237 matches
-
o asemenea cotă de vitejie, încordată și eroică. Tocmai de aceea moartea, ca formă de meditație și punere în act pe cont propriu, solicită numai spiritele alese și exemplare. Se poate spune că mioritismul, în intenția de abstractizare și de universalizare, se întemeiază pe ceea ce se numea, cu decenii în urmă, înălțarea impersonală a individului, pînă la acel nivel purificat al gîndului, de unde devine conștient de superioritatea eroismului etic față de brutalitatea faptelor fizice. Contemplarea estetică a acestui orizont ființial mi se
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
antică s-a terminat, aducând în loc o viața simplă specifică popoarelor migratoare care va constitui începutul Evului Mediu. Cea de-a doua formă de cenzură a fost cea cultural-religioasă ce a fost determinată de religia creștină. Creștinismul se dezvoltă prin universalizarea unui curent religios ce se naște în inima simplă și pură a "poporului ales", ceea ce o transformă într-o religie unică soteriologică, prin care, cei ce o urmau credeau că se împlinește destinul lumii. Prin dezvoltarea sa pas cu pas
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lor de către inchiziție la mult timp după dispariția oricărei forme politice sau teritoriale coordonate de catari. Ordinele cerșetoare Una dintre caracteristicile fundamentale ale bisericii creștine a fost apostolatul. Prin susținerea învățăturilor lui Hristos din localitate în localitate s-a realizat universalizarea religiei creștine și construcția unei biserici puternice. Această modalitate de propagare a învățăturii creștine a rămas și în perioada migrațiilor principala metodă de creștinare a popoarelor barbare. Dar de această dată transmiterea învățăturii nu se mai realiza din oraș în
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
mai degrabă la izolare decât la deschidere și comunicare. Educația pentru și într-o Europă (sau lume) unită trebuie să cultive inclusiv valori precum toleranța, respectul mutual, credința în egalitatea sau complementaritatea culturală și are ca sarcină, în acest context, universalizarea eventualelor diferențe spirituale sau valori locale, pentru o mai bună comunicare și conviețuire. Aceasta implică ivirea unei mentalități holistice, planetare, difuzată prin educație. Problema formării și evaluării profesionale a învățătorilor și profesorilor a fost cercetată în România în lucrările cercetătorilor
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
diferite. Tot mai multe programe masterale și doctorale includ tematica interculturală, valorificînd potențialul de cunoaștere și acțiune furnizat de eterogenizarea identitară proprie unei lumi globalizate. în sfîrșit, miza abordării interculturale este conferită și de un ansamblu de cauze izvorîte din universalizarea unor probleme sociale, sugerînd vocația preventivă a unei opțiuni de acest gen. Astăzi, fenomene precum traficul de ființe umane, terorismul, șomajul, emigrarea nu mai pot fi izolate în interiorul unor granițe politice; le sînt transculturale și solicită prin amploarea lor un
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
regimurile comuniste au formulat și "implementat" politici ce aveau ca grup țintă femeile. Dintre aceste politici putem aminti: politici sociale; politici familiale; politici economice și de ocupare a forței de muncă; politici de stimulare a participării și reprezentării social-politice (incluzând universalizarea dreptului de vot); politicile sexualității. Egalitatea, inclusiv cea de gen, era un concept-cheie al acestor politici. Ce fel de egalitate, însă? Documentele "de partid și de stat" nu foloseau conceptul de egalitate de gen ci pe acela de egalitate fără
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Facultatea de Istorie. El este în prelungire alături de alți trei colegi de-ai săi, inclusiv cu funcții de conducere.("Cotidianul", 2.II.2006); "inclusiv colegi cu funcții de conducere" Inițiativele locale (inclusiv la nivelul unor state federate americane) contribuie la universalizarea demersului. (22, 22-28.II.2006); "inclusiv inițiativele la nivelul unor state". În româna actuală adverbul inclusiv cunoaște o frecvență extrem de mare, devenind unul dintre clișeele specifice acestei perioade. Clișeizarea s-a produs prin extinderea sferei sale semantice, care i-a
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
adaptare la exigențele vieții sociale și de exercitare adecvată a rolurilor sociale; „comportament delictual" sau „infracțional" (desemnat frecvent prin termenul generic „delincventă") reflectă perspectiva juridică și se referă la acele categorii de fapte care încalcă valorile ocrotite prin normele juridice. Universalizarea și normalizarea devianței sunt, fără îndoială, cele mai spectaculoase efecte ale relativizării devianței; o dată cu analiza lor, pătrundem pe terenul paradoxului: relativitatea determină universalitatea, iar devianța devine normală. E adevărat că, vorbind despre devianță, totul depinde de interpretare, dar aceasta nu
ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
critică la adresa eticii kantiene se referă la formalismul exagerat și la lipsa de substanță a imperativului categoric. Singura condiție impusă maximelor universale este ca principiile noastre fundamentale să fie adoptate de toată lumea. Onora O'Neill crede că teoria kantiană de universalizare se distinge de principii înrudite cum sunt prescriptivismul universal sau Regula de Aur prin două aspecte importante: în primul rând, nu se referă la dorințe sau la preferințe, chiar dacă acestea ar putea avea valoare universală și, în al doilea rând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
patru datorii față de ceilalți oameni. Concluzia la care ajunge Hare este că exemplele doi și patru - interdicția promisiunilor false și interdicția indiferenței față de suferințele semenilor care nu se pot ajuta singuri - sunt în deplin acord cu înțelegerea utilitaristă a cerinței universalizării maximelor acțiunii. Argumentarea lui Kant s-ar baza, în ambele cazuri, pe ceea ce autorii de limbă engleză numesc în mod curent generalizare utilitaristă. Este vorba de răspunsul la întrebarea „Cum ar sta lucrurile dacă maxima mea ar deveni o lege
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
atunci agentul nu-și impune nimic. Caracterul de autoimpunere a promisiunii este astfel anulat. „O promisiune pe care o facem știind și gândind că nu o s-o respectăm se sprijină pe o maximă în contradicție cu ea însăși, a cărei universalizare nu poate fi gândită ca lege a naturii. Căci a gândi o lege după care o datorie față de tine însuți nu reprezintă cu adevărat o datorie față de tine însuți este imposibil.”25 Ultimele două exemple ale lui Kant se referă
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
caz de la examinarea consecințelor acceptării maximelor ca legi universale este, în acest sens, relativă. În demersul evaluării maximelor intervin în ambele cazuri atât logica, cât și experiența, ce-i drept, în moduri diferite. Logica intervine nu numai atunci când ceea ce implică universalizarea unei maxime se stabilește pornind de la concepte, ci, în aceeași măsură, și atunci când sunt examinate consecințele acceptării unei maxime ca lege universală. Nu putem gândi sau voi fără contradicție o lume în care toți oamenii ar face promisiuni pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
oamenii ar face promisiuni pe care nu ar intenționa să le respecte, nu și-ar cultiva aptitudinile și talentele sau ar refuza să acorde asistență celor care nu se pot ajuta singuri. Iar experiența intervine în mod direct atunci când implicațiile universalizării unei maxime sunt stabilite pornind de la examinarea consecințelor, și indirect atunci când asta se stabilește pornind de la concepte. În al doilea rând, cu greu s-ar putea contesta că cei înzestrați doar cu rațiune comună, spre deosebire de cei care posedă o gândire
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
atunci când asta se stabilește pornind de la concepte. În al doilea rând, cu greu s-ar putea contesta că cei înzestrați doar cu rațiune comună, spre deosebire de cei care posedă o gândire speculativă exersată, vor stabili dacă pot concepe sau vor voi universalizarea maximei acțiunii lor gândindu-se în primul rând la consecințe, adică la modul în care ar arăta lumea într-un asemenea caz. Dacă suntem raționali, dacă admitem că avem aceleași drepturi și obligații ca și semenii noștri, că nu suntem
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pe care le-ar avea respectarea sau încălcarea lor. Referindu-se la prezentarea exemplului doi, Höffe recunoaște că unele formulări ale lui Kant încurajează „interpretarea empirico-pragmatică” a principiului suprem al moralității. Höffe are în vedere în primul rând afirmația că universalizarea maximei de a face promisiuni pe care nu avem intenția de a le respecta ar submina în mod iremediabil relațiile de încredere reciprocă între oameni.29 Iar Ludwig, referindu-se la exemplul patru, susține că unele din formulările lui Kant
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
consecințele transformării maximei acțiunii noastre într-o lege universală. Trebuie să ne facem datoria independent de urmări, adică în mod necondiționat. Trebuie să stabilim însă care este aceasta. Iar în multe cazuri nu o putem face altfel decât examinând consecințele universalizării unor maxime alternative. Pare plauzibil că filosoful nostru a atribuit capacitatea de a realiza o asemenea evaluare rațiunii morale comune atunci când afirma că aceasta are permanent în fața ochilor principiul suprem al moralității. Așadar, a admite că îndatoririle morale sunt imperative
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
sensibilul, atemporalul în raport cu ceea ce este vremelnic, trecător, universalul în raport cu particularul. Blaga, dimpotrivă, a socotit că omul se realizează ca ființă deplină prin creația liberă de valori spirituale, creație care este întotdeauna cenzurată stilistic. Dacă accepta că în ordinea vieții practice universalizarea este, cel puțin în principiu, posibilă prin uniformizarea tehnologiilor, a sistemelor de organizare, de comunicare și prelucrare a informațiilor sau a nevoilor de confort 30, Blaga socotea că lumea culturii este o lume a particularității ireductibile. Este lumea în care
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată o notă de prospețime. Orice iubitor de frumos zăbovește în fața acestor lucrări interesante prin stilistica lor, adâncirea, esențializarea, subtilizarea unui aspect particular în macrocosm. Această tendință spre universalizare este relevată de simplitatea semnificantului, de un imaginar comun înzestrat cu o emoție copleșitoare. Un drum înzăpezit șerpuiește în fața unei case de țară, construită în linia arhitecturii tradiționale, iar în preajmă, un arbore solitar încremenit sub un cer oțelit, în
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
construcții sociale. Toate aceste postulate respectă principiul hermeneutic al relației între gândire și expresie, limitând doar gândirea prin apartenența ei la o anumită structură socială și moment istoric. Reperul interpretării este întotdeauna interesul de clasă. Sensul mișcării istorice este hermeneutic: universalizarea valorilor, impunerea valorilor celor mai universale față de cele mai puțin universale. Valoarea care succede istoria înglobează valoarea anterioară și o explicitează. De aceea, principiul de interpretare este faptul că anatomia omului este o cheie pentru anatomia maimuței. "Hermeneutica" marxistă este
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
despre postmodernitate, și depre o "ontologie a declinului" care impunea gândirea slabă și "hermeneutica slabă". Metafizica, "gîndirea tare" care domină, impune, care se crede universală, atemporală și este agresiv egocentrică, intolerantă față de contraziceri, presupune un "efort violent de omogenizare și universalizare". Dar "pretenția de a avea o legătură cu valorile, dacă nu este guvernată de memorie, de nostalgie, de rugăciune, este o pretenție demonică". în centrul teoriei lui Vattimo despre gândirea slabă se află noțiunile heideggeriene de Andenken (reamintire, regîndire) și
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
să funcționeze în asemenea condiții - care sunt, așa cum știm, singurele în care poate să funcționeze - nu va duce la menținerea păcii, însă va face inevitabil războiul. și nu numai atât: va face imposibilă limitarea războiului și, astfel, va duce la universalizarea lui. Dacă, în contextul regimului de securitate colectivă care ar funcționa în condițiile contemporane, A îl atacă pe B, atunci C, D, E și F ar trebui să-și respecte obligațiile colective și să vină în ajutorul lui B, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
indivizibilă înseamnă că și războiul este, de asemenea, indivizibil. În contextul teoretic al securității colective, orice război desfășurat oriunde în lume este un potențial război mondial. Astfel, un mecanism care urmărea să ducă la imposibilitatea războiului ducea în fapt la universalizarea lui. În loc să mențină pacea dintre două state, securitatea colectivă, așa cum ar trebui să opereze în lumea contemporană, este sortită să distrugă pacea dintre națiuni 5. Aceste comentarii la adresa securității colective văzute ca mecanism concret de menținere a păcii s-au
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe cei ce astăzi dorm somnul din mormânt.../ Și de-ar pieri în țărână nemernicul pământ,/ De-ar bate ceasul morții și veșnicul apus/ Tot zâmbetul de stele ar fi acolo, sus779. Aceste ascensiuni și coborâșuri sunt tendințele omului spre universalizare și ale divinului de întrupare, arcuri reflexe devenite poem. Dar nimeni, fără să aibă har și să fie adept al Luminii, nu poate fi Poetul. O sferă aduce taina în clopotul de taină. O, scurtă tristețe, rămâne de jur împrejur
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ce i se perindau de-a lungul spectacolelor vieții. Contemplând clipa, Faust exclamă: „Rămâi, ești prea de tot frumoasă!”. Însă clipa nu putea fi oprită în loc deși Faust pare că ajunsese la punctul suprem al înnobilării firii sale setoase de universalizare. Invocarea Elenei va limpezi semnificațiile Frumosului etern și va dura cât spiritul faustic se va clarifica. Prin urmare clipa „elenică” pregătea saltul faustic către un ideal. Veștmântul și vălul Elenei, rămase în brațele lui Faust sugereaza nimic altceva decât dobândirea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Jürgen Habermas dezvoltată În cunoscuta sa lucrare despre conștiința morală privită din perspectiva acțiunii comunicaționale.Etica discursului, rezultat al acțiunii comunicaționale, nu oferă orientări de conținut sau reguli de argumentare - ca În cazul eticii bazate pe un principiu fundamental de universalizare - ci o procedură cu multe premize, ce garantează imparțialitatea formării judecăților morale. Ca atare, acest tip de discurs moral are caracterul de universalitate esențial pentru orice etică autentică, dar nu În baza principiului fundamental de universalizare ci În sensul unei
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]