112 matches
-
RM îndeamnă oamenii să voteze cu Băsescu. http://www.ziare.com/băsescu/știri- traian-basescu/liberalii-din-r-moldova-indeamna-oamenii-sa-voteze-cu-basescu-965798, (accesat 3 decembrie 2009). 11 Băsescu va deveni cetățean al RM, pe http://www.ziare.com/băsescu/președinte/traian-basescu-va-deveni-cetatean-al-republicii-moldova-1356246, 2 aprilie 2015. 12 Băsescu anunță urătorul proiect de țară, pe http://unimedia.info/știri/ video-basescu-anunta-urmatorul-pro iect-al-romaniei-unirea-cu-republica-moldova-68881.html, 27 noiembrie 2013. 13 PPE îl sprijină pe Băsescu, pe http://www.ziare.com/alegeri/alegeri-prezidentiale-2009/partidul-popular-european-il-sprijina-pe-basescu-pentru-un-nou-mandat-927885, 22 octobrie 2009. 14 http://www.ziare.com/băsescu/ prese dinte/basescu-despre-unirea-cu-r-moldova-trebuie-sa-facem-tot-ce-ne-sta-in-putinta-pentru-a-fi-impreuna-1290284
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
Apelul Uniunii românilor din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, pe http://www.opiniateleormanului.ro/c-a-l-v-a-r-u-l-redobandirii-cetateniei-romane/, (accesat 5 ianuarie 2011). Băsescu va deveni cetățean al RM, pe http://www.ziare.com/băsescu/președinte/traian-basescu-va-deveni-cetatean-al-republicii-moldova-1356246, 2 aprilie 2015. Băsescu anunță urătorul proiect de țară, pe http://unimedia.info/știri/video-ba sescu-anunta-urmatorul-proiect-al-ro maniei-unirea-cu-republica-moldova-68881.html, 27 noiembrie 2013. Dancu Ionel, pe http://www.stiripesurse.ro/proiectul- de-presedinte-al-lui-victor-ponta-ce-promite-liderul-psd-sa-faca-la-cotroceni 924893.html, (accesat 29.07.2014). Liberalii din RM îndeamnă oamenii să voteze cu Băsescu, http://www
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
fân și se acoperă cu un colț al feței de masă. Pâinea, ce simbolizează trupul Mântuitorului Iisus, se ține acolo până în dimineața Anului Nou, când gospodina casei face semnul crucii și taie păinea în patru. Primul sfert este dăruit copiilor urători, împreună cu o cană cu lapte îndulcit cu miere. Al doilea sfert îl vor primi animalele din gospodărie, iar jumătatea rămasă va fi consumată de cei ai casei, pe stomacul gol. Crăciuneii reprezintă jertfa divinității. Pregătiți din aluat dospit, Crăciuneii sau
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
discrepanța cu discursul adevărata călătorie, O sete care-l soarbe / E un adînc asemene /Uitării celei oarbe Mihăileni din salt tresar poalele de zăpadă, gardul din șir de mesteceni între vecini, La umbrăăă de stejărel / Da, da, da, da! doba urătorilor pe hol, din coastă albul bisericii, crucile, case treptele în adîncitură, biserica de ceață și fețele de brad brumate din hău întorc verde la trecere, Livezi-Ciuc fir de mesteacăn între brazi și pinul plantat podoabe de chiciură, terasament în botul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1966; Isprăvile lui Guguță, Chișinău, 1967; Codrule, codruțule (în colaborare cu Grigore Vieru), Chișinău, 1970; Ministrul bunelului. Alte isprăvi de-ale lui Guguță, Chișinău, 1971; Columb în Australia, Chișinău, 1972; Moș Gerilii, Chișinău, 1974; Primiți urătorii?, pref. Stanislav Rassadin, Chișinău, 1975; Guguță - căpitan de corabie, Chișinău, 1979; Calul cu ochi albaștri, Chișinău, 1981; Steaua lui Ciuboțel, Chișinău, 1981; Guguță și prietenii săi, Chișinău, 1983; Isprăvile lui Guguță, București, 1985; Privighetoarea, Chișinău, 1985; Scrieri alese, postfață Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
instinctele strămoșilor deveniră de nestăvilit. Ninsoarea încetase, luna se ivi într-o spărtură de nori luminând ca ziua... era o noapte senină și blândă, cum n-au mai fost... ... „ Ce se aude, Ilie!.. se miră D na. preoteasă. Parcă-s urători... nu ?!”. Da, da !.. sări ca ars, Părintele Director. Elevii noștri au căpiat..!”, zise el auzindu-i mai bine, și, hotărâ să pornească spre ei cu tot omătul care acoperea drumul că nu se mai știa pe unde-i. „ Ei, lasă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apucă Sfinția Sa, să strige: ” Da’ ce-i cu voi, măi.. v-ați pierdut mințile..?!”, că toți ne-am făcut nevăzuți, sărind ca iepurii, în copci, prin omătul până la brâu spre școală unde aveam dormitorul. Gospodăria săteanului s-a golit de urători cât ai clipi, lăsând în urmă doar ecoul cântecului, care încă mai plutea în aer. „ Da’ ce-i, dom’ Părinte... ce rău au făcut feciorii ?!”, s-au pornit gospodarii, mâniați că li s-a stricat „gostia”.. Lăsați, dom’ Părinte feciorii
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
am zis nimic deoarece a devenit mult prea arogant ca să se poată discuta cu el. M. D. </citation> (112) <citation author=”Mihai Drăgan” desc =”[Felicitare de sezon: noapte de iarnă, omăt strălucitor, pe un delușor o casă cu cerdac, doi urători]”> Dragii noștri, În pragul Anului Nou 1978 vă urăm, din toată inima, multă sănătate, noroc și fericire, ani mulți și rodnici în succese literare. Dorim vajnicului nostru fin Ducu Alexandru și minunatei Roxana, care și serbează la 5 ianuarie ziua
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
de la audiența semnificativă - și semnificativ de beată“, și cînd comentează, cu o ironie afectuoasă, cuvintele de mulțumire ale lui Granado: „Alberto, care se crede urmașul de drept al lui Perón, a ținut un discurs atît de impresionant și gogonat Încît urătorii noștri se zguduiau de rîs.“ Dar despre bolnavii de lepră și despre viața lor vorbea pe alt ton, folosind moderația pentru a Încerca - inutil - să-și ascundă propria suferință. Scriind despre părăsirea leprozeriei din San Pablo, Che a spus: „În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
noi, Într-un canoe mare; ne-au cîntat serenade de rămas-bun de pe ponton și au ținut niște cuvîntări foarte emoționante. Alberto, care se crede urmașul de drept al lui Perón, a ținut un discurs atît de impresionant și gogonat Încît urătorii noștri se zguduiau de rîs. A fost una dintre cele mai interesante experiențe ale excursiei noastre. Un acordeonist nu avea degete la mîna dreaptă și se folosea de niște bețigașe legate de Încheietură; cîntărețul era orb; și aproape toți ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
flori, dar, rupînd ele florile, nicicînd nu le pun imediat la brîu sau sîn, ci le trag peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi ele scutite de ură trimisă. Fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite. Dacă se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Georgescu încă era ministru al afacerilor interne, în pofida numeroaselor remanieri guvernamentale ce au fost executate pe perioada mandatelor prim ministeriatului deținut de dr. Petru Groza. Într-un material publicat anterior, arătam modul de aplicare a cenzurii. Persoana sau grupul de urători erau obligate a se prezenta cu textul în brațe la postul de jandarmi din comuna respectivă. Șeful de post îl verifica după care îl trimitea la Legiunea de Jandarmi Vaslui. Comandantul acestei instituții ce devenise principala forță de poliție rurală
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
animalele alea de flăcăi vine cu o propunere înspăimîntătoare. Eu zic s-o luăm fiecare pe cont propriu. Ăsta mic nu se poate ține de noi, îl lăsăm să se întoarcă în sat. În sat, unde se auzea, surd, zarva urătorilor. Simt că-mi tremură inima în piept. La asta nu mă așteptam. Dar cînd îi vorba de viață și de moarte...fiecare pentru el. Se pornesc la drum rîzînd și eu țin aproape, între ei. Neapărat cineva trebuia să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a crescut enorm. Voi învinge, o să vedeți, o să mă auziți cum spun "Hristos a înviat!". Nimeni nu-l contrazicea, dar tuburile de oxigen n-au fost folosite nici de Crăciun și nici de Anul Nou. Lăsați ușa deschisă să vină urătorii... Îi asculta atent, le oferea darul și, aproape neauzit, spunea: Să veniți și la anul, chiar dacă... cine știe? După Anul Nou boala a început să se manifeste din ce în ce mai vizibil. Prin martie apela tot mai des la oxigen. Nu, nu, cumătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
farmecul, duioșia și chiar aspectul copilăresc și sentimental. Nu voi uita niciodată obiceiurile de iarnă, când mergeam cu prietenii mei la joacă, să colindăm de Crăciun prin sat, iar de Anul Nou cu plugușorul, unde de obicei aveam rolul de urător, de veneam dimineață răgușit, dar umplut de daruri. Dar ce folos că viața nu se întoarce înapoi!... Mai târziu, ca elev și student, am organizat la rândumi baluri grandioase la căminul cultural întovărășite de serbări diversificate - cor, teatru, scenete - unde
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
pe un ger și un viscol cumplit, v-ați despărțit în capătul de sus al străzii Muzelor /Nicolae Bălcescu de astăzi/. El a plecat acasă, pe strada Kogălniceanu din apropiere, iar dumneata... dumneata încotro ai pornit? Spre Bojdeucă, să primești urătorii, cum îți era tare drag, ori spre debitul de tutun, unde acum stăpân era Zahei? Unde s-a sfârșit drumul dumitale? Spre ce stea ai făcut ultimul pas? Dacă ar fi fost să-i dăm crezare ziaristului C.Săteanu, iată
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
Vasile și avea o mulțime de musafiri, care mai de care mai cheflii. Aceștia, cunoscându-mă, m-au băgat în seamă, ca fiica domnului Silvestru și ne-au oferit pe lângă bunătățile de pe masă, câte-o bancnotă destul de consistentă, pentru fiecare urător. Nu l-am neglijat nici pe preot, dar spre marea noastră uimire, nu ne-a primit, motivând că n-avem ce căuta la casa lui. Au urmat cadrele școlii. Am început cu domnul director Șerbănescu Ion, care locuia în incinta
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai limpezeau oarecum... dar nu de tot. Prea le intrase mustul în piele. Mama ne lua în derâdere. Halal, domnișoare, cu mâinile murdare! Toamna și până la recolta nouă, aveam nuci din belșug. Mama le dădea de sărbătorile de iarnă la urătorii mai mici și făceam prăjituri și torturi numai pe bază de nuci. Cu prunele aveam și mai mult de furcă. Se culegeam mai mult cu mâna, ca să nu le strivim și cum aveam mai mulți pruni, ne trebuiau câteva zile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fără eforturi. Sanda, fără efort, și-a ales locul în fotoliul în care stăteai tu câteodată seara, când vorbeai la telefon; ea stătea într-o poziție modestă, dar bine vârâtă, până în fundul fotoliului; îmi aminteam prima ei apariție la „Sb[urătorul]“, acum vreo douăzeci de ani, și-mi ziceam că a rămas aceeași: o ființă de o mare cinste, incapabilă de înșelătorii și de slăbiciuni. Cu asemenea prieteni minunați ne continuăm fără eforturi colaborarea. Întorcându-mă de la Slatina, prima întrebare a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
pentru a întreba de noi două, cine vine, de ce vine lume. Fără să fiu chemată, m’am dus eu acolo să clarific situația și după ce am explicat tot, am primit asigurări că nu voi mai fi supărată. Apoi chestia Sb[urătorul]. La prima ședință, Președintele a reproșat lui Bonciu că nu se încadrează în nobilele mișcări actuale: arta e legată de viața actuală etc. Ce să fac? Să las să continue până la Crăciun și să încetez? Să continui, degringolând, batjocorind un
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
găleata. Bonciu, cu un „poem“ în proză: Scrisoare Americei. (Capitalistă, ațâțătoare a războiului, responsabilă de el, învinsă înainte de a începe lupta etc.) Răspunsul lui Ad[erca], dojenitor: „Fericit de încadrarea lui B[onciu] în ambianța socialistă, marxistă, dar în Sb[urătorul] nu s’a scoborât nivelul lit[erar] și nu s’au citit articole de ziar. Deci, poeme literare în caracterul articolului vor fi primite cu entuziasm“. Apoi, precaut, [mi-a cerut] să menționez în relatarea ședințelor cele ce a spus
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
voi scrie în fiecare zi ca și acum. Afară de zilele cu extremă oboseală, în fiecare zi de la 9 [la] 11 stau în biuroul tatei și îți scriu; așa va fi mereu. Iată că se apropie ceasul întâiului venit la Sb[urătorul], ceasul care va rupe intimitatea noastră, aparent; dar tu vei fi cu mine mereu, dulcea mamei. Eu aici în fond nu pot conta pe nimeni; fiecare își are viața lui proprie întâi, și nu o pot face să devieze spre
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
salva pe Mimi, fă-o. L-am întrebat pe Bondy, singurul avocat pe care îl cunosc, și mi-a spus că are să vină să-mi explice altfel decât prin telefon, dar... n-a mai apărut deloc de la ultima ședință „Sb[urătorul]“. Toți oamenii au devenit gloată și sunt înne buniți. Ți-aduci aminte de fabula lui La Fontaine, Animale bolnave..., ei bine, ca să înțelegi atmosfera de aici, recitește-o până la versul: „Leul a ținut sfat și a zis... “ Primesc rareori vizite
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ajunul anului-nou. Ș-acuma la sate, e acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
acelaș spectacol; orașele au început a se diferenția. Îndată ce asfințește soarele, prind a umbla cu uratul copiii. După ce se face noapte, pornesc flăcăii, cu mare spectacol de clopot, buhai, dobe, fluier și căpitenia urătorilor rostește orația consacrată recoltei grâului. Odată cu urătorii umblă "nunta", ursul, capra, căluțul, Vicleimul, stelele cu luceafăr, și din nou melancolicele tânguiri ale colindelor Țiganilor. În toată Moldova, Basarabia, Bucovina și nordul Ardealului aceste datine sunt încă în floare. În târgul de pe Siret unde m-am născut erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]