195 matches
-
lipsite de interes care pun în evidență: a) particularitățile de ambivalență ale profesiunii, în special atribute - calități cu expunere și percepție publică, precum forță și slăbiciune, siguranță și îndoială, certitudine și incertitudine, afecțiune și detașare, solidaritate de grup - asumare decizională unipersonală, entuziasm și prudență, libertate și constrângere, independență și dependență de interdependența constrângătoare, ș.a. b) roluri vechi și mereu noi, precum instructor (care instruiește); actor (care emoționează prin decodificarea unor texte perene pentru a fi receptate de elevi aflați în formare
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Tuden (1959), dar se regăsește și în contribuțiile altor autori, cum ar fi, de exemplu, Axelsson și Rosenberg (1979) sau McMillan (1980). Criteriul numărului persoanelor implicate în procesul decizional ne conduce spre stabilirea a două tipuri de decizii: deciziile individuale (unipersonale) și deciziile de grup (colective). Deciziile individuale sunt luate de o singură persoană, în funcție de trebuințele și însușirile ei specifice sau de coincidența acestor trebuințe și însușiri cu o serie de factori conjuncturali. Acest fapt permite clasificarea lor în două categorii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tomul II, s.v. fi, sunt înregistrate două ipostaze ale acestui verb, cea de verb pregnant (plin lexical) și cea de verb auxiliar, dintre care mă interesează aici numai prima. În articolul de dicționar sunt separate ipostaza predicativă, ipostaza copulativă, ipostaza unipersonală și cea în care a fi este regent pentru forme verbale. Această separare a valorilor verbului a fi corespunde concepției sintactice a autorilor dicționarului. În ipostaza predicativă a fi are următoarele sensuri: (1) Și de sânt, și de am viață
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să..."; (25) Nu le fu d-a bună (Stăncescu) − a (nu) fi a bine sau a bună "a (nu) fi semn bun"; (26) Al dracului să fii cu tot neamul tău (Creangă) - predicatul este un posesiv - "a aparține". În ipostaza unipersonală construit cu dativul pronumelui: (27) Cătră tine ni-i toată nădejdea (Dosoftei) − "a avea"; (28) Ce mi-i vremea când de veacuri, Stele scânteie pe lacuri? (Eminescu) − Ce mi-e cutare lucru "ce-mi pasă de..."; (29) Și-i era
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un cult al persoanei sale". Eludând conducerea colectivă, pe care Lenin o susținuse fără echivoc, " Foarte multe hotărâri importante erau luate de I.V. Stalin de unul singur, fără Biroul Politic, fără Comitetul Central. Conducerea colectivă era astfel substituită prin conducere unipersonală". Modelată după raportul citit de Hrușciov la Congresul XX al PCUS, cuvântarea lui Dej insista asupra abrogării de către Stalin a practicilor leniniste ce vizau reintegrarea comuniștilor "rătăciți", prin "convingere" și "educare", în sânul partidului în favoarea unor metode represive, de natură
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
condițiile unui enunț logic, la nivelul limbii literare) raportării realității exprimate de verbul predicat la realitatea exprimată de subiect (substantiv etc.) sau numai reprezentată de acesta (când este un pronume), trebuie distinse două tipuri de verbe personale: - verbe tripersonale - verbe unipersonale Verbele tripersonale se caracterizează prin realizarea integrală a conținutului categorial al persoanei; dezvoltă toți trei termenii corelativi (în plan semantic și în planul expresiei), pentru că planul lor semantic este compatibil cu intrarea în relație de interdependență cu subiecte realizate prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cânta, a merge, a studia, a se îndoi, a vorbi etc.; numai ființa umană se poate situa, sub aspect gramatical, și la persoanele I și a II-a, expresie (în interiorul categoriei gramaticale a persoanei) a protagoniștilor actului de comunicare. Verbele unipersonale se realizează, în comunicarea curentă, numai prin persoana a III-a, întrucât planul lor semantic este incompatibil cu intrarea în relație sintactică de interdependență cu un nume (pronume) caracterizat semantic prin trăsătura + uman: Dunărea izvorăște din munții Pădurea Neagră. Câinele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
persoana a III-a, întrucât planul lor semantic este incompatibil cu intrarea în relație sintactică de interdependență cu un nume (pronume) caracterizat semantic prin trăsătura + uman: Dunărea izvorăște din munții Pădurea Neagră. Câinele a lătrat a treia oară. Sunt verbe unipersonale, verbele caracterizate semantic: • prin trăsătura +animat, - uman: a cotcodăci, a mieuna, a lătra etc. • prin trăsătura - animat: a erupe, a izborî, a răsări, a rugini etc. Observații: Verbele unipersonale, compatibile cu variabilitatea planului expresiei, pot realiza integral opoziția de persoană
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
munții Pădurea Neagră. Câinele a lătrat a treia oară. Sunt verbe unipersonale, verbele caracterizate semantic: • prin trăsătura +animat, - uman: a cotcodăci, a mieuna, a lătra etc. • prin trăsătura - animat: a erupe, a izborî, a răsări, a rugini etc. Observații: Verbele unipersonale, compatibile cu variabilitatea planului expresiei, pot realiza integral opoziția de persoană și în plan semantic, prin mutații semantice, de natură stilistică, în întrebuințarea lor: „Din valurile vremii, iubita mea, răsai Cu brațele de marmur, cu părul lung, bălai.” (M. Eminescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
să crezi în adevăr. Verbele impersonale relative care trimit la protagoniștii actului vorbirii fără ca aceștia să devină și protagoniști ai acțiunii/stării reprezentând conținutul lor semantic, pot fi considerate defective de persoanele I și a II-a. Ele sunt verbe unipersonale; chiar dacă planul lui semantic este orientat, printr-un pronume personal în dativ sau acuzativ, către protagoniștii comunicării, verbul își păstrează forma de persoana a III-a: Mi-e teamă, dor, frig/ Ți-e teamă, dor, frig/ I-i(e) teamă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este orientat, printr-un pronume personal în dativ sau acuzativ, către protagoniștii comunicării, verbul își păstrează forma de persoana a III-a: Mi-e teamă, dor, frig/ Ți-e teamă, dor, frig/ I-i(e) teamă, dor, frig. Sunt tot unipersonale, defective adică de persoanele I și a II-a, și verbele al căror conținut semantic nu poate fi raportat la ființe umane; acțiunea exprimată de aceste verbe este raportată la un subiect, chiar agent-protagonist al acțiunii verbale, dar acest subiect
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mod și timp. Opoziția tripersonală este caracteristică modurilor indicativ (toate variantele temporale), potențial-optativ (ambele variante temporale), prezumtiv (amândouă timpurile) și conjunctiv (prezent). Modul imperativ este în esență incompatibil cu persoanele I și a III-a; el este, sub acest aspect, unipersonal. În consecință, în planul expresiei, prezintă forme (la ambele variante; afirmativ și negativ) numai pentru persoana a II-a (singular și plural), cu dezinențe intrând în diferite omonimii cu indicativul: (pers. a II-a, imperativ-pers. a III-a indicativ: sg.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
distins între moduri personale (indicativ, conjunctiv, optativ, imperativ) și moduri nepersonale (infinitiv, gerunziu, participiu, supin). Prin conținutul lor semantic, în primul rând, sunt moduri autentice: indicativul, conjunctivul, optativul, imperativul și prezumtivul; toate sunt moduri personale. Dintre ele, însă, imperativul este unipersonal și în plan semantic, și în planul expresiei (defectiv de persoanele I și a III-a), iar conjunctivul perfect prezintă omonimia tuturor termenilor corelativi de persoană și număr (Eu, tu, el, noi să fi cântat.) Celelalte „moduri” sunt forme absolute
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se realizează, o serie de valori particulare se manifestă numai la prezent: • imperativ; este deosebit de frecventă această valoare a conjunctivului prezent, prin care limba română își completează, într-un anume fel, trebuințele rămase neacoperite de imperativul propriu-zis, din cauza caracterului său unipersonal. Conjunctivul cu valoare de imperativ are toate trei persoanele (persoana I, numai la plural): „Ei, acum cumnate, ia să vorbim o vorbă colea între bărbați, cocoanele să nu asculte;...” (I.L. Caragiale); „Să părăsești casa mea, muiere prefăcută; să te duci
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la oricare din cele cinci moduri autentice (moduri personale și predicative, în perspectiva Gramaticii Academiei și a gramaticii curente): indicativ, conjunctiv, potențial-optativ, prezumtiv, imperativ. Dacă unele verbe sunt defective de persoanele I și a II-a (verbe impersonale și verbe unipersonale) iar unele moduri verbale cunosc o singură persoană, a II-a (imperativul) sau au forme omonime pentru toate trei persoanele (conjunctivul perfect), ele își asumă predicația, - constituindu-se prin ele înseși în nucleu predicațional monomembru al unei propoziții suficiente semantico-sintactice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numelui (pronumelui etc.): Îmi trebuie timp / curaj / haine / bani etc. Această deosebire - relativă - se reflectă în (și este întărită de) comportarea celor două subcategorii de verbe în organizarea enunțului sintactic. Verbele din prima subcategorie sunt verbe personale (tripersonale, majoritatea, sau unipersonale). În consecință, ele impun realizării concrete a subiectului doar restricții care țin de exigențe ale unei compatibilități semantic-lexicale: Fetița pictează. dar nu Privighetoarea pictează., Câinele latră dar nu Mircea latră. Verbele din subcategoria a doua sunt, de fapt, apersonale. Ele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
același timp și cauza care a determinat acțiunea.” (G.A., II, 169); • pronume: „... Căuta cu privirea un anumit om, mai așa, de-al lor, potrivit să fie întrebat...” (M. Preda, M. Sg., I, 6); • adjective: „Complementele indirecte care determină verbe unipersonale sau forme unipersonale ale unor verbe personale au rol de subiect logic”. (G.A., II, 168), „S-a scris foarte mult până acum despre numerele pitagoreice ca și despre triunghiul dreptunghic.” (V.Gh. Vodă, 84); • forme verbal-nominale: În loc să-mi cumpere hârtie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cauza care a determinat acțiunea.” (G.A., II, 169); • pronume: „... Căuta cu privirea un anumit om, mai așa, de-al lor, potrivit să fie întrebat...” (M. Preda, M. Sg., I, 6); • adjective: „Complementele indirecte care determină verbe unipersonale sau forme unipersonale ale unor verbe personale au rol de subiect logic”. (G.A., II, 168), „S-a scris foarte mult până acum despre numerele pitagoreice ca și despre triunghiul dreptunghic.” (V.Gh. Vodă, 84); • forme verbal-nominale: În loc să-mi cumpere hârtie de scris la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
verb îndeplinește funcția de predicat verbal. * raportarea la persoană: verbe personale (care, în planul conținutului, pot fi asociate unui nominativ persoană, iar în planul formei au forme pentru persoane diferite: a cânta, a reuși, a solicita etc.) vs. verbe impersonale/ unipersonale prin formă, impersonale prin conținut (verbe care au formă numai pentru persoana a III-a și care nu pot fi asociate unui nominativ-persoană: a ploua, a ninge, a trebui, a se cuveni etc. în propoziții, acestor verbe li se asociază
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
după cum arăta Guțan 21, a avut pe alocuri o claritate și o simplitate nemaiîntâlnite până atunci în legislația de profil, cu toate că a promovat toate criteriile de realizare a unei administrații moderne și eficiente, prin faptul că a acordat prioritate instituțiilor unipersonale (primarul care era numit) și de executare în locul celor colective și deliberative (consiliul comunal) a provocat o răsturnare totală a valorilor descentralizării administrative și a făcut posibilă instaurarea unui centralism fără precedent. Epoca dictaturii regale a marcat începutul decăderii și
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
curajul intelectual mai încolo de stadiul reflexiv-critic. Visam să facem echipă, să ocupăm zone de decizie, să imprimăm profesionalism pe o arie cât mai largă de influențare. Lumea pe care voiam s-o schimbăm era cea în care coarnele dictaturii unipersonale începeau să crească din ce în ce mai vizibil. O lume care scotea de pe orbită exact categoria căreia ne încăpățânam să credem că îi suntem parte. În ciuda refuzului de a accepta că, de fapt, devenim generația castrată, semnele erau cum nu se poate mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
excepției susțin că redactarea acestui text de lege este defectuoasă, întrucât "legiuitorul vorbește despre asociat unic al societății comerciale, deși Codul comercial în vigoare la 11 iunie 1948, când a fost efectuată naționalizarea imobilului, nu reglementa existența unor societăți comerciale unipersonale, asimilabile societății comerciale cu răspundere limitată, reglementată de Legea nr. 31/1990 ". În opinia lor, având în vedere că textul de lege criticat nu a fost reglementat în raport cu prevederile legale privind societățile comerciale existente la data naționalizării, acesta este parțial
DECIZIE nr. 222 din 18 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) şi (7), art. 27 alin. (1) şi (2) şi ale art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158585_a_159914]
-
conflict juridic de natură constituțional�� nu a fost creat prin declarațiile examinate, care nu au produs nici un efect juridic. Curtea constată că opiniile, judecățile de valoare sau afirmațiile titularului unui mandat de demnitate publică așa cum este Președintele României, autoritate publică unipersonală, ori cum este conducătorul unei autorități publice - referitoare la alte autorități publice nu constituie prin ele însele conflicte juridice între autorități publice. Părerile sau propunerile privind modul cum acționează ori ar trebui să acționeze o anumită autoritate publică sau structurile
DECIZIE nr. 53 din 28 ianuarie 2005 asupra cererilor de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Parlament, formulate de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165229_a_166558]
-
excepției susțin că redactarea acestui text de lege este defectuoasă, întrucât "legiuitorul vorbește despre asociat unic al societății comerciale, deși Codul comercial în vigoare la 11 iunie 1948, când a fost efectuată naționalizarea imobilului, nu reglementa existența unor societăți comerciale unipersonale, asimilabile societății comerciale cu răspundere limitată reglementată de Legea nr. 31/1990 ". Având în vedere că textul de lege criticat nu a fost reglementat în raport cu prevederile legale privind societățile comerciale existente la data naționalizării, acesta este parțial inaplicabil în speță
DECIZIE nr. 487 din 16 decembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 lit. a), art. 24 alin. (1) şi (7), art. 27 alin. (1) şi (2) şi art. 32 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al imobilelor preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/155467_a_156796]
-
exercitată în următoarele forme, definite la art. 4-23 din O.U.G.: ... a) cabinete individuale, denumite în continuare CI; ... b) cabinete asociate, denumite în continuare CA; ... c) societate civilă profesională cu răspundere limitată, denumită în continuare SPRL; ... d) întreprindere profesională unipersonală cu răspundere limitată, denumită în continuare IPURL. ... (2) Practicianul în insolvență nu își poate organiza și desfășura activitatea concomitent în mai multe forme de organizare și nu poate avea calitatea de asociat decât într-o singură societate civilă profesională, cu excepția
STATUT din 29 septembrie 2007 (**republicat**) (*actualizat*) privind organizarea şi exercitarea profesiei de practician în insolvenţă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195998_a_197327]