1,632 matches
-
cu fața spre munții Vâlcanului, pentru priveliștea de dimineață. Pe la ora 11, dinspre munții Tulișa a răsărit o lună imensă care ne-a tăiat respirația. Dimineață am gasit totul udat de la roua. De-abia aștept coborârea pe panta noroioasa și urcușul spre Bucură. Foarte reușite pozele!!! Așteptăm să aflăm cât mai multe despre locurile pe care le străbateți și să surprindeți totul cu ajutorul camerei... Acum o săptămână la ora asta eram în drum spre Bucură. Chiar dacă am prins și multă ploaie
Prima noapte sub cerul liber by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82591_a_83916]
-
seama că mărșăluisem în ritm de oameni mari, pentru că nu făcusem mai mult decat scria pe indicator: 45 de minute. Am incercat sa mergem mai departe spre lacul Bucură, dar copiii n-ar fi rezistat la încă 3-4 ore de urcuș. De la cabană Buta la refugiul cu același nume am mai făcut 20 de minute pieptiș. Am campat în poiana așezată în căldarea de sub Buta Mare, cu fața spre Păpușă Custurii. Ne-am împrietenit repede cu salvamontiștii Lucian și Loli, care
Cu cei mici în Retezatul Mic by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82590_a_83915]
-
cu ochii duși Ceva de dincolo de văz Și ca o plută, patul alb Se-ndepărtează de prezent. Lumina lunii se așează Pe nedormitul tău obraz, }i se perindă în auz Un răsărit de păsări vagi, O fluturare ca de crengi, Urcușul zilei tot mai lung, Reînnoptarea fără somn. Dă-mi veghea ta să te alin, }in minte tot ce nu mi-ai spus... Mă tem Cum să îți spăl de cute fruntea Și cearcănele să le șterg, Să smulg din ochii
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/11680_a_13005]
-
cu ușurință, Păcat că tatăl ei era plecat! Anii-au trecut, apoi pe rând, Ea la liceul de artă a intrat, Și-apoi la facultate, Și iată că timpul a trecut și-i domnișoară mare! La rândul ei a început urcușul vieții, Și lecțiile le învață rând pe rând, Evident că acuma-i măritată Și normal că este mamă! Mi-e drag să fiu soție, mamă și bunică, Și de ce nu, imi place să fiu soacră, Mai ales că fiul meu
DOR DE MAMĂ, de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380722_a_382051]
-
are deosebitul merit de a-i omagia pe mulți părinți duhovnicești cum ar fi: Arsenie Papacioc, Teofil Părăian, Gheorghe Calciu Dumitreasa, Ilie Cleopa, Paisie Olaru, Constantin Galeriu sau Dumitru Stăniloae. Autorul subliniază rolul pe care părintele duhovnicesc îl are în urcușul dumnezeiesc al credinciosului, căruia i-ar fi mult mai greu dacă nu ar fi însoțit pe cale de un părinte duhovnicesc care să-l ajute să fie cât mai pregătit când se întâlnește cu Iisus Hristos în Sfânta Euharistie. Așadar, volumul
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
teologie, Stelian Gomboș, domnia sa fiind un prolific publicist, vin în întâmpinarea cititorilor, ca o mare binecuvantare, fiind, până la urmă, câteva pilde demne de urmat, pentru a trăi în comuniune și iubire permanentă cu Sfânta Treime și a ne pregăti de urcușul anevoios, care duce spre mîntuire, desăvârșire și îndumnezeire. Pentru noi este un demers editorial inedit la care ne cheamă Domnul Stelian Gomboș, de fapt este o invitație la o călătorie inițitică, pentru a redescoperi și activa gena credinței, înscrisă în
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
căruță pe roate. Prea devreme mi-e apelul, prea târzie mi-e plecarea, prea apusurile-s grele, prea beteaga mi-e cărarea, prea mi-s toate peste poate, prea mi-e poatele bolnav, prea mă arde lunecușul, prea mi-e urcușul gângav. M-am cuplat la fus bătrân, al bunicii din poveste care tors-a neîncetat ani întregi pânze modeste pentru fata nemurita, dar răpusa de somn greu, de o zână, mătrăguna, cu tupeu de Dumnezeu, Fusul meu, orar, sfârâie în
MAI SCRIU POEZII de DORA PASCU în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380823_a_382152]
-
la urarea Și nien quai lă!, care este repetată de sute de miliarde de ori (!) în timpul Anului Nou chinezesc - eu așa am înțeles să transcriu fonetic urarea „An Nou fericit” în limba lui Confucius, fără a putea reproduce în scris urcușurile și coborâșurile de intonație din această expresie. În engleză se scrie - Xin Nian Kuai le - „Xin” înseamnă „nou”, „Nian” înseamnă „an” și „Kuai le” - „fericit”. Oricum, să repetăm împreună: Și nien cuai lă!, Republică Populară Chineză, țară prietenă a României
La mulȚi ani, China!. In: Editura Destine Literare by ALEXANDRU CETÃȚEANU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_261]
-
această zonă și din această parte de țară. Zona cea din împrejurimile străvechiului cap de țară al orașului Câmpulung Muscel. Popasul făcut în localitatea Văcarea i-a întărit și i-a provocat inspirația pentru poema Moartea căprioarei. 7. În plin urcuș spre instaurarea dogmatismului proletar și a literaturii de partid, revista Viața românească, nr. 10, din 1954, va tipări această capodoperă. 8. Ea va rămâne, pe drept, cea mai valoaroasă capodoperă a creației sale poetică, zice editorul Nicolae Cârlan. Ieri (1978
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
trebuie să fărâm acest Înveliș care mă Îmbătrânește, care mă Împiedică să vreau să urc scara copilăriei și să mănânc până la urmă mâncarea care mi-a fost dăruită. Dar oare când voi ajunge acolo? Și această imagine de chin al urcușului este continuată cu o altă imagine. IMAGINEA A PATRA Eu ajung, ajung, ajung acolo unde totul Îmi este pregătit. Exact așa ca Înainte. Fața de masă albă, curată, mâncarea limpede, clară. Parcă totul acum este stabil, nimic nu mai este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
care sunt nepătimitori prin fire. De aceea, el poate fi comparat acum cu un turn (πύργος)<footnote Ibidem, col. 936C. footnote>, semn al viețuirii înalte. Ca o încununare a apatiei apare îndrăznirea (παρρησία), care marchează capătul acestei prime faze a urcușului duhovnicesc, faza purificării de patimi. Παρρησία [parisia], ca expresie a ideii de familiaritate, de intimitate, care poate caracteriza relațiile dintre persoane, exprimă pe plan duhovnicesc același lucru, arătând că sufletul purificat prin ἀπάϑεια își recapătă libertatea raporturilor sale cu Dumnezeu
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a lui Dumnezeu joacă un rol mai puțin important<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 171-172. footnote>. Folosind aceeași imagine a miresei din Cântarea Cântărilor, pentru a indica viața desăvârșită la care s-a ridicat sufletul în această ultimă fază a urcușului duhovnicesc, Sfântul Grigorie de Nyssa numește, de astădată, mireasa „desăvârșită (τελεία)”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, omilia a XI-a, P. G. XLIV, col. 1008D. footnote> și „fântână de apă vie (φρέαρ ὕδατος ζῶντος)<footnote Ibidem, omilia
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
păcat nu folosește această năzuință ontologică în scopul dobândirii celor dumnezeiești, ci se îndreaptă spre bunuri aparente, trecătoare, care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194-195. footnote>. Orice țintă la care ajunge sufletul în cunoaștere, bunătate și iubire se face începutul unei porniri spre altă țintă, spre un alt urcuș, pe care ținta atinsă îl face să se arate. Orice sfârșit e un nou început. Nici un început nu se desăvârșește în sine, căci după acest început, va ajunge la alt început și orice început deschide drumul spre un altul. Fiecare
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
face să se arate. Orice sfârșit e un nou început. Nici un început nu se desăvârșește în sine, căci după acest început, va ajunge la alt început și orice început deschide drumul spre un altul. Fiecare treaptă ajunsă face cu putință urcușul la o altă treaptă. Fiecare e un alt început, căci nici o treaptă nu mulțumește sau nu e ultima. Aceasta este de fapt l’eternel commencement a lui Charles Peguy. Sufletul crește mereu în Cel nehotărnicit și acest proces se petrece
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
omilia a XII-a, în PSB, vol. 29, p. 285. footnote>. Dar „i se smulge vălul tristeții, prin aceea că află că adevărata bucurie de Cel dorit e să înainteze pururea în căutarea Lui și să nu înceteze niciodată din urcuș, dorința împlinită născând totdeauna altă dorire a Celui ce se află deasupra. Deci după ce i s-a luat vălul deznădejdii și a văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit, ce e aflată în toată eternitatea veacurilor mereu mai mare
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă acest văl e smuls de îngeri, prin cunoștința ce i-o dau că însăși căutarea neîncetată a Lui și urcușul neoprit spre El este o cunoaștere a Lui și deci un motiv de bucurie. Căci nu ar căuta sufletul neîncetat pe Dumnezeu, dacă nu ar ști de El, dacă, într-un fel oarecare, El nu S-ar face simțit, în
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
oarecare, El nu S-ar face simțit, în sensul că dacă nu Te-aș fi găsit, nu Te-aș fi căutat, altfel spus, de nu Te-aș fi găsit în parte, nu Te-aș fi căutat în plinătate. În acest urcuș, „sufletul simte deci că trăiește și cunoaște necuprinsul lui Dumnezeu. Într-un fel, Îl cunoaște în mod continuu nou, ca într-o descoperire continuu nouă. Dar dacă L-ar cunoaște cineva deplin, n-ar mai avea bucuria să-L simtă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
vedea în întregime; o vezi și nu o poți circumscrie nici cu simțirea directă, nici în conceptele care traduc această sesizare directă, dar insuficientă”<footnote Idem, notele explicative, nr. 262, 263, PSB, vol. 29, p. 286. footnote>. Fiecare treaptă a urcușului spre Dumnezeu devine un punct de plecare către o alta, spre împărtășirea de frumusețea divină aflată mai sus: „ ... după ce s-a împărtășit de bunătăți cât a putut e atrasă iarăși printr-un nou început, ca și când nu s-ar fi împărtășit
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
încă de bunătăți, spre împărtășirea de frumusețea aflătoare mai sus, așa încât, pe măsura înaintării spre ceea ce îi apare înainte, îi crește și dorința, și din pricina mărimii covârșitoare a bunătăților, ce se află totdeauna deasupra, pare să înceapă pentru prima oară urcușul. Căci nici cel ce s-a ridicat nu va fi scutit de trebuința de a se ridica mereu, nici celui ce aleargă spre Domnul nu i se va împuțina mărimea distanței de străbătut, spre Dumnezeu<footnote Făcând referire la acest
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Ilie, „Concepția despre epectază a Sfântului Grigorie de Nyssa - o teologie a dorinței -”, în Anuarul Facultății de Teologie Ortodoxă «Patriarhul Justinian», Edit. Universității Din București, Anul V (2005), p. 598. footnote> și Cel Prea Iubit. Iubind și astfel continuându-și urcușul său perpetuu spre Dumnezeu, sufletul este învrednicit „să vadă în chip descoperit fața Celui ce grăiește și să primească cuvântul de la El Însuși, nemaivorbind acela prin alții”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a VI-
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
divine nu face decât să sporească însetarea sufletului. Căci „marginea celor atinse înainte se face începutul călăuzirii spre cele deasupra”<footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 193. footnote>, iar cele dobândite până acum se dovedesc a fi numai „începutul urcușului”<footnote Ibidem, omilia a V-a, p. 173. footnote>. Pentru că „niciodată dorința celui ce urcă nu se oprește la cele cunoscute, ci sufletul urcând printr-o altă dorire mai mare spre alta mai de sus, într-o urcare necontenită, înaintează
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a pururi, prin cele și mai înalte, spre Cel nehotărnicit”<footnote Ibidem, omilia a VIII-a, p. 223; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Astfel, „ ... se cuvine să fericim sufletul pentru acestea, ca pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite. Căci ce fericire mai mare s-ar putea cugeta, decât a vedea pe Dumnezeu? Dar și aceasta fiind un sfârșit al celor străbătute înainte, se face început al nădejdii
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
footnote Ibidem, omilia a VI-a, p. 194. footnote>, căci „nu încetează să intre (sufletul - n.n.) prin înaintare la cele mai înalte și să iasă necontenit din cele ajunse”<footnote Ibidem, omilia a XI-a, p. 277. footnote>. Deci, tot urcușul spre Dumnezeu este o ieșire și o intrare continuă, o ieșire din starea în care ne aflăm și o intrare în alta mai înaltă. Nu e simplă înaintarea în aceeași stare, deși faptul că stările se continuă spre același bine
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Fericiri imaginea scării, ale căror trepte sunt constituite din virtuțile tot mai înalte, cf. Pr. D. Stăniloae, Introducere la Sf. Grigorie de Nyssa, Scrieri (I), în PSB, vol. 29, p. 18. footnote>. Deci este vorba doar de o etapă a urcușului duhovnicesc, al cărei final este mângâierea care vine din împărtășirea cu Mângâietorul; căci Duhul este cel ce ne face să dobândim încă de aici mângâierea vieții viitoare în Dumnezeu; Duhul este adierea aerului de la țărmul de dincolo de mare, aer care
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]