556 matches
-
în sat existau și cazuri de sifilis, zisă de către săteni „cel pierit”, boală ascunsă de majoritatea celor care o contractaseră, considerând că este o boală rușinoasă, tratându-se rudimentar, cu leșie, cu alifie de zincă sau precipitat galben și alte unsori care pe care le cumpărau de la farmacie; alții luau leacuri de la babele satului. Cei conștienți declarau boala și se tratau la spitalul din Parincea prin injecții cu „Neovalvorsan” și cu bromură de mercur. Dintre doftoroaiele satului amintim pe Floarea Borcea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își sufla în pumni, tremura de frig și se întorcea imediat la căldură. Despiaux vedea toate acestea. Scufundat în întuneric, de parcă ar fi fost și el legat de copac. Către miezul nopții, Mierck și Matziev, cu buzele încă lucind de unsoarea picioarelor de porc, terminau și brânzeturile. Vorbeau din ce în ce mai tare, mai și cântau. Băteau în masă. Băuseră șase sticle. Atât. Ieșiră împreună în curte, ca pentru a lua o gură de aer. Era pentru prima dată când Mierck se apropia de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
a lumii lui Anton Pann La vreo Dunăre turcească, Pe șes veșted, cu tutun, La mijloc de Rău și Bun, Pîn' la cer frîngîndu-și treapta, Trebuie să înflorească: Alba, Dreapta Isarlîk! Ruptă din coastă de soare! Cu glas galeș, de unsoare, Ce te-ajunge-așa de lin, Când un sfânt de muezin Fâlfâie, înalt, o rugă Pe fuișor, la ziua-n fugă... * - Isarlîk, inima mea, Dată-n alb, ca o raia Într-o zi cu var și ciumă, Cuib de piatră și legumă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și-o purta cu demnitate. Și-apoi, vă fac și eu papuci de casă, la amândoi. Așa că e bine, Tinco, se adresă biata mamă nevestii cismarului! Aveam acum, în clasa a șaptea, ghetele mele. Mare bucurie, mare! Le văcsuiam cu unsoare din borcanul de peste iarnă, cu seu, cu grăsime de găină tăiată, le așezam în rânduială “la linie” vârfurile sclipind de atâta frecare și le puneam ba la vedere, ba sub “chiridă”, ba sub pat. Era cu adevărat un element de
AMINTIRI CU GHEORGHE PÂRNUŢĂ ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360903_a_362232]
-
care au adus port joc grai busuioc zamă de părădaică în uimirea a peste cinci sute de trecători.Zilele Aradului sub denominația actanților măceni Cocovețu Zmăuu Grițari Nepotu lu Maria Litău au colorat decorul au jucat steagu oferind pită cu unsoare și piparcă usturoaie râjinită.Corturari adevărați iată felia lor de unicitate. Referință Bibliografică: FELII DE MĂCENISME / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2069, Anul VI, 30 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florica Ranta Cândea : Toate
FELII DE MĂCENISME de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368690_a_370019]
-
cu saxofon și doba corinde vechi precum le erau costumele-sumane, căciuli astrahan, cârpe după cap, poale zadii, sumane, păntălăni priceși căbaturi .Ingrediente pentru Parada Târgului și a Bucatelor au fost coșeruțe și străicuțe cu nuci mere clisa sărată prai zacusca unsoare pita împăturata acreala dar și corinde vechi rostite de aproape nonagenarul Baci Pirchița Ciocăneaua Criști Zmău Casian adevărați corindători care preț de câteva ceasuri în prezența primarului și a viceprimarului a trecătorilor au facut sa s deschidă Cerurile!Să ningă
CORINDATUL CU BANDA ÎN MACEA DIN PUSTA ARADULUI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368709_a_370038]
-
și de bunica, ce păreau pline de minunății, după cum ar spune Nică a lui Ștefan a Petrei. Printre acestea pot fi amintite: păsat, porumb fiert cu lapte, o prăjitură numită mălai pregătită din făină de porumb, lapte acru, 1-2 ouă, unsoare (untură de porc), scorușe pregătite din făină albă, ou, bicarbonat, lapte acru, se taie bucăți și se împletesc, se servesc cu un pahar cu lapte, papă, o mâncare pregătită din slănină prăjită cu ouă bătute, cârnați, brânză, mămăligă, paliogi, mâncare
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
la mijloc, chec cu urdă, pregătit din aluat de chec turnat în tavă, peste care s-a pus deasupra cu lingura urdă amestecată cu ou, zahăr și vanilie ca pentru plăcintă, scorușe (minciunele), gogoși pregătite din: lapte prins, smântână, ouă, unsoare (untură), salicali (amoniac), tăiate sub formă de fundulițe și prăjite, sarmale cu păsat pregătite din: orez, păsat (mălai măcinat mai mare) spălat în mai multe ape, morcov, țelină răzălită (dată pe răzătoare), condimente. Se dau legumele pe răzătoare, se amestecă
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Simina abia îl ține în brațe și de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când o miști mai tare. Pe păpușă o cheamă Pusă și
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
Simina abia îl ține în brațe și de aceea, când îl plimba în parc, îl plimba într-un cărucior care este căruciorul lui Lică. Căruciorul lui Lică a început să scârțâie și tăticul Siminicăi i-a uns rotile cu o unsoare specială și de atunci nu mai scârțâie. Simina îl iubește foarte mult pe Lică, poate chiar mai mult decât pe păpușă ei cu ochi albaștri care zice Ma-Ma când o miști mai tare. Pe păpușă o cheamă Pusă și
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
spre aceeași sursă. În centrul recentei plachete, se situează ființa, atât în postura ei empirică, în contact direct cu realitatea materială (“...cum să scrii poemul în miezul zilei/ când unii oameni mănâncă bucate gustoase,/ le înghit cu poftă, le curge unsoarea pe barbă pe piept,/.../...cum să scrii poemul când telefonul plânge/ în tăcerea lui albastră și/ rândunelele își fac cuib la colțul ferestrei/ între zidul care leagă nordul de sud și /zidul care leagă estul de vest,/cum să-l
“GREUTATEA GÂNDULUI NEROSTIT” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351663_a_352992]
-
meu, care cu ochiu-mi făcea: - Ce frumoasă-i morărița! Cât uium îți dau pe ea? Atât roata-a vrut s-audă, s-a oprit și mi-a scrâșnit... Iar morarul plin de ciudă -, tare mult s-a necăjit. - Apă ai, unsoare-ți dau... de ce stai, roată nebună!? Oameni buni, așa minune, poate cineva să spună Dacă-a mai văzut?... Veniți oameni și-mi priviți: Sensul roata și-a schimbat. Asta mă scoate din minți! Mi-a plecat moraru-n lume, și la
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
cum ne ia soarta din viață Galopul nebunilor cai Să nu te surprindă o urbe Cu aerul ei sobru, vetust Plimbarea pe străzile curbe, Muzeul cu patul lui Procust Dughene deschise din zori Obloanele trase la șapte Trepăduși pomădați cu unsori, Jupânesele care vând lapte Referință Bibliografică: In urbea cu plopii ca varga / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 313, Anul I, 09 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
IN URBEA CU PLOPII CA VARGA de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356285_a_357614]
-
lunea și veneam sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă cu unsoare și cu boia era la ordinea zilei. Părinții mei și-au tras mult de la gură pentru ca să pot învăța germana. Pentru că erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE II de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370818_a_372147]
-
lunea și veneam sâmbăta luând bătaie împreună cu copilul lor de aceiași vârstă cu mine, el stătea în fața iar eu în spatele lui și când dădea în el nu știu cum se făcea că ajungea la mine iar vorbă lui mama pâinea unsă cu unsoare și cu boia era la ordinea zilei. Părinții mei și-au tras mult de la gură pentru ca să pot învăța germana. Pentru că erau aproape tot timpul la serviciu am mai crescut și cu bone care ne-au umplut de păduchi, mama sosea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE.11 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370978_a_372307]
-
întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă. Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica îmi povestea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
întotdeauna îngrijită, vopsită în albastru iar în apropierea casei era o căbănuță răcoroasă unde ținea bidonul cu cârnați și costițe afumate conservate în untură, deseori bunica îmi șoptea și mă chema să-mi dea câte o bucată de cârnați cu unsoare pe o felie de pâine știind că-mi place tare mult. În cealaltă căbănuță care se afla în spatele casei ținea prunele uscate pe care mi le dădea alintându-mă.Făcând o comparație între bunicul și străbunicul meu, bunica îmi povestea
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
luminoase - poate fi văzut și astăzi pe acoperișul clădirii la parterul căreia se află Cofetăria Carpați. În 1936, pe cadrul respectiv, o reclamă luminoasă, cu litere de-o șchioapă promova un produs al fabricii brașovene „Schmollpasta”. Este vorba despre „Schmoll”, unsoarea cauciucată pentru piele. Scurt metrajele din acea vreme prezentau diverse teme de interes social și economic, cum ar fi sănătatea, circulația rutieră sau ultimele realizări ale industriei și agriculturii socialiste. Paradoxal, deși jurnalele premergătoare filmelor din cinematografe mi se păreau
CULTURA DE MASĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352961_a_354290]
-
mârțoaga pe care o închipuia și începu să protesteze: - Grea soartă au bieții bidivii! Uite cum mă înțeapă genunchii. Dar șalele! Deh, încheieturile oaselor mele, dar mai ales ale celor de-un leat cu mine, au de-acum nevoie de unsoarea aceea care se vinde la farmacie, continuă să se plângă, în timp ce-i aranja fetiței rochița șifonată de cocoașele umerilor săi. - Ce, bunicule? De ce m-ai coborât? Ai găsit urma vulpii? - Nu încă, fata mea ... Altceva am găsit ... Vezi tu bucata
UN BĂTRÂN ŞI DOI COPII de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354664_a_355993]
-
nu-i pune nici Beethoven nici Bach Nici arii din Verdi și nici din Ravel, Ea-i cântă un cântec făcut pentru el, La sânul ei cald strângându-l cu drag. Nu-i dă lapte praf, nu-l freacă-n unsori Ea-l spală mereu în apă de flori, La ureche-i șoptind rugăciune Îl învață cine-i stăpânul în lume. Aceasta-i măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359483_a_360812]
-
nu-i pune nici Beethoven nici Bach Nici arii din Verdi și nici din Ravel, Ea-i cântă un cântec făcut pentru el, La sânul ei cald strângându-l cu drag. Nu-i dă lapte praf, nu-l freacă-n unsori Ea-l spală mereu în apă de flori, La ureche-i șoptind rugăciune Îl învață cine-i stăpânul în lume. Aceasta-i măicuța cu privire albastră, Ce-și ține bucătăria sub ie, Și-și poartă prucuțul pe glie Cu ceru
MAMEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360675_a_362004]
-
rămas nimic de dat cu jula și aflu că acum se fură animale. Măcar de s-ar fura și animalele alea politice de dorm prin parlament. Dar cui le-ar folosi? Îl studiez în amănunt. Cu un sacou plin de unsoare pe la guler,pantaloni călcați la vreo trei dungi,pare într-adevăr un hoț ,chiar și de buzunare. Observă c-a scăzut în ochii mei destul de mult și-ncearcă să dreagă situația: - Poate nu-ți vine să crezi ,dar cândva am
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
fierte, întregi, în așa fel încât, atunci când mielul urma să fie tăiat felii, să se aibă în perspectivă și gălbenușul, ca un simbol vesel al soarelui. Se știe că pe vremea aceea gălbenușurile aveau culoarea galben-portocaliu. Umplutura era unsă cu unsoare de porc și împănată cu slănină crestată și apoi introdusă în cuptor, după ce se scoteau pâinea și cozonacii. De obicei, înainte de Paști erau unii săteni care tăiau porci și vindeau carnea. Așa că făceam și flèchéne (grătare) de porc, în tèpșe
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
sărbătoare lăsată de Domnul. De Paște nu se făceau atât de multe coptături ca la Crăciun, deorece nu erau frigidere și ele se stricau repede. Nu lipsea sucitura (cozonacul) cu nuci, brânzoicile, cornuțăii cu silvoiț (magiun de prune), frământați cu unsoare și un strop de lapte acru și coptătura cu moșina. Din categoria coptăturilor domnești legate cu ață - odată devenite domnișoare trebuia să așteptăm udătorii, băieții care ne stropeau cu parfum, ca să nu ne veștejim - nu lipseau prăjitura-televizor, foile cu sale-cale
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
un dosoi (șervet) de cânepă pe care să așezăm bunătățurile din străițile (traistele) noastre: slăninuță, ouă șherte (fierte), brânză de vacă, ceapă și ai verde, porodici (roșii), poprici (ardei), pepeni (castraveți), dacă le era sezonul și câte un borcan cu unsoare, scăpat nemâncat din iarnă, în care se odihnea ademenitor câte un vârf de cărnaț (cârnat) și câte o coastă friptă. Slănina o frigeam pe jar, scurgându-i unsoarea pe feliile de ptită (pâine) coaptă pe vatră. Dacă aflam bureți usturoi
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]