127 matches
-
din lemn aplecam crengile pline de spini puneam fructele acelea în plase pâna umpleam un sac .Aceste fructe le primea gestionarul la magazin și ne dădea 1 leu pe kilogram adică luam 20-25 de lei.Bani pentru rechizite ,apoi așteptam uratul ca să avem banii necesari pentru caiete.Învățam și la școală despre agricultură și nici acolo nu scăpam de muncă.,, Agricultura'' era obiect la care pe lângă învățat trebuia să facem practică.Toamna ne prinde la cules porumb pe ogoarele patriei câte
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
veche, Ce m-a făcut lumină vieții să n-o părăsesc. Un Duh, cel al pădurii, în care am intrat - Cu verbu-i, care mă lua pe totdeauna- Cel de-a iubi, cu sufletul nevinovat, Să nu mai știu cum e uratul, bizar de luna. Mi- e atat de dor, tăcerea, ca pe-un gong, Să o străbat, într- un zenit clarvăzător, Cu cedrii să vorbesc de tot ce e pe glob, Și să ajung o lacrima pe- al maicii dor. Atât
DE MULT ŞI TANDRU TIMP MI-E DORUL ÎMPLINIT de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377948_a_379277]
-
minte și în inima purtând doar spectrul și viziunea Ecclesiastului, după care toate șanț “deșertăciune a deșertăciunilor”. ● Mulți, din păcate prea mulți dintre noi trăim în “paradigmă culturală” post creștină, fără adevăr, fără bine, fără frumos, fără sacru. Minciună, râul, uratul ori satanicul devin paliative tot mai atractive pentru omul în oarbă căutare a utilului, a plăcutului și comfortabilului. Dar paralel cu “fericirile” din Cutia Pandorei se produce o slăbire a imunității organismului social, a integrității și a caracterului ființei omenești
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
trei cuptoare. Și ce buni sunt colacii scoși fierbinți și rumeni din cuptor... Cum se desprind șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus la cale să mergi cu uratul. Ultimele pregătiri: trăistuța pentru colăcei, buzunarul de la haină În care vei pune banii, borșul pentru buhai, pocnitorile cu capse, iar eu repet la muzicuță un cântec pe care-l știu și acum. Eram tare „metodici” În proiectarea acțiunii: Împărțeam satul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și puse în el puțină apă. Să-i dăm băiatului să bea apă, să fie vorbăreț, să aibă glasul vesel și curat ca al clopotului, spuse în timp ce copilul bău apa dăruită din mâinile mamei. Mămico, putem pleca și noi cu uratul? Sigur că da, v-am pregătit haine groase, mergeți să vă îmbrăcați. Fetițele plecară val-vârtej în camera lor, sprințare și gureșe ca niște vrăbiuțe vesele, de unde se întoarseră fuguța încotoșmănate și gata de plecare. Mama puse la punct câteva detalii
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
înserarea. Obosiți dar voioși, copiii se retrăgeau încet-încet către casele lor. Cele trei surori s-au întors acasă, s-au oprit în prag și au început urarea către părinți, așa le învățase tata din primul an când au plecat cu uratul, la întoarcere să-i binecuvinteze și pe părinți cu urarea lor. Aceștia, ascultau cu mândrie și cu duioșie glasurile curate și melodioase ale fetelor. Mulțumim pentru urare. Poftiți în casă. Odată cu ele pătrunse în casă un val de aer rece
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
nu îl băga nimeni în seamă. Ce faci, bulgăraș de aur, ți s-a dezlegat limba ca la clopot? întrebă tata. Toți râseră cu poftă de micul năzdrăvan. Nu fi supărat, Auraș, anul viitor te luăm și pe tine cu uratul. Tăticule, mâine mergem să vedem focul? Vom merge. De ce se face focul? Ca să ardă anul cel vechi cu toate necazurile și relele pe care le-a adus, să-i ia locul anul cel nou, curat și aducător de bine. Și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
și relele pe care le-a adus, să-i ia locul anul cel nou, curat și aducător de bine. Și mascații? Eu vreau să văd jocul mascaților. Mascații umblă mâine din casă în casă, așa cum ați umblat voi astăzi cu uratul, vor veni în curte și îi veți vedea cum joacă. Mie îmi place cum mormăie și joacă ursul. „ Joacă bine, măi Martine, Că-ți dau pâine cu măsline! Frunză verde garofiță, Ursăreasca, măi bădiță!” cânta tata în timp ce imita jocul ursului
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Joacă și nu te lăsa!” Veselia generală fu întreruptă pe neașteptate. Cu toții ascultau atenți. În pragul casei se auzeau pocnete de bici și sunetul buhaiului, împreună cu plugușorul cântat de o ceată de oameni mari. Era timpul când gospodarii porneau cu uratul pe la rude, pe la vecini, să se bucure împreună de sărbătoarea Anului Nou. Mama și tata i-au invitat pe oaspeți în casă, erau surorile tatei cu familiile lor, împreună cu bunicii. Bine ați venit, de când vă așteptăm! Bine v-am găsit
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
în copilărie și în adolescență, ca licean. Așteptam nerăbdător Crăciunul, Anul Nou și Paștele mai cu seamă pentru vacanțele cu care veneau. Participam la obiceiurile prilejuite de aceste sărbători, așa cum era tradiția în satul natal, mergeam cu colinda și cu uratul la rude, colege, prieteni, eram nelipsit de la reuniunile, balurile și chermezele ce se organizau, mă bucuram de libertatea și binefacerile vacanțelor îndelung așteptate. De mai mulți ani, mai exact de când am rămas singur, apropierea sărbătorilor nu mai este un prilej
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Noaptea dormeam toate la una din noi ,iar a doua zi împărțeam colacii și banii. Flăcăii în jur de douăzeci de ani se mascau ,își luau bice și tălănci, se grupau câte patru -cinci, își compuneau urături și mergeau cu uratul pe la rude și pe la fetele pe care le îndrăgeau. În timpul sărbătorilor de iarnă la hora satului,când se întorceau băieții din armată, se legau prietenii care mai târziu se transformau în căsătorii.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
șeful Valaretului primind în dar o damingeană de vin, cu care cinstește pe toți mașcații. Alte obiceiuri ar mai fi mersul cu capră, cu ursul, cu căluții. Pe 1 Ianuarie este sărbătorit Sfanțul Vasile. Cu această ocazie se merge cu uratul la toți cei care poartă numele de “Vasile”. Sărbătorile religioase de “ Boboteaza” și “ Sfanțul Ion” încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA LIPOVĂŢ. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Pintilie Gianina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2059]
-
înalt, care apoi se taie bucați.Totuși, între turte se mai poate presăra mac și miere sau "jufa"-semințe de cânepă pisată cu apă. Tradiții de Anul Nou Se spune că de Anul Nou se mărește ziua. Se umblă cu uratul și e mare păcat să dormi și se cuvine să ardă toată noaptea lumânarea în casă. În ziua de Anul Nou, dimineața, dacă îți intră întâi în casă un băiat, va însemna noroc, dar daca va intra femeia lucrurile nu
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
-i combatem am folosit tot felul de insecticide, căci DDT-ul a fost socotit cancerigen și nu s-a mai folosit. Am să-ți mai povestesc și altceva. Cred că de pe la vârsta de șase ani am început să merg cu uratul și semănatul de Anul Nou. La început, fiind mic uram și semănam doar pe la vecini noștri, dar după ce am crescut mai mare și a crescut și Aurel, am mers împreună cu plugușorul, cum îi spunem noi, la foarte multe case din
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Nou. La început, fiind mic uram și semănam doar pe la vecini noștri, dar după ce am crescut mai mare și a crescut și Aurel, am mers împreună cu plugușorul, cum îi spunem noi, la foarte multe case din sat. În ajun cu uratul, iar a doua zi cu semănatul. Ni se dădeau colaci, în primul rând, și mai puțini gospodari îți dădeau vreun ban. Îmi aduc aminte că strângeam împreună peste o sută de colaci pe care nu-i puteai mânca în câteva
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
spațiu, mai târziu se făcea bal la căminul cultural. 6. Cum petreceați Anul Nou? În Ajun de Anul Nou băieții mergeau cu Anul Nou, cu Anul Vechi, cu Ursul ,cu Jienii, cu Mireasă și cu Capră, iar fetele mergeau cu uratul. Toată lumea era bucuroasă să-i primească și le dădeau colăci. Tinerii de însurat umblau cu Jocul, iar fetele de măritat făceau colăci mari pe care fiecare față îl dădea prietenului ei. A doua zi tinerii căsătoriți se duceau la nași
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA VĂLENI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bojoagă Ionela () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2076]
-
lor. La începutul posturilor, mama îl îndemna să coboare din pod, cu grijă, oalele speciale. În Vinerea Mare se mânca doar seara ceva, mama ținea post negru. Cum să uite el Deniile, “Hristos a înviat” pe mai multe voci, colindele, uratul și semănatul, înnoirile care se făceau în toate camerele și-n gospodărie. Satul își avea spiritualitatea sa de neclintit, clădită în jurul bisericii ortodoxe și a legii morale. Oamenii trăiau solidar evenimentele și idealurile. Își cunoșteau bine rostul lor pe pământ
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
bucure de căderea primilor fulgi de nea care aduc după sine, Sărbătorile de iarnă. Aceasta presupune o mare bucurie în sufletul nostru, al copiilor, deoarece, în jurul „Omului de Zăpadă” pe care-l ridicăm în jurul curții școlii, ne pregătim colindele și uratul pentru sărbătorile de iarnă. Ionuț, colegul dintr-a șaptea, pentru că are voce de bas, învață uratul, noi ceilalți având alte preocupări: să sunăm din clopoțel sau să tragem buhaiul. Dacă nu știți ce este un buhai, vă spun eu: un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o mare bucurie în sufletul nostru, al copiilor, deoarece, în jurul „Omului de Zăpadă” pe care-l ridicăm în jurul curții școlii, ne pregătim colindele și uratul pentru sărbătorile de iarnă. Ionuț, colegul dintr-a șaptea, pentru că are voce de bas, învață uratul, noi ceilalți având alte preocupări: să sunăm din clopoțel sau să tragem buhaiul. Dacă nu știți ce este un buhai, vă spun eu: un cilindru din lemn sau metal, acoperit la unul din capete cu piele de oaie; printr-un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Avem unul. - Tu ai, eu nu am. Cred că sunt singurul om din Seattle fără computer. - Ti s-a făcut de mirc? Ai grijă! Mi s-a făcut. Cand vine seară și stau singur pe salteaua mea gonflabilă, mă apucă uratul. Mă simt groaznic. Uneori îmi vine să plâng. De ce? De propria-mi milă? De ce? Fac un porcoi de bani... - M-am uitat la case în jurul Seattle. - Și? - Unele sunt scumpe, dar altele sunt cu mult mai ieftine că aici. În
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Așa era obiceiul. Zidarii veneau devreme acasă cu litra de tescovină și cu bețe pe care ședeau înșirați covrigi cumpărați de la negustori. Ene pleca în ceată, și ălui mic, lui Beghe, i se făcu de-un Ajun să meargă cu uratul. Mă-sa a scos din dulap o căciulă jupuită și o nuia. 125 - Vezi de dați pe la alde cumătră, și pe la cuscrul! Să le pupați mâna și să le ziceți sănătate de la tat-tău! Băiatul a luat nuiaua, și-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
familie numeroasă. Sunt aspecte pe care nu le-am uitat și nici nu doresc să le uit. Numai la marile sărbători și la alte câteva evenimente de peste an, în familia noastră se mâncau plăcinte, cozonac, alivenci, vărzări. Colacii câștigați cu uratul la Anul Nou îi înșiram pe sfoară, după o atentă inventariere, și-i păstram pentru a-i mânca după sărbători, când îi savuram cu îmbucături mici pentru a prelungi, cât mai mult plăcerea gastronomică. Aceeași trăire o încercam și atunci când
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ajutam la învățătură și cu care mă vizitam în vacanțe, dar care a rămas de căruță. Noi doi împreună cu Cezar Adimi, un foarte bun prieten, elev la liceul comercial, plecat și el în lumea drepților, am convenit să mergem cu uratul la prietena mea, Virginica Armașu din Dorohoi, aflată în vacanță la unchiul ei, un bogătaș care locuia într-un sat la vreo șapte kilometri de Dorobanți. A fost o hotărâre soră cu nebunia, luată probabil sub influența vinului și a
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
păstra; păstrat; patria; permanent; petrecere; picior; pleca; plictisitor; portofel; posesie; prostie; rar; rea; referat; regiune; regulă; regularitate; repetitiv; revelion; rînduială; ritm; roată; rol; rustic; școală; shopping; simbol; somn; special; sport; stabilitate; stare; stil; străbunei; studiu; superstiție; suport; tendință; ticuri; tradițional; uratul; uzură; valoare; vicii; zi; zic (1); 789/206/66/140/1 obraz: roșu (110); față (107); rușine (89); gros (33); sărut (31); roz (23); fin (18); bun-simț (14); ten (14); pupic (13); rumen (11); subțire (11); piele (10); falcă (9
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
fura cu ochiul". Simțea de timpuriu atracția erotică, îi plăcea să petreacă între fete, să participe la șezători, la tors, fiind poreclit: Ion Torcălăul. Acțiunea pare a se petrece într-un timp fabulos, în care datinile sunt păstrate cu sfințenie (uratul de Sfântul Vasile). Plecarea spre Socola reprezintă o desprindere definitivă de sat, o ieșire din universul mirific, care presupune o dublă interpretare: privirea înapoi a copilului, spre sat, pentru a prelungi acel univers fascinant și împăcarea eroului cu lumea nouă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]