1,147 matches
-
Urbanizare - manifestare a caracteristicilor de tip urban într-un teritoriu dat, național sau regional. Conceptul desemnează atât procesul de restructurare a raporturilor dintre sat și oraș, din perspectiva caracteristicilor urbane, cât și gradul de manifestare a acestor caracteristici. Gradul de urbanizare poate fi estimat sub aspect demografic prin ponderea populației urbane în totalul populației din teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
teritoriul de referință. Locuirea urbană este caracterizată în principal prin: a) ocupare preponderent neagricolă și valori ridicate de b) densitate de locuire, c) densitate instituțională, d) eterogenitate socială și e) interacțiuni sociale bazate pe anonimat/reguli formale. Creșterea gradului de urbanizare în sens social se poate referi la accentuarea oricăreia dintre caracteristicile menționate, în spațiul urban sau rural. Valoare - strategie de acțiune generalizată, dezirabilă. Cinstea, încrederea, curajul, hărnicia sunt exemple de moduri de orientare a acțiunilor umane în situații foarte diverse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mediului și împletirii metodelor tradiționale de construcție cu cele occidentale. Wu Liangyong, născut în 1922, a fost vicepreședinte al Uniunii Internaționale a Arhitecților (UIA) și vicepreședinte al societății WSE. Concepțiile și propunerile sale privind dezvoltarea școlii chineze de arhitectură și urbanizare au o mare influență în China. Noul edificiu cu curte pătrată din Beijing de pe străduța Juer, proiectat de el, a câștigat în 1992 mai multe premii acordate de ONU, Asociația Arhitecților din Asia și Societatea de Arhitectură din China. În
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Arhitecților din Asia și Societatea de Arhitectură din China. În martie 1996, UIA l-a premiat pentru rezultatele cercetărilor sale științifice asupra habitatului. Wu Liangyong a obținut rezultate importante și în cercetarea temei "Protecția și dezvoltarea mediului arhitectonic în procesul urbanizării din zonele dezvoltate". Zhang Kaiji s-a născut în 1912 la Shanghai. În 1935, a absolvit Facultatea de Arhitectură la Universitatea Centrală din Nanjing. A fost arhitect-șef la Institutul de Arhitectură din Beijing, arhitect-consilier al primăriei Beijing și vicepreședinte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
creștine, Vadim nici măcar nu era membru al Bisericii majoritare din România:” S-a descoperit că el crescuse într-o familie de baptiști; în declarații dezgropate din arhivele revistei Săptămâna, publicație la care scrisese înainte de 1989, Vadim a apărat strategia de urbanizare a Bucureștiului, care implica demolarea bisericilor istorice ortodoxe. România liberă a dat în vileag legăturile sale strânse cu protestanții evanghelici din America, într-un articol intitulat « Credinciosul Corneliu Vadim Tudor nu este decât un om fără Dumnezeu». Astfel de dezvăluiri
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
au fost îndepliniți. Ca urmare, pentru prima dată în istoria comunismului românesc, prevederile cincinalului următor au fost reduse. Pe termen scurt, acest permanent «salt înainte» în domeniul economic s-a resimțit pozitiv pe plan social: debușee pentru forța de muncă, urbanizarea localităților, o bunăstare relativă. Pe termen lung, s-a dovedit însă o politică falimentară, care a provocat specializarea industrială a unor regiuni întregi, fără a oferi alternative, ca Valea Jiului, de exemplu, distrugerea accentuată a mediului (Copșa Mică, Baia Mare) și depopularea
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
un program. Ambele au fost furnizate de Frontul Salvării Naționale, formațiune politică ad-hoc creată în focul evenimentelor din 22 decembrie 1989 de către un grup ex-comunist în frunte cu Ion Iliescu. [...]Guvernul FSN a debutat cu eliminarea exceselor ceaușiste (renunțarea la urbanizarea satelor, înlocuirea politicii de sugrumare a micii producții țărănești prin lărgirea loturilor individuale și încurajarea lor pentru a produce mai mult și a desface liber producția pe piață) și cu o serie de măsuri populiste (introducerea săptămânii de cinci zile
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
și propria sa descendență), diversele opțiuni juridice și instituționale care au marcat trecerea de la secolul al XVIII-lea la secolul al XIX-lea (Codul lui Napoleon și eliminarea dreptului primului născut, ceea ce implica un risc de fărâmițare a patrimoniilor), dezvoltarea urbanizării, a salarizării și a muncii feminine pe parcursul revoluției industriale... O îmbătrânire sigură dar progresivă, începând cu mijlocul secolului al XIX-lea Tot ceea ce am prezentat până acum ar putea stârni uimirea pentru faptul că îmbătrânirea populației, după două secole de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dorea eradicarea definitivă a sărăciei prin realizarea unor standarde de viață minime pentru toți; mai mult, era vizată realizarea unei bunăstări colective. În acest sens, statul subvenționa generos produsele de bază, promova o largă politică a locuirii, mai ales prin urbanizarea accelerată 43. Se aprecia că șomajul era un efect al exploatării capitaliste și, ca atare, trebuia eradicat. Statul socialist se dorea un bun organizator al vieții socioeconomice. Prin mecanismele social-politice, prin planificarea economică se intenționa folosirea integrală a forței de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
antrenează o creștere a cheltuielilor de educație; dezvoltării economice care implică cheltuieli publice suplimentare în materie de cercetare și de infrastructuri; unei creșteri a cheltuielilor de administrare generală, legate de necesara adaptare a reglementărilor la procesele de industrializare și de urbanizare. c) Potrivit concepției organice, specifică keynesismului, Statul este o entitate distinctă de indivizi și superioară acestora, deținătoare a monopolului constrîngerii, și înzestrată cu rolul de decident social. Statul este presupus a încerca să realizeze interesul general, ce nu se confundă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
distribuție teritorială, consistenta serviciilor intelectual intensive (informatice, marketing, consulting, engeneering etc.), potențialul apreciabil al învățământului și al asistenței medicale. Punctele slabe sunt considerate: disparitățile teritoriale relative la infrastructura economică, socială, culturală, la resursele umane și dezechilibrele structurale (gradul scăzut de urbanizare, suprapopulația agricolă, concentrarea producției în industriile tradiționale și energofage, insuficiența resurselor naturale, decalajele față de alte județe referitoare la producția industrială, producția agricolă, sectorul antreprenorial, rata șomajului și nivelul vieții). De asemenea, restricțiile indicate au în vedere politica economică guvernamentală, politica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de "Legea lui Wagner", privind extinderea continuă a activităților Statului. Acesta s-a văzut obligat să intervină și să cheltuiască mai mult pentru acțiuni de reglare și de reducere a tensiunilor de orice fel, mai ales a celor rezultate din urbanizare, a celor din educație, cultură și acțiuni sociale și pentru realizarea lucrărilor de infrastructură. Dacă G=suma cheltuielilor publice, J=venitul național, iar N=număr de locuitori, vom avea: G/J=J(J/N). Analiza cheltuielilor publice indică printre cauzele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de valoare adăugată mare. Este o entitate ce beneficiază de capital relativ abundent, de o pistă dinamică, de inputuri ieftine, generînd o dezvoltare economică autoîntreținută. Complexul industrial integrează spațial așa-numitele "economii de scară'', "economii de aglomerare'' și "economii de urbanizare". Această concentrare de industrii într-un spațiu dat prezintă un avantaj competitiv față de alte zone și promovează, de cele mai multe ori cu succes, creșterea și dezvoltarea economică. Un complex industrial atrage capitalul, mînă de lucru calificată și tehnologii, dezvoltînd o productivitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. Articolul 7 Nivelul cotelor de impozit și al taxelor se revizuiește cel putin o dată la 5 ani, în raport cu dezvoltarea generală a activității edilitar-gospodărești, extinderea și modernizarea rețelei de drumuri, creșterea gradului de urbanizare, diversificarea serviciilor prestate populației și alte asemenea elemente specifice, precum și în raport cu creșterea veniturilor bănești ale populației. Capitolul 2 Impozitul pe clădiri Articolul 8 Sînt supuse impozitului pe clădiri, indiferent de locul unde sînt situate și de destinația acestora, clădirile proprietatea
LEGE nr. 25 din 23 decembrie 1981 privind impozitele şi taxele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106573_a_107902]
-
nimic care să nu fi fost inițiat sau aprobat de el" 9. In cazul lui Ceaușescu, mărturia unei persoane care l-a cunoscut la vîrsta de 23 de ani (sociologul Pavel Câmpeanu) ne oferă date revelatoare privind rădăcinile comportamentului său: „urbanizarea lui părea împotmolită într-o fază incipientă, din care nu putea ieși; orizontul lui cultural păstra - și va păstra pînă la capăt - acea îngustime care nu îngăduia nici depășirea limitelor, nici conștiința lor"; de aici, „dificultatea lui de a distinge
Țarul și emulii săi by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/6750_a_8075]
-
Alex, potrivit transilvaniareporter.ro. „Este o tendință pe care am sesizat-o câțiva ani la rând și care nu are drept cauză doar criza, este ceva mai profund: mutarea românilor la sat arată că satul se transformă, este vorba de urbanizarea ruralului. Mai mult, se transformă și oamenii, își schimbă mentalitatea. Satul din 2013 nu mai este satul din anii `90 și nici românii nu mai sunt aceiași, au alte concepții de viață”, a declarat sociologul Marius Lazăr. „Mi-am vândut
Un nou val de migrație. Vezi care este destinația românilor by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/67954_a_69279]
-
zice că ea exprimă un adevăr atît de evident, încît orice argumentare devenea superfluă". Autorii Raportului ni se spune că ar fi "mințit", chiar așa: ar fi "mințit", întrucît indică, la un moment dat, cu bună credință, împrejurarea că "o urbanizare progresivă - a permis unei părți semnificative a populației să trăiască mai bine". E drept că, după 1965, au urmat cîțiva ani de ușoară redresare a nivelului de trai în comparație cu anii imediat anteriori. Dar "consumiștii" care au făcut-o cu putință
O carte bizară by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7619_a_8944]
-
memoria colectivă este, în definitiv, bogăția esențială a fiecărui popor. Conștientizarea acestui adevăr a determinat o serie de țări occidentale să adopte prin lege, în urmă cu peste 20 de ani, principiul "arheologiei preventive". De ce? Pentru că accelerarea vieții, impetuozitatea progresului, urbanizarea din ultimele decenii pot fi, în unele cazuri, dușmancele memoriei. În Franța "Institutul național de cercetări arheologice preventive" a luat ființă acum șapte ani. Orice nouă construcție: aeroport, autostradă, complex industrial, comercial sau cartier de locuințe, este precedată de o
Mnemofobia by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/7467_a_8792]
-
solidarizează cu acesta, nu cu "moșneagul" Luca. În limbaj decodat, putem interpreta fragmentul cam așa: "Ai zis-o bine, prietene. Parcă-aș fi zis-o chiar eu!" și în acest punct ar trebui să bifăm și cel dintâi simptom de "urbanizare". E vorba de o "tresărire", de o mică deocamdată "revelație", tânărul își dă seama că de acum înainte viitorul său s-ar putea - totuși - să se înscrie în orbita orășenească! Ca firele de nisip care se tot scurg din clepsidră
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
ochelarii" celor ce le-au semnalat - anumite manifestări comportamentale ori de limbaj sunt ori par "humuleștene", însă marea majoritate a atitudinilor cetățenești se înscrie ferm în aria urbanității. Nu numai un număr de mesaje subterane are ca obiect hotărârea de urbanizare, de cetățenie în marele oraș, care este cu totul altceva decât satul său natal, oricât de splendid, privit fiind de maturul scriitor prin ochii adolescentului îndrăgostit, ar fi acesta, ci, în primul rând acelea manifeste. Creangă se îmbracă orășenește (poartă
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
juridice Implicațiile bugetare și sursele de finanțare Implicațiile asupra cadrului juridic Anexă. Planul de acțiune 2022 – 2027 Cadrul operațional al Strategiei Naționale a Locuirii – de la provocări la obiective Lista figurilor și tabelelor: Figura 1. Rata supraaglomerării conform nivelului de urbanizare, 2019 Figura 2. Locuințele în funcție de anul construirii (% total locuințe 1990) și numărul de persoane din locuință în anul 1990 Figura 3. Fondul de locuințe în funcție de perioada construirii Figura 4. Evoluția lungimii rețelei simple de distribuție a
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
principiilor și recomandărilor Declarației ministeriale de la Nisa (2022). Aceasta a fost adoptată în cadrul Conferinței ministeriale organizată de Președinția franceză a Consiliului Uniunii Europene, în lumina noilor provocări reprezentate de accelerarea schimbărilor climatice, criza sanitară și intensificarea procesului de urbanizare. În cadrul Declarației este subliniată necesitatea adaptării politicilor naționale ale locuirii pentru a face față acestor provocări care accentuează vulnerabilitatea domeniului în termeni de: dificultate a accesului la locuire la costuri suportabile, sărăcie energetică, alături de aspectele mai generale privind
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
Romania se situează printre cele mai ridicate din Europa. În 2019 rata supraaglomerării era de 45,8%, fiind mult mai ridicată față de media UE-27 de 17,1% (a se vedea figura de mai jos). Figura 1. Rata supraaglomerării conform nivelului de urbanizare, 2019 Sursa: Eurostat, Condițiile de trai în Europa, ediția 2020, publicat în mai 2021 9 Numărul total de locuințe convenționale se bazează pe Studiul Național referitor la Bugetul Gospodăriilor, realizat de Institutul Național de Statistică (2014). 10 „Sectorul locuințelor în
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
de Statistică (2014). 10 „Sectorul locuințelor în România, Către o Strategie Națională în materie de Locuire”, Banca Mondială, 2015. Dacă la nivel european există o tendință conform căreia oamenii care locuiesc în condiții de supraaglomerare, care depinde de nivelul de urbanizare, în România rata de supraaglomerare era printre cele mai crescute din Europa în 2019, indiferent de gradul de urbanizare (figura de mai sus). Totuși, rata supraaglomerării în România a scăzut constant, ajungând de la 49,7% în 2015, la 45,1 în
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]
-
Dacă la nivel european există o tendință conform căreia oamenii care locuiesc în condiții de supraaglomerare, care depinde de nivelul de urbanizare, în România rata de supraaglomerare era printre cele mai crescute din Europa în 2019, indiferent de gradul de urbanizare (figura de mai sus). Totuși, rata supraaglomerării în România a scăzut constant, ajungând de la 49,7% în 2015, la 45,1 în 2020. Conform raportului Băncii Mondiale „Contribuții la Politica Urbană a României” (2021), populația cuprinsă în decilele cu venituri mai
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 29 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257811]