166 matches
-
mărginit nu există dispută, pentru că nu e-n stare a te pricepe; cu cel de rea-credință asemenea nu e dispută, pentru că nu voiește să te priceapă: stat pro ratione voluntas. "Romînul" deci ar face bine să-și păstreze lecțiile de urbanitate pentru sine, când va fi în opoziție, căci va avea mare nevoie de ele, mai ales când binemeritatul Orășanu nu va mai avea slujbă. Atunci nici cenușa morților nu va rămâne neturburată de urbanitatea recunoscută și medaliată a scrierilor așa-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bine să-și păstreze lecțiile de urbanitate pentru sine, când va fi în opoziție, căci va avea mare nevoie de ele, mai ales când binemeritatul Orășanu nu va mai avea slujbă. Atunci nici cenușa morților nu va rămâne neturburată de urbanitatea recunoscută și medaliată a scrierilor așa-zise umoristice ale acestui curios geniu. Cât despre noi îndeosebi și de opoziție în genere, știm foarte bine cu cine avem a fi politicoși și cu cine nu; și, dacă Goleștii și alți amăgiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu cruța numele și onoarea nimărui din țară, începînd de la "agentul d-lui de Bismarck" și sfârșind cu oricare cetățean care n-ar fi fost din gașcă, a ajuns de-o vreme-ncoace să nu mai dea decât lecții de urbanitate presei opoziționale. Iată cum descrie "Romînul" pe ziaristul din opoziție: .... el uzează de nepedepsirea asigurată presei sub guvernul actual afirmând că cutare e un tâlhar, că cutare altul a făcut un gheșeft, că guvernul a trădat țara în cutare cestiune
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu precădere din anii ’30-’40), texte „de o actualitate atât de stringentă încât, dacă n-ar fi fost semnate și datate, oricare cititor ar fi putut jura că sunt scrise astăzi”, restituite și pentru „eleganța stilului, percutanța ideilor și urbanitatea atitudinii autorilor”, cu valoare de model (3/ 1993). Sub genericul „Lecturi”, sunt recenzate ultimele apariții literare, iar „Calendarul” consemnează principalele manifestări organizate, în țară sau în străinătate, de Fundația Culturală Română. Revista este bogat și interesant ilustrată, pe lângă numeroase fotografii
ARC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285418_a_286747]
-
asemenea nurorilor din povestire, își mai fac din când în când de cap (despicând, de pildă, „cu dexteritate firul în patru, ba chiar și în patruzeci și patru” sau promovând stilul unei noi prețiozități). Maliția autorului, nereținută totuși de perfecta urbanitate a scrisului său, se resoarbe în obiectivitatea, păzită cu strășnicie, a atitudinii din care țâșnește apoi, din nou, când te aștepți mai puțin. VALERIU CRISTEA SCRIERI: Viața lui I.L. Caragiale, București, 1940; ed. București, 1969; ed. București, 1972; Aspecte lirice
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Norii (1923), Broaștele (1925), Păsările (1936). Un Aristofan pe care l-a dorit „în haină românească”, recurgând la neaoșisme nu totdeauna potrivite, în versiuni ce se feresc să cadă în infidelitate și obscuritate, dar mai ales, cum cer „estetica și urbanitatea”, evitând, pudic, exprimările prea fruste. În prefețe, nedezmințindu-și vocația, B.-A. ține să scoată în relief caracterul moral-educativ al ostenelilor lui. El schițează și unele apropieri între Păsările și comedia shakespeareană Visul unei nopți de vară, care s-ar asemăna
BILEŢCHI-ALBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
Pariu cu viitorul (1989) este un volum de proză scurtă, populat cu personaje dilematice, de obicei intelectuali și bătrâni, care trăiesc drame mai grave sau mai mărunte, provocate de nevoia adaptării la o nouă viață (de pildă, a ruralilor la urbanitate) și plasate, de cele mai multe ori, la nivelul conștiinței lor. De aici, recurgerea frecventă la analiza psihologică și mai ales la tehnica introspecției ca mod de definire a unor individualități. Perspectiva adoptată este cea realistă, nu fără pulsiuni poematice și suavități
BIRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
poate a unor delicte comune, oameni politicește oricât de vinovați, dar nevinovați și în înțelesul legilor noastre și după conștiința noastră publică. [26 februarie 1883] ["NE SILIM A PĂSTRA... "] Ne silim a păstra față cu confrații de la "Romînul" toate formele urbanității, deși reaua lor credință e uneori atât de revoltătoare încît silința noastră întîmpină însemnate dificultăți. Chiar confrații trebuie să înțeleagă că toate în lumea aceasta au o margine, că nu pot merge cu neadevărul atât de departe încît să ne
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale secolului al XVIII-lea, sedii ale unei vulgarizări orale a științei scrise prin arta conversației, la cafenele, aceste 1800 de "manufacturi ale spiritului" cîte număra Parisul în 1789, pînă la cluburi și loji. Tot atîtea trepte în ascensiunea propagandei. Urbanitatea nu mai este o trădare, este o datorie. Divertismentul public nu mai este o distracție, e o încoronare. Se înțelege de ce pe Frederic II a putut să-l uimească faptul că "Un secol atît de filosofic a putut să fie
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
el merge înainte și arată drumul ca o lumină în întuneric, ca dîra de fum din timpul zilei. După cucerirea Canaanului, de exemplu, Israel îl abandonează pe Iahve pentru "baali și astarte" (Judecătorii 10, 6). Se produce recăderea în banala urbanitate babiloniană, în religia închisă a Cetății antice, efect al incintei, cu zeii care se bat pentru ea, cu ea. Și cum fac profeții să le-aducă aminte sedentarizaților de cuvîntul acelui Dumnezeu al călătoriei, de cuvîntul divin al drumului fără de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Stănescu sau Gabriela Melinescu. Ca și marele său model (E. Lovinescu), urmașul și luminosul exeget al „scepticului mântuit” are darul formulărilor pregnante și al pătrunderii în mijlocul fenomenului literar, într-un cuvânt, al intuiției critice lucide și elegante, de o aleasă urbanitate [...]. Lovinescu ar fi citit cu pasiune Scriitori români de azi și ar fi văzut în Eugen Simion un al doilea urmaș al său, numai cronologic vorbind după Pompiliu Constantinescu. Este supremul elogiu ce i se poate aduce într-o viziune
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
vor Înrudi unii cu alții și unde rămân să trăiască În straniul oraș format de cei care au trecut pe lângă moarte, deși o așteptau: „(...) probabil singurul oraș de acest fel din lume, care ar putea fi numit Colonia convalescenților”2. Urbanitate puțin misterioasă, puțin ireală a unei colonii a celor treziți, pentru care timpul și amintirile abia sunt la Început. De câteva ori, cu o asiduitate ce trebuie recântărită prin precaritatea medicală a epocii, el urmărește expansiunea holerei În versiunile morbului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
valoare artistică pentru scenele românești: Shakespeare, Molière, Oscar Wilde, Bernard Shaw, August Strindberg. Apărător acerb al libertății presei, jurnalist nu lipsit de nerv polemic (intră în confruntare cu Nicolae Iorga, Tudor Arghezi ș.a.), S. s-a menținut mereu în granițele urbanității. A susținut cu probitate și, în cele mai bune pagini ale sale, a realizat un țel de netăgăduită importanță: întemeierea prin cultură, moralitate și idealism a profesionalismului gazetăriei. A tradus din literatura franceză, cu precădere scriitori din secolul al XIX
SERGHIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
ales vicepreședinte al Comisiei Naționale de Limba Latină (1990), director al Seminarului de Latină Medievală din București (1996) și numit director al Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni (1997). Debutează în 1965, în „Studii clasice”, cu articolul Considerații asupra urbanității în epoca lui Cicero. Publică numeroase studii și alte contribuții științifice în reviste de lingvistică, codicologie, istorie și teorie literară, precum și articole culturale sau politice. Este editor sau coeditor al unor reviste de prestigiu: „Antiqua et mediaevalia”, „Mittellateinisches Jahrbuch” (Berlin
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
fost prigonit și a făcut greva foamei în vederea obținerii expatrierii. Publicistica propriu-zisă, din anii ’90, este de atitudine politică și civică, de atitudine morală mai ales, combativă și intransigentă, în majoritate polemică, nu rareori pamfletară, violentă chiar, însă în limitele urbanității. Vădit este că T. se singularizează prin faptul că intervențiile lui au aerul legitimității și autenticității depline, nu lasă impresia înregimentării gregare sau a unei ralieri oportuniste la o grupare sau la o sferă de interese și la „vulgata” ei
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
prin revenirea la patria mamă. Încercarea de a pune în valoare specificul național și, în același timp, de racordare cu tendințele culturale și artistice manifeste în Europa motivează stilul eclectic al revistei, amestecul de tradiționalism și modernism, de ruralitate și urbanitate. Colaborează, mai cu seamă cu versuri, Mircea Streinul, N. Roșca, Traian Chelariu, actorul Mișu Fotino, Theodor D. Păunescu, Al. Mareș, Iulius Plumbeanu. C.A.
MUNCA INTELECTUALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288276_a_289605]
-
a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul literar-artistic, politic, juridic, gazetăresc, salonard etc. Se mai pot discerne dexteritatea cu care erau alcătuite catrenele, verva spumoasă, acuitatea instantanee a observației, urbanitatea și umorul sagace al ironiei. Prin natura și obiectul lor, țintind situații de moment, trăsături de caracter particulare, fapte izolate și întâmplătoare, epigramele lui P. au intrat însă în zona perisabilului. Prea puține dintre ele vizează aspecte generale, mereu repetabile
PAVELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
coabitării urbane. Intelectualii conservatori nu joacă rolul „experților” din proiectul stângist de inginerie socială. Ei trăiesc mai degrabă patosul creativității smerite, supuse regulii fidelității și stimulului constant al triadei Bine-Adevăr-Frumos. O nouă teologie politică trebuie să gândească, în primul rând, urbanitatea creștinismului de mâine. Conservatorismul trebuie să asimileze profund sensul eșecurilor istorice din secolul XX: ruina mesianismelor secularizate, vidul colectivismelor ideologice și dezastrele oricărui Führerprinzip (de la „duce”, „mareșal” sau „căpitan” până la „cârmaciul poporului”). Iadul urbanistic comunist n-a ezitat să folosească
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comunist n-a ezitat să folosească „tezaurul folcloric” în scop propagandistic. În același fel, alternativa la alienarea subiectului din marile orașe ale capitalului nu este poza idilică a unui sat de munte. Direcția care trebuie căutată este punctată de complementarități. Urbanitatea credinței rămâne un proiect deschis. Cei care n-au înțeles semnificația teologică și pedagogia divină ascunse în căderea Imperiului Bizantin la 29 mai 1453 s-ar putea trezi, după căderea comunismului, într-un vid perfect de autoritate. Mulți vorbesc în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
multe feluri” (Efeseni 3, 10) a lui Dumnezeu. Părintele Teofil va rămâne în amintirea celor care l-au iubit acel duhovnic situat mereu la mijloc: între itineranță și sedentarism, între rigoarea patristică și elasticitatea bunului-simț țărănesc, între înțelepciunea rurală și urbanitatea intelectuală, între ingenuitatea scenică și un diafan histrionism, între discursul volubil și sentința ireductibilă, între licență și inovație, între certitudine și neprihănită șovăială. La toate aceste interstiții se întrupează chipul pacificat al unui bătrân care se încăpățânează să rămână veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
urbei îndeosebi prin pasiunea pentru teatru. Iubea actorii, pe cei din generația de aur a Naționalului ieșean îi venera, ceea ce nu-i diminua, în cronicile de spectacol, voința de a se păstra în limitele obiectivității. Cu un ton de o urbanitate fără cusur, păstra, ca o marcă a corectitudinii, o mină sobră, concentrat să descifreze - fără virtuozități analitice, însă limpede și exact - sensurile unor montări. Probitatea lui era aceea a unui spirit avizat și ferm, cu o pedală tradiționalistă în aprecierile
BARBU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285625_a_286954]
-
rire dans la patristique grecque, pref. Michel Meslin, Paris, 1996; ed. (Râsul patriarhilor. O antropologie a deriziunii în patristica răsăriteană), pref. Andrei Pleșu, București, 1996; Iacob și îngerul. 45 de ipostaze ale faptului religios, București, 1996; Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, 1999; Puterea schismei. Un portret al creștinismului răsăritean, București, 2001; Roma caput mundi. Un ghid subiectiv al Cetății eterne (în colaborare cu Horia Bernea), București, 2001. Repere bibliografice: Michel Meslin, Avant-propos la Teodor Baconsky, Le Rire des Pères
BACONSKY-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285528_a_286857]
-
Dar termenul care le înglobează pe toate este cel de rustic, acesta rezumînd totodată cel mai bine efortul actual de modernizare a ruralului. Produs al unei nostalgii urbane proiectate în spațiul rural, acesta este preluat și asumat ca semn de „urbanitate” de către lumea rurală. Material, el se exprimă prin supralicitarea lemnului în toate contextele și ipostazele și miniaturizarea și fetișizarea unor elemente ale universului rural, de la obiecte la animale. Simbolic, se caracterizează prin faptul de a uni contrariile, construind astfel o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
de iarnă, când întunericul venea mai repede și ne gonea pe toți (copiii) în casă. Și, cumva, cred că tot de aici mi se trage și faptul că am debutat destul de târziu. Sunt cazuri de artiști, obișnuiți de mici cu urbanitatea - chiar dacă poate fi vorba de un cartier de periferie cu maidan, care oferă iluzia unei mai mari libertăți -, care se consumă în adolescență sau în postadolescență, care își pun acolo toată ura, dezgustul și amărăciunea, după care își revin cu
Curățenia de primăvară. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
notat, fiecare apropiere face Întâi obiectul unui consimțământ, cel mai adesea explicit. Când o femeie vrea să refuze o relație nedorită, Își arată voința cu un simplu gest al capului - provocând imediat, la bărbat, scuze ceremonioase și aproape comice. Extrema urbanitate a participanților masculini pare și mai frapantă când te aventurezi spre interiorul zonei, dincolo de linia dunelor. Într-adevăr, această zonă e de regulă rezervată amatorilor de gang bang și de pluralitate masculină. Și aici, germenul inițial Îl constituie un cuplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]