique”, Journal of Personality Assessment, 45, pp. 450-464. Hocevar, D., Bachelor, P. (1989), „A taxonomy and critique of
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
da 1 (ibidem). În Les Systèmes socialistes, puteam deja să aflăm că: „Elitele n-au nimic absolut; poate exista o elită a hoților de drumul mare, dar și o elită a sfinților” (p. 56). Conform acestei concepții foarte generale, dar unidimensionale a elitei, vom deosebi, logic, tot atâtea elite câte domenii de activitate există. Evident, ar fi cu adevărat absurd să afirmăm că, în graficul ce reprezintă distribuția geniului matematic sau poetic, indivizii care ocupă poziții similare sunt aceiași ce ocupă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
beneficiile de care s-ar putea bucura „omul de rând”. Interesele politice ale acestuia din urmă sunt concepute exclusiv în termeni de avantaje oferite de sistem, de securitate, de servicii, de susținere materială etc. Definiția intereselor politice astfel sugerată este „unidimensională”; ea neglijează o altă dimensiune, pusă în evidență de clasici, și anume că participarea la luarea deciziilor de natură politică este o sursă de dezvoltare și de îmbogățire pentru cetățean (Bachrach, 1967, p. 95). Fără îndoială că Schumpeter ar fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
definită din perspectiva bunăstării, fără a susține importanța exclusivă a factorului economic, conceptul de bunăstare fiind abordat și înțeles într-un sens extrem de larg, care-i conferă, de fapt, s. diferite dimensiuni. În egală măsură, sociologii susțin trecerea de la abordarea unidimensională a s. la cea multidimensională, ceea ce presupune luarea în considerare a tuturor aspectelor ce țin de participarea, implicarea indivizilor în viața socială. Începând cu 1990, în România a avut loc o explozie a s., primul val fiind înregistrat în 1991-1993, când gradul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
stresului îl joacă și factorii mediatori/moderatori. Astfel se poate aborda S.O. ca proces dinamic. În consecință, considerăm că S.O. ar trebui studiat și operaționalizat ca sistem dinamic de variabile interdependente (modalitate bidirecțională) și nu ca o variabilă unidimensională. Procesul stresului se referă la un complex de relații dintre o anumită persoană, cu anumite caracteristici, și un anumit mediu al muncii (ocupațional/organizațional), cu anumite caracteristici. De aceea, responsabilitatea și competența de a propune modele teoretico-metodologice și de a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
problematica S.O. nu surprinde însă suficient de bine relația particulară dintre caracteristicile ocupației (sarcini și operații specifice) sau trăsăturilor muncii și particularitățile individului inclus în situația de muncă. În abordările timpurii ale stresului muncii s-a adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele - deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
adoptat o perspectivă unidimensională (unele ocupații erau considerate ușoare, altele grele - deci mai stresante), iar cei mai des utilizați indicatori ai solicitării/încărcării muncii erau considerați: orele efective muncite, termenele limită frecvente, ritmul alert/rapid al muncii automatizate. Această orientare unidimensională, combinată cu ipoteza generală că efortul intelectual este mai greu decât cel fizic, a lansat conceptul de stres al conducerii sau managerial (executive stress), care sugera că directorii/managerii sunt supuși unui risc mai mare pentru boli cardiovasculare sau mortalitate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ideale” pentru genotipul conceput pot fi menținute. Cred că de aici se poate trage o concluzie mai generală. Un set explicit de reguli te ajută să mergi mai departe atunci când situația este artificială. Cu cât stereotipul este mai static și unidimensional, cu atât este mai puțin nevoie de interpretare creativă și de adaptare. În Anzi, sugerează van der Ploeg, „regulile” venite o dată cu noul soi de cartof erau atât de restrictive, Încât nu puteau fi transpuse În variatele practici locale. Unul dintre
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de Brasília neplanificată. Fără un strop din diversitatea definită de Jacobs, un cartier de locuințe minimalist (cum ar fi Pruitt-Igoe În Saint Louis sau Cabrini Green În Chicago) va fi un eșec din punctul de vedere al locuitorilor săi. Harta unidimensională nu servește nici chiar scopurilor limitate ale unui plan mărginit - obținerea cherestelei sau a unui anumit produs. Ca și În cazul agriculturii industriale și al dependenței sale de soiurile locale, prima hartă este posibilă numai grație proceselor ce au loc
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
dezvoltare a omenirii, însăși supraviețuirea ei ar fi greu de imaginat. Efectul pedepsei și al amenințării cu pedeapsa nu este însă nici el atât de mare și pozitiv cum e văzut de conștiința comună. Și, oricum, nu este automat și unidimensional, ci condiționat de anumiți factori. G. Bower și E. Hillgard (1981) consideră următoarele condiții necesare pentru ca pedepsele instituționale, în speță închisoarea, să devină eficiente: pedeapsa trebuie să fie promptă, adică să urmeze cât mai repede posibil după actul săvârșit; să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]