34,085 matches
-
și demonice s-ar lupta în jumătățile creierului meu, în aripile creierului meu, cum Swedenborg și alți mari savanți l-au comparat cu păsările și fluturii. Luminile ieșind din stânga tâmplei, trecând ca dungi de lumină spre tâmpla dreaptă și apoi urcând sau coborând nu sunt decât spirite sau îngerii care trec pe câmpul magnetic al corpului ca printr-un aer special. în Arcana Caelestia, Swedenborg scrie despre asta: spiritele și îngerii influențează voința noastră care se află în jumătatea stângă a
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
străzii, despre realitatea crudă și personajele puternice pline de umanitate, despre felul meu de a scrie alert, încât la un moment dat, în mijloc, ea nu mai vedea cum se va derula narațiunea, și cum, deodată, totul a început să urce, sus, tot mai sus, în mod surprinzător de ingenios. Vorbim apoi, când primele raze ale soarelui ne poleiesc fața, despre expediția lui Olof Rudbeck la Lapland, expediție divizată în două mari grupuri: un grup de cercetători pentru a măsura... soarele
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
sînt. Undeva, într-o parte a curții, sub reflectoare, s-a produs, cred, și un fel de spectacol, dar din marginea unde mă țineam de un zid să nu mă ia valul, n-am văzut nimic. Luîndu-mă după alții, am urcat la etaj unde, printre mobilă și durere, printre tablouri și statuete supraviețuitoare mai multor generații, am dat de o îmbulzeală și mai mare fiindcă acolo se aflau gustări și băuturi, iar cu paharele de plastic în mînă, conversațiile erau și
Actualitatea by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15276_a_16601]
-
și spurcăciune" - carnea, condiția degradantă a cărnii... Totul se sfârșește într-o apoteoză, neagră și ea, monstruoasă, cu reflexul teribil al unui incendiu rece. Citez: "Sângele negru părea a țâșni din trupul său palid, cum țâșnesc scânteile dintr-o fuzeie urcând la cer, și, din această neagră explozie, omul păru să se înalțe plutind în memoria lor... Oricare ar fi locurile de unde ei vor contempla dezastrele vechi și speranțele noi... ei nu vor uita niciodată aceasta... Iar el va rămâne în
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
niciodată aceasta... Iar el va rămâne în vecii vecilor, acolo, visător, liniștit, constant, fără a păli niciodată, fără a mai amenința pe cineva, ci rămânând mereu senin, mereu triumfător... Și iarăși, în oraș, ușor domolit de paravanul zidurilor, urletul sirenei urcă într-un crescendo de neînchipuit, pierzându-se dincolo de limitele de unde mai putea fi încă auzit...". Căpitanul G. mișcat ca o marionetă de către Judecătorul suprem intră de-a dreptul în bucătărie și, înainte chiar de a-l vedea, trage, fără să
Din nou, Faulkner by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15323_a_16648]
-
dată mie./ Să văd primăvara, mugur destăinuit/ Oricui peste lucruri?/ Ce poate să fie? De nu mai pot fi/ Asemeni copacului, din nou să dau cuiburi/ Smeritelor păsări întoarse într-o zi./ Uscat e lemnul în care dorm./ Sevele pămîntului urcă fără să atingă/ Sufletul cărnii mele" (Sufletul cărnii mele). Lumile se despart aparent, înfiorate de o nostalgie în care nu putem citi decît inexorabila lor comuniune. Pe urmele romanticilor, suprarealiștii vorbeau despre "senzațiile elective", deosebite de cele ce vin din
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
reverie confuz luminiscentă, recurgînd la palpare: "Mă palpezi îndoială vecină./ Pe corpul meu, fugi, tu fără corp!/ Reveria peste ea însăși/ De la potop singură-și dă lumină" (Ciocănitoarea șvariantăț). Ori se exprimă într-o radicalitate simbologică: "trupul îmi coboară sau urcă în ceruri ascunse" (Ascultare). Dar întîlnim sub pana poetului, de cele mai multe ori, o viziune în sens opus, opulentă, luxuriantă, frenetică, gemînd voluptuos de asociațiile concretului imnic asumat: "Omnipotență, sînt jucătorul tău/ Și bogăția ta de elogii/ Cu joc de cărți
Însemnări asupra poeziei lui Miron Kiropol by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15320_a_16645]
-
ce pare de 20-25 de ani, însărcinată, fuge pe coridor țipând: "Vin extratereștrii să mă f...!" După ea, cu ochii scoși din orbite, aleargă zece-cincisprezece bărbați, tineri sau trecuți de 50 de ani [...] Un bolnav mic de statură s-a urcat - Dumnezeu știe cum - pe rezervorul unui closet și râde ori de câte ori un altul trage apa" (Hristosul de tinichea). Dracii în biserică este povestea unei biserici din Almaș-Săliște care a scăpat de demolare în perioada comunistă, dar avea pe un zid o
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
în România vreun interes. La sondajele de opinie, cetățeanul bifează automat rubrica "încrederii în biserică" - așa cum o bifează pe aceea privind armata și, stupoare, mai nou, S.R.I.-ul! în ritmul ăsta, nu m-ar mira ca în viitorul apropiat să urce în topul preferințelor și Corpul Călăilor, Organizația Mardeiașilor sau Asociația Violatorilor de Bătrâne, toate grupări cu solidă reprezentativitate la scară națională. Nu cred că e fără legătură faptul că destui români au preferat să se declare la ultimul recensământ catolici
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
leafă: în loc de 650 de ruble i s-au lăsat doar 500. Profesorul - aia, aia - n-ajută nimic. Profesorul merge la director, iar directorul îi dă un șut. Profesorul merge la contabil, iar contabilul zice: "întrebați-l pe director". Profesorul a urcat în tren și a plecat la Moscova. în drum, profesorul s-a pricopsit c-o gripă. A ajuns la Moscova, însă nu poate ieși pe peron. L-au pus pe profesor pe targă și l-au dus la spital. A
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
anii '90. Scriitorul știe că nu șochează pe nimeni pentru că are în publicul său țintă și francezi, nu doar români... O problemă extrem de interesantă apare enunțată original în roman. Este vorba despre diferența dintre cărțile populare și propriile cărți. Personajul-autor urcă într-un autobuz 52 din Paris și simte o mare frustrare: nu și-a luat nimic de citit, iar restul pasagerilor sînt cufundați în lectură. Se citește și L'Equipe, și La Nouvelle Héloïse. Orice merge citit, se pare, în
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
din aparițiile în sala de concert a dezvăluit calități scenice remarcabile și baritonul Ion Ardelean - s-a dovedit încă o dată o achiziție bună pentru teatru. Și inițiativa "privată" începe să acționeze în scopul sprijinirii tinerilor, creîndu-le oportunități de a se urca pe scenă. Aș enumera doar câteva momente din ultimele două-trei luni, din care se desprinde o imagine a dinamicii acestui proces complicat dar vital: Concertul de Crăciun al Marianei Nicolesco, alături de tineri laureați ai concursului Darclée; spectacolele Operei Comice "pentru
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
aici nu mai începe cum începea odată. Ceva nu se mai întâmplă cum se întâmpla. Cineva era aici, a fost și-apoi a dispărut dintr-o dată și groaznic de dureroasă e lipsa. S-a uitat prin toate dulapurile. S-a urcat pe toate polițele. S-a strecurat și pe sub covor să vadă. N-a mai ținut seama de porunca data odată a împrăștiat până și hârtiile. Ce mai are de făcut? Să doarmă și să aștepte. Doar de s-ar întoarce
Poeme de Wislawa Szymborska by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/15436_a_16761]
-
să treci prin câteva filtre înainte de a te îmbarca. Pierzi acum o groază de timp pe aeroport așteptând la rând să fii controlat. O știu din propria mea experiență. La aeroport am fost controlat de trei ori până să pot urca la bord. Dacă unghiera pe care o aveam ar fi fost prevăzută cu un cuțitaș, mi-ar fi fost confiscată. Or, înainte se circula liber. Una din consecințele imediate ale acestor fapte este că lumea a început să circule mai
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
unei femei, atât timp cât bărbatul ei legitim consimte, nu face caz?... Ei?... - Eu mă gândeam că aventurile femeii sunt totuși un material informativ, presupuse reporterul. - Așa credeai dumneata? Așa zici că te gândeai? Ascultă la mine-n-coa. Dacă unul din ei se urcă-n avion ori sare cu parașuta și o mierlește, și odată cu ei și femeia și copilul, atunci ar fi o informație demnă de colțul de onoare. Dar, până una alta, eu nu te plătesc aici pentru ce-ți trece dumitale
PYLON (continuare) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15475_a_16800]
-
scrisul ("nu sunt mulțumit de ce am scris".): "Știți ce e inspirația? E o înălțime care-ți închide ochii de durere; sau ajungi la tăcerea de după furtună [...] - lucrurile devin foarte sensibile - și o piatră prinde viață, carele se strâmbă, lumina se urcă pe zidurile abrupte și se sparge de cer; un pumn de sânge se aruncă din inimă în cap - și atunci scrie!, căci altfel totul se ascunde și te roade: te târâi pe străzi, apeși în bălți, alergi-cânți [...] E o fericire
Reușita scriitorului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15489_a_16814]
-
ex. vizita la domiciliu a inspectorului, spovedania mamei, dezlănțuirea polițistului tînăr care izbește duba cu bastonul de cauciuc - pentru prima dată un actor talentat, ca Marius Stănescu, prins pe picior greșit)... Finalul împinge filmul într-o direcție falsă: copilul e urcat de tată, cu chiu cu vai, pe scara unui tobogan uriaș, de unde își dă drumul, apoteotic! Ca și cînd depășirea unui handicap ar însemna, neapărat, mimarea "normalității"... Intuind, parcă, eroarea, autorul îi lipește acestui final o declarație concluzivă, a copilului
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
în tranziție: "Orașele socialiste sînt formate din cartiere construite în ultimii 50 de ani. Statistic vorbind, quasi toate familiile din mediul urban ocupă un apartament la bloc. Apartamentele se grupează pe palierele scărilor, cîte patru. Scara nu are lift dacă urcă patru etaje peste palier, are lift, dacă peste palier sînt zece etaje. Excepțiile de la pe plus patru și pe plus zece sînt rare. Scările sînt numerotate și lipite în blocuri, iar blocurile în cartiere. Numele străzilor și numărul caselor joacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
vreme când România era o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului. În 1989 a dat o lecție care se cuvine a nu fi uitată. În luna iunie ne aflam la Iași la o reușită sesiune Eminescu-Creangă. Într-o seară urcam dealul Copoului împreună cu profesorul și cu prietenii Mircea Anghelescu și Mihai Moraru. Noi, tinerii, eram destul de pesimiști și nu vedeam posibilitatea unei redresări a țării. Ne simțeam învinși. Și atunci, cu statura sa impozantă și cu o voce care trăda
Lacrimile lui Ulise by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15532_a_16857]
-
se petreceau uneori metamorfoze interesante. Pe scările din rue François Pinton care duceau la apartamentul locuit de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, unde s-a aflat, timp de decenii, principala baricadă a rezistenței culturii românești împotriva comunismului, nu puțini scriitori urcau mai curajoși decât îi știam eu la București. Aș fi curios să aflu câți se mai abat acum, dacă ajung la Paris, să-i vadă pe cei care, cândva, ne-au ajutat să găsim curaj înlăuntrul fricii și să ne
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
pentru cititorii din automobile. Vînzătorul de ziare printre mașinile de la intersecții e, dacă vreți, și o dovadă că presa scrisă e în criză de mușterii și că, în acest fel, ziarele încearcă să-și trimită emisarii printre cei care se urcă la volan mulțumindu-se cu știrile pe care le capătă de la radioul din mașină.
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
alegeți, Domnul vă omoară. Și cu-o trufie-apoi, nemăsurată: Ci eu și casa mea sîntem ai Lui. Iar ei: Ajută-ne, un semn ne-arată și grelei noastre-alegeri fii cu rost. El însă îi lăsă tăcerii-i crunte, spre-orașu-i întărit urcînd pe munte. Atît. Și cea din urmă oară-a fost. Dansatoare spaniolă Cum alb, ținut în mînă, un chibrit, cînd încă nu e flacără, se sfarmă și limbi țîșnesc-: începe-așa, grăbit, pe lîngă spectatori, în cerc mărit, fierbinte dansul
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
piardă! I, 17 Jos, încîlcitul, Străbunul, izvor-rădăcină tuturor, însă nici unul să-l știe-n lumină. Coif, corn de vînătoare, bărbi pricepute, frați în mînia lor mare, femei ca lăute... Crengi între ele se strîng, libere nu-s nicăieri... Una! ah, urcă nespus... Însă mereu se mai frîng. Ea se-arcuiește-n tăceri ca liră-abia sus. I, 20 Dar, Doamne, ah, ce să-ți închin eu fierbinte, cînd tu auz nou creaturii i-ai dat? Zi de primăvară-n aducere-aminte: un cal în Rusìa
Versuri de Rainer Maria Rilke by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/14446_a_15771]
-
plecat pe strada Karl Marx. Am traversat holul maternității, o clipă m-am zărit într-o oglindă și am întors capul... O femeie în halat alb mi-a apărut în față. I-am vârât sub ochi legitimația de ziarist. Am urcat la etajul doi. Pe palier, niște femei în halate diforme fumau. - Unde îl pot găsi pe șeful spitalului? - Mai sus, vizavi de lift. Intru. În fața ferestrei deschise, un eston de vreo șaizeci de ani face gimnastică. Îi recunosc imediat pe
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
cubanez. O ascunse după draperia de la geam. - Luăm de formă vreo trei sute de grame? - Și bere, zic, - dacă e rece. Am comandat trei sute de grame de vodcă, două salate și câte-o chiftea. În restaurant era pustiu. Pe estradă se urcară patru muzicanți. Pian, chitară, contrabas și percuție. Chitaristul își șterse pe șest ghetele cu batista. Apoi se apropie de microfon și anunță: - La cererea prietenilor noștri, care s-au întors din stațiunea balneoclimaterică Azalemma... Făcu o pauză semnificativă: - Se execută
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]