169 matches
-
în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. Articolul 14 Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Articolul 15 Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și cu consultarea parohiilor
STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*) Bisericii Unitariene Maghiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268907_a_270236]
-
referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. Articolul 14 Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Articolul 15 Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și cu consultarea parohiilor interesate, sunt de competența
STATUT din 7 iulie 2010 (*actualizat*) Bisericii Unitariene Maghiare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268907_a_270236]
-
a luat naștere în urma deciziei de reunificare din anul 2012 a Bisericii Unitariene din Transilvania cu Biserica Unitariană din Ungaria, fiind succesoarea acestora. Partea A Dispoziții generale Art. 1. - Biserica Unitariană Maghiară, denumită în continuare Biserica, este comunitatea religios-etică a unitarienilor maghiari și a celor de altă naționalitate care li s-au alăturat. Art. 2. - Biserica se organizează, se guvernează și conduce potrivit legilor statale în vigoare, pe baza principiului sinod-presbiterian al moralei și eticii, conform unor legi și regulamente create
ORDIN nr. 143 din 30 octombrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
și de gestiune. În general, cu excepția derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza
ORDIN nr. 143 din 30 octombrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
În general, cu excepția derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale
ORDIN nr. 143 din 30 octombrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
derogărilor de la normele în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și
ORDIN nr. 143 din 30 octombrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
în vigoare stabilite, prevederile referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și cu consultarea parohiilor
ORDIN nr. 143 din 30 octombrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
referitoare la protopopiate sunt valabile și pentru eparhie. ... Art. 14. - Unitățile organizatorice intermediare ale Bisericii: Eparhia din Ungaria a Bisericii Unitariene Maghiare pe teritoriul Ungariei, respectiv Protopopiatul Unitarian Cluj-Turda, Protopopiatul Unitarian Mureș, Protopopiatul Unitarian Târnava, Protopopiatul Unitarian Cristuru Secuiesc, Protopopiatul Unitarian Odorheiu-Secuiesc și Protopopiatul Unitarian Treiscaune-Alba de Sus pe teritoriul României. Art. 15. - Modificarea teritoriului ori schimbarea denumirii protopopiatelor, precum și noua distribuție a parohiilor în protopopiate, pe baza propunerii adunării generale ale protopopiatelor și cu consultarea parohiilor interesate, sunt de competența
ORDIN nr. 143 din 30 octombrie 2015 privind modificarea şi completarea Statutului Bisericii Unitariene din Transilvania, recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 641/2010. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268854_a_270183]
-
48%). Pentru 7,9% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,55%),cu minorități de reformați (5%), greco-catolici (3,98%), romano-catolici (3,43%), penticostali (1,6%), baptiști (1,06%) și unitarieni (1%). Pentru 8,1% din populație nu este cunoscută apartenența confesională. Mediașul este un centru important de exploatare a gazului metan (din anul 1900). În secolul al XIX-lea, vechile centre meșteșugărești de aici s-au transformat în fabrici și
Mediaș () [Corola-website/Science/296955_a_298284]
-
populația orașului Brașov. Municipiul Brașov are, potrivit recensământului din 2002, o "populație" de 284.596 locuitori. Structura etnică a acesteia este următoarea: Recensământul din anul 2002 a relevat că în Brașov există următoarele confesiuni: Ortodocși - 244.220, Reformați-Calvini, Greco-catolici, Penticostali, Unitarieni, Romano-catolici, Baptiști și Adventiști de Ziua a Șaptea. De asemenea 273 persoane s-au declarat fără religie și 238 atei. Împreună cu regiunea metropolitană, creată în 2007, Brașovul ar avea, estimativ 400.000 de locuitori ("2007"). Municipiul Brașov are, potrivit recensământului
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
18%) și romi (5,45%). Pentru 9,13% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (72,55%), dar există și minorități de reformați (5,53%), penticostali (3,27%), greco-catolici (2,79%), unitarieni (1,71%), romano-catolici (1,57%) și martori ai lui Iehova (1,57%). Pentru 9,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Scăderea numărului credincioșilor romano-catolici și reformați-calvini între anii 1930-1992 se explică prin refugiul etnicilor maghiari în Transilvania de
Turda () [Corola-website/Science/296960_a_298289]
-
Bethlen și cea a lui Gheorghe I Rákóczi a adus epoca de aur în Transilvania. Principatul a devenit centrul culturii ungare și al umanismului, principalul bastion al Protestantismului în Europa de Est și singura țară europeană în care romano-catolicii, calviniștii, luteranii și unitarienii se bucurau de libertate religioasă totală. Statutul creștinilor ortodocși și al credincioșilor mozaici din Transilvania era acela de "tolerați", adică neavând una din cele patru religii oficiale ("recepte") ale principatului, aveau totuși dreptul să-și practice cultul și să-și
Istoria Transilvaniei () [Corola-website/Science/296957_a_298286]
-
evrei (4,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional populația era alcătuită în 1930 din 2.734 ortodocși (34,9%), 1.551 greco-catolici (19,7%), 1.131 reformați (14,4%), 1.055 romano-catolici (13,5%), 779 luterani (9,9%), 180 unitarieni (2,3%) ș.a. Conform recensământului din 2002 în Făgăraș locuiau 36.121 de persoane, dintre care 93,23% de etnie română, 4,54% etnici maghiari și 1,17% romi, restul etniilor având sub 1% fiecare în parte. Așezarea este atestată
Făgăraș () [Corola-website/Science/296980_a_298309]
-
înființat la Cluj în contextul reformei protestante. Anul 1568 este considerat anul fondării Bisericii Unitariene. În acel an Dieta de la Turda a proclamat libertatea religioasă în Transilvania, admițând credința unitariană ca religie recunoscută a Principatului Transilvania. De-a lungul istoriei unitarienii au fost prezenți în oraș, dar au fost minoritari între protestanți (reformați, luterani). Comunitatea unitariană numai în 1869 a reușit să ridice o casă de rugăciune și un han la colțul străzilor actuale Bolyai și Tamás Borsos. Pe locul casei
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
neogotic. Interiorul bisericii este puritan, foarte simplu, fără obiecte de artă religioasă, întrucât cultul unitarian interzice existența unor astfel de obiecte. Singurele decorațiuni sunt brâurile pictate cu motive florale, care marchează nervurile bolților sau anumite contururi. Creșterea substanțială a numărului unitarienilor a făcut posibilă construirea Bisericii din Piața Dávid Ferenc, în Dâmbul Pietros. Stilul ales a rămas la rădăcinile puritane și transilvănene, astfel clădirea face o aluzie la vechile biserici fortificate. Conform recensământului din 1992, după etnie locuitorii se împart în
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă: 4 romano-catolici, 2 reformați, 13 penticostali, 1 greco-catolic, 10 baptiști, 30 aventiști de ziua a șaptea, 1 unitarian, 9 creștini după Evanghelie, 57 evangheliști, 1 nedeclarat iar restul până la 9245 locuitori erau ortodocși. Ministerul Culturii și Cultelor, Institutul Național al Monumentelor Istorice a declarat ca monumente istorice mai multe case din Brănești, printre care casele Mihai Rizescu, Ghiță
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
în care Avraam și soția sa Sarra le oferă ospitalitate celor „trei Oameni”, la "stejarul Mamvri", se referă la revelarea Sfintei Treimi: Pasajul este ilustrat de "Icoana Sfintei Treimi" a pictorului / iconarului rus Andrei Rubliov. "interwiki" Martorii lui Iehova și unitarienii nu recunosc dogma Sfintei Treimi, împreună cu unele mișcări penticostale mai mici.
Sfânta Treime () [Corola-website/Science/300218_a_301547]
-
fost înregistrați 1.437 locuitori, dintre care 1.002 germani, 240 români, 129 țigani, 61 maghiari, 4 evrei, 1 slovac. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 998 evanghelici (luterani), 357 greco-catolici, 40 reformați (calvini), 18 romano-catolici, 14 ortodocși, 6 unitarieni și 4 mozaici. Din 2 septembrie 2013, în comuna Jidvei, în fostul sediu al Romtelecom din vecinătatea Primăriei, va funcționa un Serviciu Public Comunitar Local de Evidentă Persoanelor. Instituția va deservi comunele Jidvei, Sona și Cetatea de Baltă. Prin deschiderea
Jidvei, Alba () [Corola-website/Science/300246_a_301575]
-
cele de români (9,99%) și romi (6,09%). Pentru 3,73% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, nu există o religie majoritară, locuitorii fiind reformați (49,17%), romano-catolici (14,8%), ortodocși (13,04%), unitarieni (5,62%), martori ai lui Iehova (4,57%), adventiști de ziua a șaptea (4,21%) și fără religie (3,28%). Pentru 4,32% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În orașul Miercurea Nirajului există următoarele unități de învățământ: Prima
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
ș.a. Ca limbă maternă în județ domina limba română (75,1%), urmată de maghiară (22,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional structura populației era astfel: 42,3% greco-catolici, 33,1% ortodocși, 14,4% reformați, 4,5% unitarieni, 4,1% romano-catolici ș.a. Distribuția populației județului pe orașe și plăși era următoarea: În anul 1930 populația urbană a județului era de 20.023 locuitori, dintre care 49,7% maghiari, 38,9% români, 4,3% evrei, 2,6% germani, 2
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
53,1%), urmată de română (39,0%), germană (2,7%), idiș (2,2%), țigănească (1,2%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,9% reformați, 26,0% greco-catolici, 15,7% romano-catolici, 12,0% ortodocși, 9,2% unitarieni, 4,3% mozaici ș.a.
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
limba română (33,8%), de limba idiș (7,1%), germană (2,6%) ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era formată din 27,8% reformați, 22,2% greco-catolici, 19,5% romano-catolici, 13,7% mozaici, 11,7% ortodocși, 2,3% lutherani, 2,0% unitarieni ș.a.
Județul Cluj (interbelic) () [Corola-website/Science/300729_a_302058]
-
idiș, iar 2,1% limba țigănească. Din punct de vedere confesional locuitorii județului Mureș s-au declarat în proporție de 32,4% greco-catolici, 30,3% reformați, 14,5% ortodocși, 12,1% romano-catolici, 3,9% lutherani, 3,6% mozaici, 2,6% unitarieni ș.a. Populația urbană a județului număra 47.807 locuitori, dintre care 54,3% maghiari, 24,3% români, 13,4% evrei, 6,0% germani, 1,1% țigani ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban predomina limba maghiară, vorbită de 61,2
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
din populație ca limbă maternă, limba idiș (7,4%) și limba germană (6,2%). Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 32,6% reformați, 20,1% romano-catolici, 14,2% greco-catolici, 14,2% mozaici, 10% ortodocși, 5,9% lutherani, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Mureș (interbelic) () [Corola-website/Science/300728_a_302057]
-
54,2% români, 26,7% maghiari, 12,4% germani, 4,9% evrei ș.a. Sub aspect confesional orășenimea era alcătuită din 34,9% ortodocși, 19,7% greco-catolici, 14,4% reformați, 13,5% romano-catolici, 9,9% lutherani, 5,0% mozaici, 2,3% unitarieni ș.a.
Județul Făgăraș (interbelic) () [Corola-website/Science/300754_a_302083]