166 matches
-
Occidentul, în acest timp producîndu-se o masi-vă dislocare a populației rurale la oraș, fără însă a se realiza și o emancipare culturală corespunzătoare, încît urbanizarea și industrializarea nu au însemnat și un salt semnificativ sub aspectul civilizației. Faptul că urbanitatea reprezintă un criteriu de evaluare a nivelului de civilizație este atestat nu numai de nivelul de existență, ci și de aspecte de conștiință, între care și aprecierea în cazul ocupării unor teritorii străine. Fără îndoială, orice expansiune imperială produce suferință
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ce coboară spre el și promovează îndeosebi pictura figurii ascetice, împreună cu un stil arhitectonic care să sugereze umilința și abolirea curaju-lui de a depăși condiția pămîntească. Estul ortodox, în afara zonei de coastă grecești, avea și trăsătura unui grad scăzut de urbanitate, iar întreruperea contactelor cu Occidentul datorată Schismei a însemnat și oprirea unei influențări în sensul vieții urbane. Astfel, est-europenii, deși mai aproape geografic de spațiul în care vechile popoare ale Asiei Mici își întemeiaseră organizarea statală pe orașe, au fost
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
poată pune bază. Dacă însă orășeanul becisnic și profitor nu putea deveni un ideal uman și patriotic, mai ales că el nu părea un om al locului și deseori maimuțărea comportări străine, aceasta nu trebuia să inducă totuși ideea evitării urbanității și urbanizării, prin rămînerea la nivelul ruralității ancestrale, căci aceasta înseamnă comoditate și, ca atare, tocmai anularea manifestării energiei. Așadar, recunoașterea forței țăranului român nu poate înlătura observarea progresului imperceptibil al existenței acestuia și o anumită rezistență a lui la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
vertical, toleranța e un exercițiu eliberator, se ia după acel divin care lasă în urma sa diversitatea imperfectă a lumii și, lăsînd-o în urmă, îi dă realitate relativă. Sfera politicii e întemeiată pe principiul moderației și al legalității. Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță. Practicăm zi de zi, la tot pasul, o autolimitare devenită pentru noi omniprezentă și banală. Asistăm la excesele ei care tind spre autodesființare în ideologia corectitudinii politice. Ne indignăm sau ne îngrijorăm cînd fundamentalisme religioase
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
zori fericite.” Ca orice manifest, și cel al tinerilor „cerchiști” contestă niște realități (culturale) pe care vrea să le schimbe; el nu are însă violența tipică manifestelor din secolul al XX-lea, ci este argumentativ, constructiv și „alternativ”. Alternativa sa: „urbanitate și exclusivitate estetică”. Contestă spiritul pășunist, adică acea prelungire anacronică - pentru ei - a sămănătorismului începutului de veac, cu toate confuziile sale. Din nou se impune operată, îndeosebi în publicațiile ardelenești, o disociere (maioresciană) între etic, estetic și etnic. Mai ales
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286171_a_287500]
-
temei rezidă în analiza specificului subiectului uman generat de un timp și un spațiu. Problemă identității femeii pariziene ține de gramatică "modernității" occidentale, marcată de definirea identităților naționale și genuriale. Femeia pariziana reproduce un cod al epocii privitor la modernitate, urbanitate, feminitate. Femeia și orașul fac parte din universaliile tematice ale literaturii. Nenumărate cercetări au fost consacrate Parisului, femeii și literaturii despre aceste teme. Prin fuzionarea lor, studiul prezent oferă o perspectivă inedită. O abordare complexă a orașului modern implică și
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
arata Robert Muchembled în Societatea rafinată, codul de politețe ia naștere nu la Curtea lui Ludovic XIV, cum se vehiculează de obicei, în mod esențial, el provine din capitală că fuziune între curtoazia urbană și puterea aristocratica "și poartă mărcile urbanității" [p.142, subl.n.]. Politețea constituie liantul identității franceze, cimentul, limba comună, ea topește treptat diferențele, constituind un anumit tip de cultură cultură politeții. La curtea lui Ludovic XIII și Ludovic XIV apare stilul francez, degajat de influență străină, societatea
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
becul în vagon ține luna bătută pe hîrtie, alta ca pe hîrtie n-a mai fost, pline sînt marginea, conturul, miezul prinde coaja, centrul orașului vine trenul și restul funcțiilor lui, trăiește din paradoxul teritorial, din negarea distanței pe arie, urbanitatea spațiului care se uită ca să cîștige timp! zori din spatele trenului, vizibil numele orașului Negrești, folosit pentru orașul Negrești și mai degrabă pentru numele lui, ne jucăm de-a tonurile care durează culoarea dimineții, tonurile tolănirii mele cu fereastra, bancheta, scrisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
statura verticală, columnă, piramidă, conceptele de verticalitate, mai colaborează: releele TV, locuințele suprapuse, relația de flux probabilistic prin satelit, s-ar zice că algebrizăm, bine că mîntuirea este figurată, mii și mii de biserici domină întinderea, de multe ori și urbanitatea! zid alb peste mal Suceava, 10-12 km est, groaza instrumentarului urban de chiuretat spațiul, firește, lumea este nebună, de n-ar fi pe tipul greșit de nebunie, între unelte de vîrsta psihologică a Fiarei! Verești pe prima linie personalul Verești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
diferențele imperceptibile, Grădinari lumina caldă în geam, peretele, Argeșul pe cote de atenție piaptănă arboreturile de margine, țițeiul la ultima sondă și becuri strînse pe rezervoare, satul vegetația nocturnă, profil simbolic emisfera de tablă, uscăciunea culturii din afara Simbolului viu, euharistia, urbanitatea capitală în margine de corpuri opace, fir rutier pe viaduct, est-sud-est în răsărit de lună, lumina de lemn pe care o oferă ea, în fond de formalism urban, mesajul patetic din reluare, luna leit soarele cu apusul lui în lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bătaia soarelui într-un greabăn în Munții Berzunți, bate cu bruma, strălucește, fumuri divergente într-aceeași mahala, adierile le frîng năzărelile privirii, covrul în armonice maronii sub deal, n-o să spună nimănui nimic, ce a încercat, îl închide forma iluzorie urbanitate, forma om a stricat-o din sat, de la început Cain Cereală l-a ucis pe Abel Miel! Valašske Mejiřiči stație de domiciliu pe vagoane cu leșie ori hidroxid de sodiu NaOH, urmele românești cehești prin Slovacia, mărul bătrîn, i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
fost mai mult ca ilustrate turistice gîndurile de fete! Trotuș viaduct, drum tulbure, halta Caralița, Uzul ori alt rîu de maluri consolidate, Asău baza auto și de materiale, biserica flori, steagul sus, iarba în stare de verde tăpșan în verde, urbanitatea zidului Comănești, tiribombă tînără autobaza, Românie căreia puțin îi lipsește, uite, vezi, asta e ruta, Brașov Iași! ia dă o dată așa, în tablă! zăngănește din nepot în peretele vagonului, peronul principal din Comănești km 73+5 clipă de avînt, vale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
interne, Asău lanterna verde se leagănă de frig, plugul de la camion carosabilul de nămeți, biserica neluminată, decît crucea, fulguiește, drumuri secundare albe, Trotușul Comănești, străzile țarțamuri electrice, rambleu tot orașul, de la nivelul etajului scade la gară, spațiul se încarcă pe urbanitate, zăpada organ de om se lipește de tren. INTERVENȚIE ÎN TEXT Textul mnemotehnica pe răbojul cuvintele. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Ora 19,03, în acceleratul Timișoara Adjud Galați, ramura de Iași, crucile de lumină țin trupuri populate pe Comănești, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
și pentru faptul că este, în fond, cauza noastră, a tinerilor pe care geniul de Marino îi înjură oral sau în presă (ca în ultimul număr din Gazeta literară) . Ceea ce te rog mult e să apară neaparat în nr.4. Urbanitatea lui este, cred, o lecție pentru A. M. care adoptă o poziție jignitoare în scrisoarea sa. Urmează să-ți scriu pe larg. Mihai Drăgan </citation> (30) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”5 iunie 1968”> Dragă Costel, Îți scriu cu
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Norii (1923), Broaștele (1925), Păsările (1936). Un Aristofan pe care l-a dorit „în haină românească”, recurgând la neaoșisme nu totdeauna potrivite, în versiuni ce se feresc să cadă în infidelitate și obscuritate, dar mai ales, cum cer „estetica și urbanitatea”, evitând, pudic, exprimările prea fruste. În prefețe, nedezmințindu-și vocația, B.-A. ține să scoată în relief caracterul moral-educativ al ostenelilor lui. El schițează și unele apropieri între Păsările și comedia shakespeareană Visul unei nopți de vară, care s-ar asemăna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285737_a_287066]
-
a improviza catrene, cu poantă savuroasă și ironie fină, la adresa celor mai diverse personaje și împrejurări din mediul literar-artistic, politic, juridic, gazetăresc, salonard etc. Se mai pot discerne dexteritatea cu care erau alcătuite catrenele, verva spumoasă, acuitatea instantanee a observației, urbanitatea și umorul sagace al ironiei. Prin natura și obiectul lor, țintind situații de moment, trăsături de caracter particulare, fapte izolate și întâmplătoare, epigramele lui P. au intrat însă în zona perisabilului. Prea puține dintre ele vizează aspecte generale, mereu repetabile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288739_a_290068]
-
de generalul Gheorghe Argeșeanu a desființat Subsecretariatul de Stat pentru Poliție, Siguranță și Jandarmerie din Ministerul de Interne. Noul ministru de Interne, generalul Gabriel (Gavrilă) Marinescu a cerut funcționarilor din subordine „să observe” o strictă legalitate și „cea mai perfectă urbanitate” în raporturile cu cetățenii, în vederea atragerii acestora la o colaborare cu forțele de ordine împotriva acțiunilor extremiste și subversive la adresa statului. Pentru întărirea măsurilor de pază, siguranță și ordine, prin Decretul-Lege nr. 3599 din 2 octombrie 1939 a fost înființat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
valoare artistică pentru scenele românești: Shakespeare, Molière, Oscar Wilde, Bernard Shaw, August Strindberg. Apărător acerb al libertății presei, jurnalist nu lipsit de nerv polemic (intră în confruntare cu Nicolae Iorga, Tudor Arghezi ș.a.), S. s-a menținut mereu în granițele urbanității. A susținut cu probitate și, în cele mai bune pagini ale sale, a realizat un țel de netăgăduită importanță: întemeierea prin cultură, moralitate și idealism a profesionalismului gazetăriei. A tradus din literatura franceză, cu precădere scriitori din secolul al XIX
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289643_a_290972]
-
cu precădere din anii ’30-’40), texte „de o actualitate atât de stringentă încât, dacă n-ar fi fost semnate și datate, oricare cititor ar fi putut jura că sunt scrise astăzi”, restituite și pentru „eleganța stilului, percutanța ideilor și urbanitatea atitudinii autorilor”, cu valoare de model (3/ 1993). Sub genericul „Lecturi”, sunt recenzate ultimele apariții literare, iar „Calendarul” consemnează principalele manifestări organizate, în țară sau în străinătate, de Fundația Culturală Română. Revista este bogat și interesant ilustrată, pe lângă numeroase fotografii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285418_a_286747]
-
D. a trecut multă vreme drept detractor al lui Eminescu, fiind identificat, fără temei, de N. Iorga, ca autor, sub pseudonimul Gr. Gellianu, al articolului Poeziele d-lui Eminescu (1875). Atribuire imposibilă din moment ce nimic din ce îl caracterizează pe cărturar - urbanitate, preocupare pentru motivare și argument, judecată, e drept, severă, dar articulată erudit, solemn, elegant - nu era prezent aici. În pofida unui comentariu contradictoriu, rigidizat în bună măsură de dogma clasicistă, studiul Mihail Eminescu (1903) are câteva repere interesante: explicarea creației lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286727_a_288056]
-
coabitării urbane. Intelectualii conservatori nu joacă rolul „experților” din proiectul stângist de inginerie socială. Ei trăiesc mai degrabă patosul creativității smerite, supuse regulii fidelității și stimulului constant al triadei Bine-Adevăr-Frumos. O nouă teologie politică trebuie să gândească, în primul rând, urbanitatea creștinismului de mâine. Conservatorismul trebuie să asimileze profund sensul eșecurilor istorice din secolul XX: ruina mesianismelor secularizate, vidul colectivismelor ideologice și dezastrele oricărui Führerprinzip (de la „duce”, „mareșal” sau „căpitan” până la „cârmaciul poporului”). Iadul urbanistic comunist n-a ezitat să folosească
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comunist n-a ezitat să folosească „tezaurul folcloric” în scop propagandistic. În același fel, alternativa la alienarea subiectului din marile orașe ale capitalului nu este poza idilică a unui sat de munte. Direcția care trebuie căutată este punctată de complementarități. Urbanitatea credinței rămâne un proiect deschis. Cei care n-au înțeles semnificația teologică și pedagogia divină ascunse în căderea Imperiului Bizantin la 29 mai 1453 s-ar putea trezi, după căderea comunismului, într-un vid perfect de autoritate. Mulți vorbesc în numele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
multe feluri” (Efeseni 3, 10) a lui Dumnezeu. Părintele Teofil va rămâne în amintirea celor care l-au iubit acel duhovnic situat mereu la mijloc: între itineranță și sedentarism, între rigoarea patristică și elasticitatea bunului-simț țărănesc, între înțelepciunea rurală și urbanitatea intelectuală, între ingenuitatea scenică și un diafan histrionism, între discursul volubil și sentința ireductibilă, între licență și inovație, între certitudine și neprihănită șovăială. La toate aceste interstiții se întrupează chipul pacificat al unui bătrân care se încăpățânează să rămână veșnic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
regulă tranșant și caustic. Sub pseudonimul Arutnev (anagrama numelui său), V. face o judicioasă, pătrunzătoare critică dramatică. Era cunoscut ca un spirit malițios și slobod în expresii, dar în cronici întreprinde o analiză atentă, mai detașată, de obicei în limitele urbanității. În epocă a fost un critic de autoritate. S-a pronunțat și despre Năpasta lui I. L. Caragiale, recunoscându-i virtuțile literare, dar socotind-o neverosimilă mai ales sub raport psihologic. Susținea și o cronică muzicală, dovedind pricepere și gust. Era
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
ale secolului al XVIII-lea, sedii ale unei vulgarizări orale a științei scrise prin arta conversației, la cafenele, aceste 1800 de "manufacturi ale spiritului" cîte număra Parisul în 1789, pînă la cluburi și loji. Tot atîtea trepte în ascensiunea propagandei. Urbanitatea nu mai este o trădare, este o datorie. Divertismentul public nu mai este o distracție, e o încoronare. Se înțelege de ce pe Frederic II a putut să-l uimească faptul că "Un secol atît de filosofic a putut să fie
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]