114 matches
-
de Anul Nou după amiază și atunci doar cu plugușorul. În Ajun de Anul Nou, cu generații În urmă, se umbla la urat cu plug și boi. Plugul bineînțeles că era pus pe cobile. De atunci s-a păstrat Începutul urăturii: Bună seara, dragă gazdă! Am venit să-ți trag o brazdă. Obiceiul s-a pierdut Încă de la Începutul secolului douăzeci. Colindătorii colindau casele gospodarilor mai ales În noaptea de crăciun. Copii cât niște mogâldețe Înotau prin zăpadă kilometri Întregi fără
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de urzică / Să-ți fie gura mai mică / La grumaz Îi cu cănaci / Când ea zice / Tu să taci. Și urăturile continuau: Ce mireasă avem noi / N-am da-o pe șase boi / Nici pe șase, nici pe patru / Nici pe jumătate satu. Soacra ieșea În filigore și arunca grâu În fața alaiului miresei În vreme ce se chiuia: Țâpă grâu, nu țâpă orz
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
adresa mea), și un alt stock de scrisori de la bădița Gheorghiță Rădășanu dintre care unele foarte interesante arătând relațiile lui, cunoștințele lui, cu oameni de seamă din vremea lui (Dr. C.I. Istrate, Prof. Gh. Marinescu etc. și o scrisoare cu urătura culeasă de Al. VasiliuTătăruși). Sper că le-ai primit pe toate În bună stare. Țin minte că m-ai Întrebat dacă nu știu adresa lui Tagliavini. Iat-o: Prof. Carlo Tagliavini. Piazza del Barracano 5, Bologna (telefon, dacă va mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sărbătorile de iarnă... Cu colindele Crăciunului, corul seminariștilor, câți mai rămaseseră, după ce o parte au plecat să și caute familiile , i-au emoționat până la lacrimi.. pe săteni. Dar, marea surpriză... a urmat în noaptea de Anul Nou, când am pregătit „urătura”, buhaiul, harapnicele, toba, clopoțeii... așa ca la noi în Moldova. Ne-am „urat” Directorul și profesorii... și, am trecut la săteni. De neuitat a rămas pentru bănățeni, noaptea aceea a Anului Nou, dar... și, pentru noi. Satul vuia de urale
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
gros de zăpadă moale. În sat luminile se aprindeau rând pe rând, zarva creștea necontenit, câinii lătrau de zor la necunoscuții care, zornăind din clopoței, se apropiau voioși de ferestrele împodobite de sărbătoare. Glasurile vesele de copii, înfierbântate de iureșul urăturilor, răsunau pretutindeni, răzbeau până departe pe câmpia întinsă și pustie, albastră ca o mare liniștită după apusul soarelui. Doar la casa omului purtat fără voia lui prin locuri necunoscute de mârțoaga nărăvașă, ferestrele erau oarbe. Înăuntru, nevasta țăranului și copiii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu struguri copți; fiind mai aproape de soare se coceau mai repede... Răcoarea serii îmi înfioară picioarele goale. Oare cum arată dealul nostru în timpul iernii? Ce-ar fi să înceapă să ningă? Dar nu sunt pregătit pentru iarnă, am uitat și urăturile. De Crăciun și de Anul nou îl ură primul pe bunicul. Anul trecut l-am urat așa: Bună dimineața la Moș ajun, ne dați ori nu ne dați... o oală cu cârnați?!... Și am fugit râzând, nu mă interesau banii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
așa: Bună dimineața la Moș ajun, ne dați ori nu ne dați... o oală cu cârnați?!... Și am fugit râzând, nu mă interesau banii, nici cadourile lui. Anul ăsta cum va fi? Dacă vine tata, îl rog să mă învețe urătura, s-o repet la nesfârșit. N-aș vrea să mai spun: Ne dați ori nu ne dați... o oală cu cârnați! Apoi să izbucnesc în râs... Stăteam pe o buturugă mică și îngânam cu limba împleticită de somn:... Ne dați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cârnați! Apoi să izbucnesc în râs... Stăteam pe o buturugă mică și îngânam cu limba împleticită de somn:... Ne dați ori nu ne dați...? când a venit tata. Nu se înserase bine. L-am întrebat dacă-și mai amintește vreo urătură. Mi-a spus că nu e bine să uri decât de Crăciun și de Anul nou, altfel ți se poate întâmpla ceva rău. La masă mi-a povestit o întâmplare cu un iepuraș pe care l-a prins pe deal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
scap sau nu. Deodată, ușa s-a deschis și el a pătruns în încăpere. S-a apropiat și mi-a spus: Ce ai? Mă doare piciorul, am îngăimat, ațipit. M-a dezvelit și m-a pipăit ușor. Vezi dacă spui urături când nu trebuie, ai făcut o bubă. Colindele se cântă numai de Crăciun. Să ții minte... Te dau cu puțin spirt și-o să-ți treacă. Mă simțeam sfârșit: cine m-a pus să mă gândesc la sărbătoarea de Crăciun și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
nu trebuie, ai făcut o bubă. Colindele se cântă numai de Crăciun. Să ții minte... Te dau cu puțin spirt și-o să-ți treacă. Mă simțeam sfârșit: cine m-a pus să mă gândesc la sărbătoarea de Crăciun și la urătura pentru bunicul? Tata a ieșit imediat pe ușă. Când s-a întors ținea în mână un pui de iepure. Ți-am adus "jucăria" asta, mi-a spus. Inima mi-a zvâcnit cu putere. Am întins mâinile spre iepurașul speriat, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
În fața unei infinități. Ce, cum, când și de ce? Te sperie gândul și revii Îndată În casă. Și a fost o Întrebare, și apoi au mai venit și altele, al cincilea moment. Se intensifică pregătirile pentru Anul Nou. Cu Învățarea unei urături, cu pregătirea măștilor sau a costumelor pentru trupa din care faci parte, cu repetarea rolurilor pe care trebuie să le joci În Capra, Cerbul sau Ursul. De obicei, aceste Întruniri Începeau cu vreo lună Înainte de Începutul de an. Noi spuneam
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
despre „Liga antirevizionistă română” de prof. univ. D. Marmeliuc; „Eroilor” (poezie) de Mircea Dem. Rădulescu; „Prisaca Măriei Sale Mihai, Mare Voievod de Alba-Iulia” „Români, îmbrățișați negoțul și meseriile” de N. Simionovici; „Strigături” din colecția Procopie Jitariu; „Cele zece porunci ale mamelor”, „Urături” (Hăit) din colecția P. Jitariu; „Vifor” (poezie) de Al. Vlahuță; „ Creștine, ferește-te de stiliști” de Moș Nicolae; „Cântece” din colecția P. Jitariu; „Însemnătatea laptelui pentru hrana gospodarului”; Chiot către cei cu plugul (Poezie) de Vasile Militaru; „Mărțișor” din colecția
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
o „unire sacramentală cu o stihie cosmică”. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 1-4; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 435-437; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 3-4; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909, 24; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913, 70; Ov. Densusianu, Flori alese din cântecele poporului, București, 1920, 107-109; Ion Bârlea, Literatură populară din Maramureș, I, îngr. Iordan Datcu, pref. Mihai Pop, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
pe la ei au adus moda nemțească a cismelor cu scârț. Ei zic în loc de vie-jie, bade-bage, viță-jiță " ...sunt oameni harnici, hotărâți, economi.” Obiceiuri specifice regiunii În sat se păstrează până azi portul popular și obiceiuri folclorice la sărbătorile de iarnă: colacii, urăturile, capra, jienii-din care azi copiii mai interpretează doar secvența “Anul Nou și Anul Vechi” și mai ales “Rândurile”. Dansul "Rândurile" cu tradiții care se pierd în timp (dar care riscă să dispară) se organizează cu ocazia Anului Nou și reprezintă
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N. Iorga, Vălenii de Munte, 1909; Iosif Popovici, Poezii populare române, vol. I: Balade populare din Banat, Oravița, 1909; Al. Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909; N. Păsculescu, Literatura populară română, București, 1910; Tudor Pamfile, Cântece de țară, București, 1913; I. Bârlea, Balade, colinde și bocete din Maramureș, București, 1924; Tudor Pamfile, Cântece bătrânești, doine, mustrări și blesteme, Tecuci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
luarea unor măsuri dure împotriva celor care ar fi îndrăznit ca prin forța cuvântului să le știrbească din minuscula popularitate de care se bucurau și care fusese cucerită cu multă demagogie și minciună. Ordinul de verificare a textelor colindelor și urăturilor venise tocmai de la București unde fostul muncitor tipograf Teohari Georgescu încă era ministru al afacerilor interne, în pofida numeroaselor remanieri guvernamentale ce au fost executate pe perioada mandatelor prim ministeriatului deținut de dr. Petru Groza. Într-un material publicat anterior, arătam
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
înfometate era considerată a fi prioritatea nr.1. Cum s-a rezolvat această gravă problemă, vom vedea pe parcursul incursiunii noastre istorice, adică printr-o înfometare și mai mare pusă pe seama celui mai la îndemână „inamic” al bolșevicilor: „chiaburul reacționar”. e. Urături cu texte venite de la Centru. „Moda” festivalurilor n-a pierit După aceste 12 rânduri scrise în „raport”, ce nu făceau nicio referire la cantitatea de alimente ce ar fi rezultat în urma chetelor publice organizate de ghiftuiții activiști uteciști, Bighiu trece
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care cântă din muzicuță sau acordeon, care are buhai, harapnic, clopot. Fixau ora pentru repetiții și anunțau doamnele învățătoare. Domnii învățători Năstasă Gh. și Bârligă Vasile ne acompaniau cu vioară. Rareori se întâmpla să mai învățăm cântece noi sau alte urături. Eu recitam la fiecare serbare câte o poezie (lungă) de M. Eminescu sau G. Coșbuc. Părinții erau încântați când își vedeau odraslele pe scenă. Se făceau fotografii și totul părea că merge strună. În realitate era însă multă superficialitate și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
populare românești. Surse: V. Alecsandri, Poezii populare ale românilor, București, 1866, 72-76; ed. I, București, 1965, 156-160; G. Dem. Teodorescu, Poezii populare române, București, 1885, 581-584; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, I, partea I, București, 1900, 38-44; Alexandru Vasiliu, Cântece, urături și bocete de-ale poporului, București, 1909, 13-14; N. Păsculescu, Literatură populară românească, București, 1910, 250-251; Emanoil Bucuța, Românii dintre Vidin și Timoc, București, 1923, 120-123; Balade populare românești, I, introd. Al. I. Amzulescu, București, 1964, 253-259; Cântece bătrânești, introd
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290212_a_291541]
-
se învăluie vânturi de revoltă, și înțelege, înțelege foarte bine că moșul-său pândarul va ucide pe primar și înțelege că altfel nu se poate să fie. SCENA CU PURCEII (HANS) Scena cu scroafa legată la gât cu oblojele. După urătură, acasă, tăcere, și toți își aduc aminte cu solemnitate de cel ce a murit... Un început de dragoste al băiatului... Dragostea domnișoarei, într-o seară, în balcon, pe când tânărul (care o fi) cântă din vioară... Bătrânul moare toamna, pe când vântul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
activitatea didactică și dirijorală, Sofia Teodoreanu a îmbunătățit repertoriul coral, armonizând mai multe cântece pentru trei voci egale. Sofia Teodoreanu l-a ajutat pe folcloristul Alexandru VasiliuTătăruși în punerea pe note a celei dintâi culegeri de folclor muzical intitulată: Cântece, urături și bocete de-ale poporului (1908ă, care reprezintă începutul perioadei când se puneau bazele științifice de culegerea și notarea muzicii populare. „Încântătoare, subtilă și afectuoasă interpretă de pian - în același timp, profesoară la Conservatorul ieșean”, cum o prezintă fiul ei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ce ne invitau. Ulterior, luam casele la rând. La unele familii eram invitați în casă, ne serveau cu vin și în raport cu vârsta primeam un colac mai mare ori mai mic și o anumită sumă de bani, în funcție de lungimea și conținutul urăturii. A doua zi, în aceeași formație, mergeam cu semănatul, de regulă pe la aceleași familii, de la care primeam fructe, colaci și bani. Alte manifestări de Anul Nou erau : haiducii, capra și uneori ursul. Haiducii, este un spectacol așteptat cu multă emoție
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
spune acum) colindam satul, din casă în casă, cu buhaiul, împreună cu fratele mamei - Costică Florea -, cu doar un an mai mare decât mine. El, trăgea buhaiul, o șuviță de păr de coadă de cal, și eu strigam la geamul gospodarului urătura tradițională, condimentată, pe ici pe colo, cu improvizații de genul : în Transnistria pe plai / ară regele Mihai / Mareșalu‟-n urma lui / strânge bobul grâului / Mânați măi, hăiii !... Despre modul cum a fost perceput războiul în Pungești, să mai spun doar
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum era Vasile Lungu sau unul zisă Ghiță a Moașei, care își potriveau urătura cu trasul „buhaiului” și cu pocniturile bicelor. Pe lângă echipele de urători care mergeau obișnuit cu „plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați pe lângă personaje luate din realitatea socială românească: Banda Jianului (Lunca), care exprimă fascinația poporului de rând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adresa mea), și un alt stock de scrisori de la bădița Gheorghiță Rădășanu dintre care unele foarte interesante arătând relațiile lui, cunoștințele lui, cu oameni de seamă din vremea lui (Dr. C.I. Istrate, Prof. Gh. Marinescu etc. și o scrisoare cu urătura culeasă de Al. VasiliuTătăruși). Sper că le-ai primit pe toate În bună stare. Țin minte că m-ai Întrebat dacă nu știu adresa lui Tagliavini. Iat-o: Prof. Carlo Tagliavini. Piazza del Barracano 5, Bologna (telefon, dacă va mai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]