112 matches
-
zile înainte de a porni la urat și spuneau rugăciuni de purificare. În dimineața premergătoare uratului, colindătorul se trezea dis-de-dimineață și se spăla de trei ori pe față cu apă rece, ceea ce semnifica, în credința lui transmisă de la bunici, alungarea din fața urătorului a tuturor piedicilor care s-ar fi putut ivi, nepermițând pornirea acestuia de acasă la urat. Imaginându-ne această sărbătoare măreață a nașterii Domnului ca pe o revelație a binelui omenirii, voi da curs unei povestiri pe care am auzit
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie, licărind, așteaptă venirea celor dragi și sosirea urătorilor. Postul Nașterii Domnului s-a încheiat. O lume curată sufletește așteaptă, an de an, cu mare bucurie, florile dalbe de măr. Florile albe de măr sunt un simbol pentru această sărbătoare, dar și o frenezie a unui început care nu
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
pământului. Că eu cum oi căpăta-o De-a una ți-oi și spăla-o, Și-oi spăla-o-n lăcrimele Și ți-oi strânge-o-n păturele Și-oi usca-o-n gândurele, Că trăim cu mare jele...461. Urătorii nu le ocoleau pe femeile singure Dacă culegătorii de folclor ar fi adăugat, în publicațiile lor 462, lângă numele „informatorului” și date despre persoana căreia i s-a adresat colinda - zisă „la fereastră” sau „la ușe” -, reținând măcar vârsta, starea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ilustrații de Igor Vieru, Chișinău, 1966; Isprăvile lui Guguță, Chișinău, 1967; Codrule, codruțule (în colaborare cu Grigore Vieru), Chișinău, 1970; Ministrul bunelului. Alte isprăvi de-ale lui Guguță, Chișinău, 1971; Columb în Australia, Chișinău, 1972; Moș Gerilii, Chișinău, 1974; Primiți urătorii?, pref. Stanislav Rassadin, Chișinău, 1975; Guguță - căpitan de corabie, Chișinău, 1979; Calul cu ochi albaștri, Chișinău, 1981; Steaua lui Ciuboțel, Chișinău, 1981; Guguță și prietenii săi, Chișinău, 1983; Isprăvile lui Guguță, București, 1985; Privighetoarea, Chișinău, 1985; Scrieri alese, postfață Mihai
VANGHELI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290425_a_291754]
-
PLUGUȘOR, formă a colindei legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe persoane și urează la
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe persoane și urează la fiecare familie fericire și mai ales recolte bogate. Textul este un recitativ epic (în Muntenia se și cântă uneori), prezentat de un solist pe fond zgomotos de
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
pantalonii noi și pălăria cu peteală și fugea în sat. Odată l-au găsit la Probota, da’ soră-sa de fiecare dată îl ducea înapoi ca să păzească casa. Nu-i da nici de mâncare. La Anul Nou l-au găsit urătorii pe Manolea flămând și zgribulind între strujeni, căci lemnele toate i le lua devale soră-sa, Mircioaia. - Apoi slutuță era ea și Mircioaia, dar a avut noroc de bărbat bun. Numai că a ajuns-o mai târziu și pe dânsa
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în jurul mezinului, amuzându-se de ghidușiile sale. Mama și tata erau ocupați cu ultimele pregătiri pentru sărbătoarea cea mare, noaptea în care anul se înnoiește. Aho! Aho! Copii și frați! se auzi sub ferestre. Cele trei fetițe alergară să privească urătorii, doi băieți îmbujorați de frig, dar cu zâmbet pe chip, își împlineau voioși urarea pentru gazde. Mama ieși în prag și-i pofti în casă, le dărui câte un colac, apoi ceru clopotul cu care copiii își însoțiseră urătura, îl
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
nămeți până la genunchi. A fost greu, dar n-ar fi putut îndura să stea, cu acest prilej, departe de dânsa. Odată cu înserarea ajunse acasă... Aștepta noaptea... tot noaptea era singurul său bun sfetnic. Nu mult după aceea se auziră primii urători... Erau urătorii cei mai mititei, care deschideau marea sărbătoare. Seara cădea repede, urmele soarelui și așa slab, se șterse îndată. Stoluri de ciori venite de la marginea orașului, făceau a ninsoare. La ușa lui Iorgu, doi copii mărunței urau cu clopoțelul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
genunchi. A fost greu, dar n-ar fi putut îndura să stea, cu acest prilej, departe de dânsa. Odată cu înserarea ajunse acasă... Aștepta noaptea... tot noaptea era singurul său bun sfetnic. Nu mult după aceea se auziră primii urători... Erau urătorii cei mai mititei, care deschideau marea sărbătoare. Seara cădea repede, urmele soarelui și așa slab, se șterse îndată. Stoluri de ciori venite de la marginea orașului, făceau a ninsoare. La ușa lui Iorgu, doi copii mărunței urau cu clopoțelul... ” Aho, aho
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
urau cu clopoțelul... ” Aho, aho, copii și frați... Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați... Mâine Anul se’noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura... Pe la case-a colinda... ” Afară tot cartierul fierbea de bucuria si voioșia urătorilor. Nu era casă fără urători... Asa-i datina din străbuni. Ei vesteau sosirea noului An. Noul an, 2012... stătea gata să intre pe ușă, în casă... La ușa lui Iorgu, copii urau cu clopoțelul. De urat am mai ura Dar
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
copii și frați... Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați... Mâine Anul se’noiește Plugușorul se pornește Și începe a ura... Pe la case-a colinda... ” Afară tot cartierul fierbea de bucuria si voioșia urătorilor. Nu era casă fără urători... Asa-i datina din străbuni. Ei vesteau sosirea noului An. Noul an, 2012... stătea gata să intre pe ușă, în casă... La ușa lui Iorgu, copii urau cu clopoțelul. De urat am mai ura Dar, ni-i c-om însăra
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
lipsea, pentru a doua oară, să primească ”Noul An”, ca deobicei... Era a doua oară, într-o lungă viață de aproape o jumătate de veac, trăită nedespărțiți, când lipsea. Amărăciunea din sufletul lui, nu putea fi înfățișată în cuvinte. Și urătorii cei mari s-au rărit, până când nu s-a mai auzit niciunul. O liniște se așternu peste tot înconjurul... Totul parcă muri... Eram în anul 2012... S-a trecut în Noul An, și în casa lui, firesc, lin, cum ai
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Bucovinei și Basarabiei, elevii doreau să adauge programului acestei serbări măcar o părticică din specificul datinilor și obiceiurilor din zona din care erau. Se perindau prin fața spectatorilor formații de căluți, de capre, de urși, grupuri de irozi, de colindători și urători, care de care mai iscusit pregătite și interpretate. Cu nostalgie și cu durere în suflet îmi amintesc cum prietenul și colegul de bancă pe toată durata școlii, Jenică Iordache, întruchipa Anul Nou, el fiind un adolescent mic de stat, slăbuț
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ure fetele, însoțiți de nelipsitul patefon. Adăstam la casele prietenelor noastre, unde se întindeau mese îmbelșugate cu bunătăți culinare și băutură, și unde încingeam dansuri, asortate cu glume și bună dispoziție. O parte dintre fete se alăturau apoi grupului de urători sau colindători și porneam, mai departe, la celelalte fete. Era frumos, distractiv și deconectant. Nu pot să uit o întâmplare petrecută într-o noapte de An Nou. Eram, cred, prin clasa a III-a la școala normală și venise la
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
flori, dar, rupînd ele florile, nicicînd nu le pun imediat la brîu sau sîn, ci le trag peste foc sau flacăra unei lumini, crezînd că apoi vor fi ele scutite de ură trimisă. Fata care va lua busuioc de la clopotul urătorilor în ajunul Sf. Vasile, seara, și dacă se va spăla cu el, va fi dragă la flăcăi. Fetele poartă năvalnic*, și atunci ele cred că au să fie încunjurate de flăcăi și curînd au să se mărite. Dacă se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
va înota numai la sesiunea finală. 7.3.1.1.2. Dacă există două serii, înotătorul cel mai rapid va fi repartizat în seria a doua, următorul în prima serie, următorul în a doua serie, următorul în prima serie etc., urătorul în prima. Al patrulea înotător cel mai rapid va fi plasat în seria a treia, al cincilea în seria a doua și al șaselea în prima serie, al șaptelea în seria a treia, etc. 7.3.1.1.3. Dacă
Nataţie: teorie şi practică by Ovidiu Galeru () [Corola-publishinghouse/Science/1832_a_92286]
-
cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învățat!... Oralitatea e susținută de stilul direct al dialogului în care sunt implicați colindătorii ce se pregătesc de pornirea alaiului prin sat. Nică, precum un adevărat regizor, distribuie rolurile: Chiriac este urătorul, iar Nică însuși cu vărul său Zaharie țin locul buhaiului. „Reprezentarea e abia la început, dar povestitorul ține să o percepem în desfășurarea ei „naturală-. De aceea, ni se adresează astfel: „Și ce să vezi?ăcititorul / ascultătorul imaginar). Din această
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Georgescu încă era ministru al afacerilor interne, în pofida numeroaselor remanieri guvernamentale ce au fost executate pe perioada mandatelor prim ministeriatului deținut de dr. Petru Groza. Într-un material publicat anterior, arătam modul de aplicare a cenzurii. Persoana sau grupul de urători erau obligate a se prezenta cu textul în brațe la postul de jandarmi din comuna respectivă. Șeful de post îl verifica după care îl trimitea la Legiunea de Jandarmi Vaslui. Comandantul acestei instituții ce devenise principala forță de poliție rurală
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
se puteau controla. Acesta era motivul pentru care bătrâna doamnă nu vedea cu ochi buni legătura dintre fiica ei și acest tânăr, făcându-i mereu reproșuri Ramonei. Cele trei perechi nici nu intrară bine în casă când un grup de urători își făcu apariția, unii dintre ei fiind elevi ai Ramonei. Ea, veselă, le mulțumi pentru urări, servindu-i cu suc și prăjituri. Radu zâmbind, îi servi pe fiecare cu câte un pahar cu vin. Ramona se uită spre el mustrător
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
Rămase împietrită, neputând să-și stăpânească lacrimile, ștergându-se, fără vlagă, în timp ce, de afară, auzea glasurile cristaline ale băieților, care se pregăteau să meargă cu uratul. Năucă, se îndreptă spre casa cumnatului Vasile, care tocmai închisese cârciuma, pregătinduse să primească urătorii. Ce ai cumnată? o întrebă cumnatul, în timp ce căuta să lege câinele ciobănesc. Ia, păcatele mele, bade Vasile, reuși să îngaime femeia, prăbușindu se la picioarele bărbatului. Fimeie, nu fi nebună, se sperie, bărbatul, încercând să o sprijine. Ileană, strigă la
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
dați dreptate! Vai, voi bărbații că tare vă mai țineți, spuse înciudat Ileana, împingându-și afară cumnata. Hai, să te duc acasă! Și cele două femei porniră grăbite de vântul ce se zbenguia printre baticele lor înflorate, îmboldind și pașii urătorilor. Se țineau strâns să nu lunece pe omătul preumblat de cetele de băiețandri, care pocneau din bice și spintecau văzduhul cu chiotele tinereții primenite și cu clinchete clopoțeilor, împodobiți cu brad și busuioc. Sărbătorile de iarnă trecură, dar bucuria lor
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
discrepanța cu discursul adevărata călătorie, O sete care-l soarbe / E un adînc asemene /Uitării celei oarbe Mihăileni din salt tresar poalele de zăpadă, gardul din șir de mesteceni între vecini, La umbrăăă de stejărel / Da, da, da, da! doba urătorilor pe hol, din coastă albul bisericii, crucile, case treptele în adîncitură, biserica de ceață și fețele de brad brumate din hău întorc verde la trecere, Livezi-Ciuc fir de mesteacăn între brazi și pinul plantat podoabe de chiciură, terasament în botul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
animalele alea de flăcăi vine cu o propunere înspăimîntătoare. Eu zic s-o luăm fiecare pe cont propriu. Ăsta mic nu se poate ține de noi, îl lăsăm să se întoarcă în sat. În sat, unde se auzea, surd, zarva urătorilor. Simt că-mi tremură inima în piept. La asta nu mă așteptam. Dar cînd îi vorba de viață și de moarte...fiecare pentru el. Se pornesc la drum rîzînd și eu țin aproape, între ei. Neapărat cineva trebuia să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
a crescut enorm. Voi învinge, o să vedeți, o să mă auziți cum spun "Hristos a înviat!". Nimeni nu-l contrazicea, dar tuburile de oxigen n-au fost folosite nici de Crăciun și nici de Anul Nou. Lăsați ușa deschisă să vină urătorii... Îi asculta atent, le oferea darul și, aproape neauzit, spunea: Să veniți și la anul, chiar dacă... cine știe? După Anul Nou boala a început să se manifeste din ce în ce mai vizibil. Prin martie apela tot mai des la oxigen. Nu, nu, cumătră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]