8,490 matches
-
de lămâie, 4 ouă, 200 g făină, 50 g migdale măcinate, o linguriță praf de copt; pentru umplutură și ornat: 250 g gem de caise, 200 g frișcă, 3 caise din compot, 2 linguri fistic tăiat mărunt. Mod de preparare: Untul se freacă cu zahărul, se adaugă zahărul vanilat, coaja rasă de lămâie și ouăle. Făina se amestecă cu praful de copt și cu migdalele măcinate și se încorporează în crema de unt. Aluatul se toarnă într-o formă de chec
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
2 linguri fistic tăiat mărunt. Mod de preparare: Untul se freacă cu zahărul, se adaugă zahărul vanilat, coaja rasă de lămâie și ouăle. Făina se amestecă cu praful de copt și cu migdalele măcinate și se încorporează în crema de unt. Aluatul se toarnă într-o formă de chec unsă cu unt și se lasă în cuptorul bine încălzit cca 50 de minute. Se lasă la răcit, după care se taie pe orizontală în trei părți. Se umplu foile cu 150
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
cu zahărul, se adaugă zahărul vanilat, coaja rasă de lămâie și ouăle. Făina se amestecă cu praful de copt și cu migdalele măcinate și se încorporează în crema de unt. Aluatul se toarnă într-o formă de chec unsă cu unt și se lasă în cuptorul bine încălzit cca 50 de minute. Se lasă la răcit, după care se taie pe orizontală în trei părți. Se umplu foile cu 150 g gem de caise, iar restul de gem se încălzește și
Agenda2004-15-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/282297_a_283626]
-
minute, după care se taie felii. A. S. Curcan cu fistic Ingrediente: un curcan (cca 4-5 kg), sare, piper, zeama de la trei lămâi, 50 g fistic, două lămâii întregi; pentru umplutură: 4 chifle, 5 dl lapte, o ceapă roșie, 30 g unt sau margarină, 50 g fistic, 50 g stafide, două mere, 30 g caise confiate, 2 ouă, o linguriță scorțișoară măcinată, piper, sare; pentru sos: o lingură unt, o lingură miere, o ceapă roșie, 2 linguri făină, 8,5 dl supă
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
întregi; pentru umplutură: 4 chifle, 5 dl lapte, o ceapă roșie, 30 g unt sau margarină, 50 g fistic, 50 g stafide, două mere, 30 g caise confiate, 2 ouă, o linguriță scorțișoară măcinată, piper, sare; pentru sos: o lingură unt, o lingură miere, o ceapă roșie, 2 linguri făină, 8,5 dl supă din cub, 2 căței de usturoi, o linguriță scorțișoară măcinată, o linguriță ghimbir bucățele, piper alb măcinat. Mod de preprare: Curcanul se sărează, piperează și se stropește
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
s-a înmuiat se înlătură folia, pe lângă curcan se așază lămâile tăiate în jumătate și se lasă până pielea curcanului devine aurie. Când este gata, se scoate din tavă, iar din zeama rămasă se prepară sosul. În zeamă se topește untul, se caramelizează mierea. Se adaugă ceapa tăiată mărunt, se presară cu făina și se adaugă supa. Se fierbe, se sărează, piperează, se adaugă usturoiul pisat, scorțișoara și ghimbirul. La servire curcanul se așază pe o tavă, se presară cu fistic
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
preferențial pe anul 2004, cu respectarea Ordinului ministrului economiei și comerțului nr. 345/16. 12. 2003. Printre produsele/grupurile de produse cuprinse în Lista contingentelor tarifare pentru importul în România se află: carne de bovină; carne de pasăre; lapte praf; unt; brânzeturi și cașuri; cartofi; grâu; secară; orez, făină de orez, crupe și grișuri din orez, pelete din orez; margarină; zahăr; ciocolată și alte preparate alimentare care conțin cacao; măsline; înghețată; bere; tutun etc. Ordinul de mai sus a intrat în
Agenda2005-04-05-general4 () [Corola-journal/Journalistic/283303_a_284632]
-
din lista de meniu: gustare caldă asortată - 95 000 de lei, ciorbă de burtă - 65 000 de lei, ciorbă țărănească - 50 000 de lei, somon cu sos - 170000 de lei, cotlet de porc Normandia - 110 000 de lei, melci cu unt și usturoi - 150 000 de lei, turnedo Taverne - 140 000 de lei, mere umplute cu nucă și frișcă - 50 000 de lei, papanași - 60 000 de lei, clătite cu gem sau brânză - 30000-55 000 de lei și altele. Persoanele interesate
Agenda2004-48-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/283091_a_284420]
-
creionată de Carianopol. Mai întîi e de observat că nu e adevărat că marele prozator și dramaturg n-ar fi frecventat cafeneaua literară. O frecventa. E știut că, în fiecare dimineață, lua micul dejun la Capșa, (ouă moi la pahar, unt, șuncă, cornuri și un svarț) în care vreme își citea, atent, presa zilei. Și prînzul îl lua la Capșa și se plîngea de mizerie pentru că nu putea lua și cina tot acolo. Nu evita întîlnirile cu colegii scriitori, preferînd, evident
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
de pe malul mării, după "un formidabil pește cu sos de stridii" pregătit de patron special pentru monsieur Jean-Serge Husum, un gurmand căruia îi sînt interzise, aflăm, "și zahărul și prăjiturile și mierea și pîinea și cartofii și pastele făinoase și untul și grăsimile și sarea și sărățelele, și tot ce poate face bucuria alimentară a omului normal"... Pentru mine, Sergiu Huzum rămîne mai ales povestitorul unei secvențe pe care mi-a încredințat-o într-un interviu: o mamă bătrînă, de 80
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
unt sigur că nu Îl cunoașteți și nici nu ați auzit de Dimitre. Eu l-am Întâlnit prima dată În urmă cu 7 ani și mă consider chiar norocos că am avut șansa de a-l cunoaște. Rar găsești oameni ca
Dimitrie. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/84_a_153]
-
a scris. Izbutit e și portretul lui Camil Petrescu, creionat, cu dragoste și prețuire, din amintiri trăite, omul care se tot plîngea că e muritor de foame, lua, zilnic, micul dejun la Capșa (cornuri, ouă moi la pahar, cuburi de unt, cafea cu lapte), apoi șvarțul, după ce citea gazetele zilei, extrăgînd, de acolo, ce găsea mai relevant. Prînzul îl lua tot la restaurant (de obicei Capșa), necazul fiind că nu avea bani să ia și cină tot acolo. Avea, îl descrie
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
dar are dreptul oricine să fie vanitos și, ăn general, să fie oricum dacă nu face rău nimănui. Oricine are dreptul să se contrazică și an special Cioran. Unde lucrurile se strică este când vrea și foamea și pâinea cu unt. ăE cu putință că eu să fi dat un interviu pentru un magazin care se tipărește an milioane de exemplare?a (605). Va trebui să-l căinam pentru ămomentulă lui de slăbiciune. ămi vin an minte membrii de partid. Mai
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
se impunea o hotărâre. „Ne jucăm de-a prăvălia.” Iute aranjat decorul, actorii sunt deja în rol. În general, proviziile rămân imaginare și tejgheaua la fel. Ca totdeauna, eu sunt vânzătoarea și el cumpărătorul. Vânzătoarea își prezintă marfa. Lapte, pâine, unt am de obicei în prăvălie. Să nu mi se ceară mai mult, nu fac minuni. De pildă, dulceața nu-i de vânzare, căci Justine face tingiri după tingiri cu fructele din grădină. Zilele astea ne cheamă să lingem cratița. E
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
ultimul este pentru zilele de sărbătoare ori de vizită. De exemplu, unchiul Paul din Paris. Dar Parisu-i departe și Paul nu vine niciodată fără nevastă. „Ea-i algeriancă”, spune bona. La amândoi le place coilicul dimineața, să-și pună mult unt pe tartine! „Aaa, sigur, vreți să cumpărați unt, domnule? Vreți un bulgăre întreg? Luați doar o felie, e destul.” Justine afirmă că lucrurile astea nu trebuie să se repete așa de des în carnetul ei de cheltuieli! Carnetul ăsta este
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
vizită. De exemplu, unchiul Paul din Paris. Dar Parisu-i departe și Paul nu vine niciodată fără nevastă. „Ea-i algeriancă”, spune bona. La amândoi le place coilicul dimineața, să-și pună mult unt pe tartine! „Aaa, sigur, vreți să cumpărați unt, domnule? Vreți un bulgăre întreg? Luați doar o felie, e destul.” Justine afirmă că lucrurile astea nu trebuie să se repete așa de des în carnetul ei de cheltuieli! Carnetul ăsta este foarte important pentru ea. Acolo este scris totul
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
se repete așa de des în carnetul ei de cheltuieli! Carnetul ăsta este foarte important pentru ea. Acolo este scris totul, cu un creion foarte ascuțit. Prețurile sunt la capătul liniei, pe margine. „Deci, domnule, pentru dumneavoastră, lapte pâine și unt. Asta-i tot pentru azi, nu-i așa?” Momentul pentru a stabili prețul sosește prea repede. Oare știu să număr până la zece fără greșeală? E cazul să spun totuși o cifră. Franci și cenți, asta face parte din joc. Uneori
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
de imortele agățat într-un cui la bucătărie. Să merg poate s-o ajut să dea zăpada? Sau mai bine să-mi fac vânt și să dispar până deseară? O să vină imediat, gâfâind toată, o să-și ungă o pâine cu unt și o să se uite tâmp pe fereastră. Ea o să înghită cerul, casele și vârful copacilor; totul o să fie mestecat de gura-i imensă. Maică-mea n-a văzut niciodată nimic pe fereastră, privirea-i e întoarsă spre sine când stă
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
poetului cerul derizoriu. Pomposul ritual poetic e dat la o parte pentru a face loc ritualului neliniștitor al lucrurilor înseși. Inocența se rezumă la o floare ivită din mlaștina degradării unanime: În clipa cînd ieșeam să cumpăr/ ceva pîine ceva unt ceva detergent/ am vrut să opresc radioul/ dar mi-am zis lasă și lucrurile/ în absența noastră au plăceri estetice/ și pe drum mi s-a confirmat: într-o băltoacă/ stătea fericită/ lăsîndu-se voluptuos contemplată de apa gălbuie/ de pămîntul
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
cărui opreliști le-am simțit mulți dintre noi pe pielea noastră, în ciuda îngăduinței oficiale față de clasici, - i-ar fi dat poate mai puține bile roșii în materie de cultură... Poate că există însă, precum spun unii, o antinomie între civilizația untului și aceea a spiritului... O ultimă constatare care da Pasiunilor nepedepsite un gust oarecum amar: cultura înaltă nu protejează împotriva sadismului și inumanității, uneori chiar dimpotrivă. Cele ce s-au petrecut în Europa ne-au demonstrat-o din plin. Același
Lecția lui George Steiner by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16830_a_18155]
-
acțiune politică, dar de privit, priveam televiziunile vecinilor și de cumpărat, cumpăram tot de la ei. Cumpăram capsatoare pentru borcane, țigări BT și castraveți de la bulgari, Vegeta, ceasuri electronice și țigări Wikent de la sîrbi, cosmetice și anticoncepționale de la unguri, măsline, cafea, unt vrac, stafide și aparate de radio Selena, pentru Europa liberă, de la ruși. La urma urmelor, cine nu stătea pe graniță era literalmente suspendat din punct de vedere informațional, iar cine nu avea neamuri pe lîngă frontieră bea nechezol pînă intra
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
un alt model al lui Adrian Marino, întrucît ar fi vorba de "un ideal încă nerealizat". De observat aspectul precumpănitor civilizatoriu, material, al aspirațiilor d-sale, așezate la antipodul idealului abstractizant, pur intelectual, al lui C. Noica, ce excomunica "Germania untului": "Nu mai vreau (...) o Românie de chirpici, o Românie mizeră, pe care orice inundație o ia la vale și o distruge. Satele românești, așa cum arată acum, sînt lamentabile, sînt primitive. Fără comunicații, fără linii electrice în multe locuri, fără apă
Adrian Marino între lumini și umbre by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15783_a_17108]
-
de sălbăticiuni tinere cu care îmi sar dintr-odată în brațe când, la cererea mătușei Maria Sturdza, le dau voie să mai rămână un timp la Miclăușeni, să se joace cu Matei și să se ospăteze cu pâinea de casă, untul proaspăt, mierea și toate bunătățile Didinei, menajera. Elan, avânt de sălbăticiuni mici, scăpate în libertate, care surprind pe bătrâna doamnă și pe mine chiar, în liniștea înțepenită de la Miclăușeni. După-amiază, tur al proprietății, în grup - cu copiii și Spițui în
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
păsa de ce se întâmplă cu adevărat în România. Pe acest fundal, Vadim și Funar sunt singurii politicieni români consecvenți. Ei dau înainte cu "pericolul străin" și cu "demnitatea națională", chiar dacă România e din ce în ce mai izolată, iar "demnitatea" națională se topește ca untul la impactul cu inimioarele kitsch ale unor sărbătoriri exhibiționiste, precum Valentine's Day (nimic mai scârbos decât declarațiile gen "Sunt Nuți și, de St. Valentine, doresc să-i jertfesc lui Cristi floarea virginității mele!" - pe aceasta am auzit-o, uluit
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
de pâine or de mămăligă. Nu! La felul întâi, nenea paznicul sau nenea îngrijitorul de câini le pune-n farfurie un fel de "mărgele" - în fapt niște alimente vitaminizate, mari ca aluna, dar care conțin carne, margarină sau chiar și unt, că și-acela-i hrănitor pentru câini. La felul doi, le pui în altă farfurie lapte praf, dar nu "praf", ci îl prepari cu apă de zici că atunci l-ai muls de la vaca Joiana. După ce hrănește câinii, spală farfuriile în două
Palate pustii by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Journalistic/11876_a_13201]