35,699 matches
-
Culturală pe www.VaUrma.ro. Animalul urban are organ pentru discursul teoretic, cu condiția ca acesta să poată trece dincolo de barieră solzoasa. Două tipuri de scriitura reușesc s-o facă: deconstrucția relaxată sau derriziunea sălbatică. Exemple pe www.gigel.org/urbanul sau pe blogul lui Miron Ghiu, daca nu s-a apucat să scrie în franceză, cum tot promite de ceva timp. Arhitectură abraziva a discursului academic creează o reacție alergică la nivelul solzilor și trimite bestia în refugiu pe blog-ul
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
Ghiu, daca nu s-a apucat să scrie în franceză, cum tot promite de ceva timp. Arhitectură abraziva a discursului academic creează o reacție alergică la nivelul solzilor și trimite bestia în refugiu pe blog-ul Cultură Vura, unde o ard urbanii de la Litere. Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv, murdar și cenușiu (cum alfel?), veselia urbanului beneficiază de la bun început de o sănătoasă suspiciune de clasă. Urbanul vede blocuri colorate
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
nivelul solzilor și trimite bestia în refugiu pe blog-ul Cultură Vura, unde o ard urbanii de la Litere. Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv, murdar și cenușiu (cum alfel?), veselia urbanului beneficiază de la bun început de o sănătoasă suspiciune de clasă. Urbanul vede blocuri colorate și ziduri care-i vorbesc pentru că poartă ochelari de soare și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
unde o ard urbanii de la Litere. Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv, murdar și cenușiu (cum alfel?), veselia urbanului beneficiază de la bun început de o sănătoasă suspiciune de clasă. Urbanul vede blocuri colorate și ziduri care-i vorbesc pentru că poartă ochelari de soare și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te uiți, dom’le, pe unde mergi?». În contra-partida, orășenii văd numai
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
și are ochi pentru stencil-uri, iar asta orășeanului i se pare amendabil din start: «Nu te uiți, dom’le, pe unde mergi?». În contra-partida, orășenii văd numai praful din marele oraș pentru că au ochelarii prăfuiți sau nervii făcuți praf. Dacă urbanul blochează străzi, orășenii blochează intersecții. Cei care reușesc să-și schimbe lentilele sau să-și depășească nevrozele nu devin neapărat urbani, dar cu siguranță zâmbesc mai mult când ies pe stradă și înjură mai puțin la volan. (Dilemă Veche, nr
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
mergi?». În contra-partida, orășenii văd numai praful din marele oraș pentru că au ochelarii prăfuiți sau nervii făcuți praf. Dacă urbanul blochează străzi, orășenii blochează intersecții. Cei care reușesc să-și schimbe lentilele sau să-și depășească nevrozele nu devin neapărat urbani, dar cu siguranță zâmbesc mai mult când ies pe stradă și înjură mai puțin la volan. (Dilemă Veche, nr 124) ce de link-uri frumoase pentru noi, urbanii în devenire... unde se termină undergroundul și începe metroul? thanks, great read
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
să-și schimbe lentilele sau să-și depășească nevrozele nu devin neapărat urbani, dar cu siguranță zâmbesc mai mult când ies pe stradă și înjură mai puțin la volan. (Dilemă Veche, nr 124) ce de link-uri frumoase pentru noi, urbanii în devenire... unde se termină undergroundul și începe metroul? thanks, great read for me today. cît ești de varză mai bucurenci.. de fapt cred că în adincul sufletului o știi și tu, da ce să-i faci, ai mers deja
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
tocite, ci reîncălzește ciorbe sleite. mă rog, nu contează, treaba omului ce face pe blogul lui zic. hai, cheer-up! Pentru că subminează un intreg edificiu de macrameuri și lamentații sub care citadinii și-au ascuns orașul agresiv” Asta e bună tare. Urbanul subminează lamentația. Presupun că o subminează ca să poată fi înlocuită cu alta, cum ar fi cea de pe pulafashion. Mișto, sublim în penibil.
Urbanul nu blocheaza intersectia by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83068_a_84393]
-
care găsește un loc nou și du-i și pe ceilalți acolo. Imbraca-te colorat, nu te feri de ploaie, imprieteneste-te cu barmanii și vezi ce se ascunde în spatele numelui tropical al unei prăjituri.” Scrie și pe site: ești urban (metropotam) dacă ți-ai iertat deja orașul și ai început să faci ceva pentru el. The BÜkresh Blog, Proiectul Stradă Artur Verona, Pula Fashion sunt câteva exemple... Metropotam e un proiect nou. Habar n-am cine-l face, dar e
Iarta-ti orasul! Pe metropotam.ro by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83071_a_84396]
-
vor găsi în asta o scuză și vor refuza să o citească doar ca să se răzbune pe faptul că mamele lor nu i-au castrat cum se cuvine înainte să-i trimită la grădiniță. Cel mai probabil, bărbatul mediu alb, urban și educat din România se va abține să citească Monologurile vaginului nu pentru că a văzut piesă de teatru sau producția TV cu același nume, ci pentru că e convins că știe deja destule despre personajul ei principal. Cel pe care pudoarea
Un monolog de scoala noua by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83069_a_84394]
-
din păcate, cu ce s-a intamplat in Bucureștiul anilor ’80, dar rezultatele sunt foarte diferite. VB: O să fac o mică digresie ca să se înțeleagă. 1,500 de arhitecți și 60,000 de lucrători au modificat în acea perioadă structura urbană a peste 60% din fondul de locuit parizian. Cauzele inițiale, care au impus modificările, au fost epidemiile de holeră și revoltele populare, care nu puteau fi controlate decât cu ajutorul unor bulevarde suficient de largi pentru a permite mișcări de artilerie
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
Se simte vulnerabil în fața specialistului. VB: De urbanismul de dupa 1980 mai mult. Cred că ce s-a lucrat după război și în anii ’60 și ’70 este decent (în contextul valului de modernism “pur et dur” de dupa 1945). Există dezastre urbane moderne cam în toate țările Europei (blocuri kilometrice de beton armat, centre istorice cu zgârie-nori cu fatade-cortina ieftine, de prima generație etc.). În 1975 Bucureștiul avea un echilibru interesant prin elegantă fondului existent, care scăpase relativ intact din război, și
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
existent, care scăpase relativ intact din război, și prin lipsa de ostentație a clădirilor noi. În ce privește relația cu orașul, cred că un oraș creează o hartă mentală în mintea “utilizatorului”, care arată diferit de la persoană la persoană. Se creează trasee urbane pe linii geometrice bazate, dincolo de funcție și siguranța, pe o anumită corespondență cu nevoile vizuale și senzoriale ale orășeanului. Procesul seamănă cu manipularea unei camere de luat vederi într-o secvență de film anticipată de un scenariu. Orașul te “trădează
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
că este un reper excelent. Nu “micul Paris”, ci marele Paris. Nu numai Parisul de secol 19, ci și cel modern, chiar si Parisul lui Mitterand și șantierele anilor ’80. Altfel ce repere de dezvoltare ne luăm? Shanghai și explozia urbană necontrolată de acolo din ultimii 10 ani? Nu cred. DB: Mi-ați vorbit despre experiența Bostonului. Ce am putea prelua din această experiență? În ce măsură poate fi ea translata în orașul de pe Dâmbovița? VB: Bostonul este unul din puținele exemple de
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
al autostrăzii I-95, care leagă Florida de Mâine. Cele 28 de miliarde de dolari au fost obținuți prin acțiuni politice punctuale eșalonate pe 15 ani. Or, în acest context, faptul ca Bostonul are cea mai strictă legislație de afișaj urban din SUA, spune mult despre respectul de care are nevoie un oraș. DB: Urâțenia Bucureștiului a devenit un loc comun. E de bon ton să spui că locuiești într-un oraș urât... VB: Traseele mele prin București urmăresc o linie
Vlad Bina: Bucuresti, Paris XIX si Boston XXI by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83067_a_84392]
-
economice. Totuși există două sau trei perspective conceptuale distincte asupra parcului industrial de la Kalundborg. În prima dintre acestea, plecându-se de la spontaneitatea procesului său de constituire, Kalundborg este considerat doar exemplul cel mai notoriu de parteneriat comercial eco-sustenabil în zonele urbane. Căci contrar analogiei frecvent folosite, devenită aproape o prejudecată, orașele nu sunt asemănătoare termitariilor sau mușuroaielor de furnici. Iar aceasta deosebire esențială apare datorită comerțului. Viziunea greacă veche despre orașe făcea distincția între Polis și Hinterland (deși cuvântul nu provine
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
lucrările sale circulă destul de rar pe piața de artă și deloc în proiecte culturale. Este pentru prima oară cînd un număr semnificativ de lucrări pot fi văzute laolaltă. Tablouri ample, cu un aer de muzeu, reprezentînd peisaje naturale și imagini urbane, lucrările lui Alexandru Padina au aerul melancolic și acea forță adîncă a materiei pe care le știm, cu precădere, din universul andreescian. Un maestru al griurilor și al luminii palide dinlăuntrul substanței, atent doar la sonoritățile grave și complet dezinteresat
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
dată mai recentă. Vecinătatea în care se găseau cele două-trei popoare (Cehi, Slovaci, Români) ale noastre, mai ales în părțile de nord-vest ale țării noastre - în plus, încadrate în fostul Imperiu austriac - nu a putut da roade prea mari. Ioan Urban Jarnik a fost, după cum l-a caracterizat chiar Jiřina Smrčková, "primul românist și romanist" ceh. În Slovacia, catedra de română avea ca profesoară pe Jindra Hu"kova, prietenă cu Ovid Densusianu (de curând, eleva ei Libu"e Vajdova a publicat
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
a primelor traduceri românești din textele sacre slave (a se vedea articolul său despre Le valeur linguistique des premières traductions roumaines, publicat în Romanistica Pragensia în 1961). Fără îndoială, cercetătoarea din (fosta) Cehoslovacie stabilea o legătură între romaniștii cehi (I. Urban Jarnik) și slaviștii români (printre care, ca întemeietor, îl considera pe B.P. Hasdeu); despre amândoi a scris în 1970, la București și la Praga. Jiřina Smrčková a avut întotdeauna o privire specifică, proprie, asupra limbii și culturii noastre. Ca lingvistă
O pasiune pentru România by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14835_a_16160]
-
mereu pe un ton civilizat, chiar dacă uneori ironic. Se numără printre cei care mai cred că ironia nu-i poate jigni decît pe proști și că inversul ei nu este seriozitatea, ci stupiditatea morocănoaă. Ș. Cioculescu a fost un polemist urban, neagresiv, un adversar pe care orice om inteligent ar trebui să și-l dorească, un critic de idei limpezi, un raționalist incurabil, un spirit galic prin excelență.
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
importante lucrări monumentale din întregul oraș, Monumentul Aviatorilor - Crucea secolului - Arcul de Triumf, pe un traseu, și Monumentul Infanteriei - Memoraialul Apostu - Arcul de Triumf, pe un alt traseu, păstrarea exclusivă a Casei Scânteii drept cap de perspectivă și singură formă urbană semnificativă reprezintă o imposibilitate morală și o agresiune inacceptabilă împotriva logicii urbanistice elementare. Indiscutabil, micuța Lomonosov nu poate fi total camuflată, și nici nu este necesar acest lucru, după cum nu poate fi nici convertită formal prin cosmetizări directe pentru că ea
Răzbunarea lui Lenin - monumentul public după 1989 - (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14857_a_16182]
-
în Moromeții și în celelalte scrieri (între ele, Viața ca o pradă este operă curată de memorialistică) dintr-un, nedeclarat ca atare, ciclu epic consacrat descendenților, lumpenproletarizați sau orășenizați, ai bătrînului șef de trib rural. Cît privește romanele cu problematică urbană, ele sînt artistic nesigure (cele trei versiuni ale Risipitorilor, primul dintre aceste romane, ilustrează în modul cel mai limpede tatonarea de către autor a unei alte lumi decît aceea din care el însuși provenea), scrise parcă uneori la comandă (Intrusul, Delirul
Un mare pesimist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14917_a_16242]
-
poză în clasa a doua lângă harta politică a lumii cu estetica ei de semafor înghesuind călătoriile noastre povestirile noastre multicolore gata să se aprindă și să-și schimbe brusc masa camerele obscure sunetul fulgerător al blitzului" (În lumina păsărilor urbane). Din această perspectivă, Răzvan Țupa e poet tocmai în versurile "sincere" care scapă vanității auctoriale și elaborării programatice: "5. Drumul care mă ține pe genunchi și călătoria păstrându-mă-ntre brațe de tablă sau aripa de sticlă-a ferestrei: nu
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
păstrat cu d-sa o relație cordială și neafectată. Cel care a replicat permanent tuturor a fost dl Popescu. De "atacat", eu nu l-am atacat pe dl Popescu niciodată, înainte de acest editorial care nu exprima, îndefinitiv, și în mod urban, decît o nedumerire: și anume că dl Popescu e în stare să exileze cultura din cotidiane numai fiindcă se lasă pradă unei furii, complet nemotivate, contra "literatorilor" și a "găștii" de la România literară, în loc să încerce a-și pune inteligența, care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
în arta plastică, o temă inepuizabilă, desigur, la care pictorul avea să se întoarcă mereu, fiindcă nu era o simplă secvență de parcurs, ci o materie susceptibilă de noi și noi investigații, dincolo de retorica rutinieră ce amenința îndeobște arta. Peisaje urbane, case, acoperișuri, interioare, figuri stilizate la maximum, pe linia unei prestigioase tradiții plastice, aunțau parcă un "muzeu imaginar" în expansiune, a cărui formă ultimă (dacă există) nu se putea bănui. Toate se întemeiau pe o reflecție severă, sistematică, asupra realului
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]