297 matches
-
vreme de poara asta a lui și, uneori, ea încerca să-l facă să mai mănânce și altceva: - Da’ măi mâncă șî alceva, uite,-ț’ fac varză, îț’ fac făsui cu lapte acru, îț’ fac balmeș, îț’ dau brânză, caș, urdă, păstramă, carne di la oală, îț’ fierb un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăște-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
un ou moale... Țî s-a pus poara pă crumpene prăjâte, toată zâua-bună zâua mă hănțăni la cap: „Prăjăște-m’ crumpene, prăjăște-m’ crumpene!”, paică te-ai primițât de tot, ce moarti, zău așa! El, săracul, să n-audă de lapte, brânză, urdă, unt sau pastramă de oaie, era sătul de ele, toată viața numai din astea mâncase: - Fă, ’hre-a dracilor să fii tu de muiere, fă-m’, fă, crumpene prăjâte, că dacă mă dau jos din pat șî viu la tine, te
VLĂDUŢ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/366407_a_367736]
-
să vază dacă e cazu’ să stropim iară cartofii șî s-adune niscai lobădă șî fasole teci dacă s-o fi făcut... - Aiii, abia aștept să facă fasole teci cu lapte acru și untură legată. Ia, zi-mi tale - caș, urdă, brânză de burduf mai aveți? Ah, ce dor îmi e de-o mămăligă dreasă... - Ho, bă, că ț-o face mă-ta ce-oi vrea. Așa, vez’!... Hobzoaica ieu crez că ie la iea acas’ în Câmpuri, n-am văst-o
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (XI)* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366385_a_367714]
-
și ce pagube mari poate aduce. Am mai avut și alți câini, dar nici unul nu a fost așa deștept și prietenos că Tuzik. Mai aveam și câteva oi, pe care le țineau la o stana, noua ne aducea numai brânză, urda și de regulă câte un miel de Paști. Cu mielu’ era dandana mare, căci îl lasă înainte de Paști câteva zile să mă joc cu el, în care timp mă îndrăgosteam de el și când să-l taie, așa cum este datina
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
mălai, o bucată de pâine neagră, o crăcuța de vișin și o ramură de leuștean. Altă dată am facut altă pozna. Pe plita din bucătărie fierbea într-o oală mare zer ce rămâne de la prepararea brânzei de oi, ca să facă urda. Oalele erau ori din țuci, ori din arama cositorita, nu există teflon sau oteluri speciale. Oală despre care vorbesc era din arama cositorita și avea fundul ușor bombat. Iarăși Michiduță nu are de lucru și mă îndeamnă să mă ridic
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
cetatea Căpâlna apară flancul estic al Sarmizegetusei, aflată la circa 40 km vest. Cel mai probabil, menirea ei era aceea de a bara accesul pe drumul care, pornind de peste munți, de la Polovragi, din județul Gorj, străbătea Munții Parâng prin Pasul Urdele - pe unde trece și Transalpina - și cobora în Valea Sebeșului. Ea putea bloca și eventualele coloane romane care veneau pe lângă Carpații Meridionali, dinspre ruta Sibiu-Brașov, intrate prin Bran sau Valea Oltului. Locul strategic era bine ales, el fiind și astăzi
CETATEA DACICĂ DE LA CĂPÂLNA de DORU SICOE în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350864_a_352193]
-
domnule dragă, fâța aia pomădată, pațachina cu simbrie, nu-i pă măsura mea și-o fac dă-și spune și laptele pe care l-a supt de la măsa. Și-și blastă-mă soarta, cu mârla de cioban și putoarea mea de urdă-mpuțită !... (fragment din cartea „Dibăcie și cârcală la Rucăr” de Ioan Muțiu, editura Făt-Frumos, București, 2004) Referință Bibliografică: Dragobete de stână de Ioan Muțiu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17 septembrie 2011. Drepturi
DRAGOBETE DE STÂNĂ DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355434_a_356763]
-
întâlnim animale și păstori blânzi și primitori, bucuroși să aibă oaspeți aici în frumusețea și singurătatea muntelui. Călătoria noastră pe munte sfârșește la stâna turistică Borcutu, unde ne așteaptă darurile ospeției: colac frumos împletit, sare, zmeurată și mesele pline de urdă, caș, ciorbă de miel cu înjintuit, saramură de păstrăv, mămăliguță. Și pentru că viața păstorului nu este despărțită de cea a cântecului și pentru a spori atmosfera de sărbătoare, masa este servită în acompaniament de muzică tradițională interpretată de „Frații Hariuc
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
cipriote se regăsesc și în alte sortimente deosebite, cum ar fi „feta” (asemănătoare vestitei noastre telemea!) - din amestec de lapte de oaie și capră și folosită adesea în asezonarea salatelor grecești, sau „anari” - o brânză ușoară, preparată din zer, similarul urdei noastre românești, cu o consistență cremoasă, nesărată de obicei și folosită mult în renumita patiserie cipriotă. Supele care se prepară în Cipru sunt mai mult supe-creme, îngroșate. „Avgolemoni” este un fel de supă de pui dreasă cu un amestec de
DESPRE BUCĂTĂRIA CIPRIOTĂ ŞI REMARCABILELE EI DELICII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355140_a_356469]
-
designer, respectiv manager al Sysy Atelier din Piatra Neamț. Din Chișinău au fost prezenți: Ecaterina Vorotneac, Gheorghe Bâlici, Efim Tarlapan, Doina Gumeniuc, Liliana Chisari. Printre epigramiștii prezenți îi amintim pe Efim Tarlapan, Gheorghe Bâlici, Constantin Moldovan, Laurențiu Ghiță, Vasile Larco, Violeta Urdă, Mihai Farcaș, Sorin Cotlarciuc, Petru Gârda, Dan Norea, Aurel Brumă, Val Contevici, Elis Râpeanu, Aurel Cehan, Ioan Toderașcu. Despre festival, Val Contevici, din Constanța „Să vă spun eu care-i șpilul: În istorie sunt scrise Două mari orașe-nchise Roma
COMUNICAT DE PRESĂ: ROMEO ŞI JULIETA TRĂIESC LA MIZIL ! de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352763_a_354092]
-
să vin după tine, îmi zise trăgând cu ochiul înainte de a-și pune ochelarii de soare cu rame scânteietoare. Ziua petrecută alături de mama, tocănița de pui cu sos gros de smântână pe patul auriu de mămăligă și clătitele pufoase cu urdă, reușiră să șteargă ușor impresia puternică a călătoriei cu noua achiziție a lui Sandy. Pe raftul bucătăriei de vară din fundul curții, lângă cănile de ceramică cu bobițe de struguri în relief, mobilul meu rămase să sune pentru păsările care
ALO, AICI SANDY! de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352939_a_354268]
-
Refren/ Strofa 3: Ciobănie, ciobănie,/ Dragă mi-ai fost tu mie./ Anii de s-ar mai întoarce/Eu tăt ciobănaș m-aș face./ Până îi soarele sus/ Să gat oile dă muls./ Laptile să-l trec prin pânză,/Să fac urdă, să fac brânză./ Refren/ Strofa 4: Atunci când o-ncepe-a ninge/Strunga tătă mi-oi strânge,/ Lăsând aeru' de munte și poienile păscute./ Refren./” (Ciobănie, ciobănie) La festival au venit ansambluri, soliști vocali și instrumentiști și din alte localități ale
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
vin alegerile ... În țara mea natală ar fi adus niște zahăr, ulei, o rețetă de ciocolată fierbinte pe timp de inundații. Le pare rău, ei ne duc doar cu vorba, dar nevasta unuia are o rețetă delicioasă de plăcintă cu urdă și spanac. Se oferă s-o sune pentru mine. Îmi încolțește bănuiala că ăștia chiar sunt martori ai lui Iehova și au călărit pe un troian până la mine în bucătărie. În bucătăria în care miroase a leuștean. Trec la polonic
Când mi-au bătut în ușă, am crezut că sunt martorii lui Iehova. „Am dori să stăm puțin de vorbă, suntem de la Partidul Laburist...” () [Corola-blog/BlogPost/339677_a_341006]
-
împădurite, încât iarba să nu sufoce firavii puieți plantați). Acum era vineri, și mama ne-a spus că la sfârșit de săptămână să ne ducem la stâna lui Moralciuc, la Tomnatic, unde aveam date câteva oi, să încercăm să luăm urda și cașul pentru cele câteva oi ale noastre. Așa că, după ce ne-am trezit devreme la cabana forestieră unde am înnoptat, mâncasem ceva, apoi ne-am pornit la drum spre stână. Dar, uitându-ne unul la altul, am constatat, simultan și
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
să facem? Mă uit la Mihai, ne-am înțeles din priviri, am venit degeaba. Dar, dacă tot ne invită băieții la masă, hai să mai stăm, și-așa ne era o foame de leșin. - Uite, tocmai am terminat de fiert urda, după ce tata a închegat caș azi dimineața, cu cheag din cel bun, de vițel, și l-a pus la zvântat și uscat!... Să vă pun niște zăr cu urdă fiartă în farfurii? Stați un pic ... știți ceva? Nu așteptați să
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
era o foame de leșin. - Uite, tocmai am terminat de fiert urda, după ce tata a închegat caș azi dimineața, cu cheag din cel bun, de vițel, și l-a pus la zvântat și uscat!... Să vă pun niște zăr cu urdă fiartă în farfurii? Stați un pic ... știți ceva? Nu așteptați să facem mămăliguța? Drăgălași acești băieți ai lui Moralciuc! Bineînțeles, am așteptat răbdători, ca niște câini de pripas, să se fiarbă bine, să se prăjească mămăliguța. După ce a fost gata
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
Nu așteptați să facem mămăliguța? Drăgălași acești băieți ai lui Moralciuc! Bineînțeles, am așteptat răbdători, ca niște câini de pripas, să se fiarbă bine, să se prăjească mămăliguța. După ce a fost gata, ni s-a pus în străchini de lut urdă fiartă cu zăr și mămăliguță caldă. Ba au mai tăiat băieții și niște feliuțe de caș și ne-au pus alături de mămăliguță. Ne-am pus cu toții la un prânz pe cinste. Era cât se poate de nimerit dacă aduceam, noi
LA STÂNA LUI MORALCIUC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341572_a_342901]
-
pentru că, în câteva clipe, să îl adori pur și simplu. Trei zile, cât am stat la brânză, am muncit mai ceva ca un rob. Unchiu nu făcea decât să mulgă cu ciobănii, să închege laptele și să ia, din căldare, urda; în rest, stătea întins pe cojoace, fuma țigară din țigară și asculta ”la aparat” (un radio mic, de care nu se despărțea niciodată și care mergea de vreo doi ani cu aceleasi baterii ”americane” pe care le găsise abandonate pe-
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
gălețile și străcătorile, tăiam lemne de unul singur cu joagărul de două persoane, le căram în spinare la stana, le spărgeam și întrețineam focul. Făceam mâncarea, spălăm vasele, căram apă, aduceam cepi pentru urdit și mestecam în zar până ieșea urda. N-am dormit mai mult de trei ore pe noapte; de ațipit pe zi, nici vorbă. Dar mărturisesc că am făcut totul cu voie bună și deplină seninătate. În același timp, cum îmi era obiceiul, observăm lucrurile în amănunt, cu
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
unde eram, m-am așezat pe ea și mi-am aprins „on dohan”. Unchiu a trecut pe lângă mine, ironic, a luat securea și-a intrat în pădure zicându-mi: - Stai, băăă, să-ț arăt io cum trăbuie cepii, ca la urda, dac-o greșești cu focu, poți s-o țapi la căni! Dacă tot se eliberase stana, m-am gândit să profit și să trag un pui de somn. Mi-am aranjat cojocul, bodogănind, m-am ghemuit în el, dar n-
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
după cepi, dumneata ai urdit, n-ai stat degeaba... - Ai crezut on drac... Păi cum, băăă, să nu vezi că-i dzăru nefiert? - Of, dă-l în mă-sa!... am facut pe vinovatul dezamăgit. Lasă, Unchiule, că nu-i băi! Urda asta o treci în contul meu de simbrie și gata. Am greșit, plătesc! - Plătești tu pe dracu! a râs, dintr-o dată vesel. Noa dă-l dracu, îi bun ș-așe!... Am legat cu Unchiu Culiță o prietenie frumoasă. Nu mă pot
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” () [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
câte un ciot de creion în timp ce noi tot mai uimiți de cultura sa ne concentrăm cât putem (berea ne ajută să nu facem epistaxis). - Mâine mergem la o stână aici în preajma orașului, nici o sută de kilometri, să luăm miel, caș, urdă și ce-o mai fi pe-acolo, moca bă, moca, de la un cioban, un om de toată isprava, pe care l-a tratat nevastă-mea de dinți acum o lună și omu’ i-a spus: - N-apo’ doamnă dragă, mulțam
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
cuțite ce te puteau omorî numai dacă le atingeai pe mâner, îi facem semn lui Adi să treacă de urgență la faza finală a negocierilor. Negocieri, vorba vine, pentru că baciul, meseriaș nu glumă, ne jefuiește contra a două kile de urdă și niște picioare date cu aceeași pricepere atât în câini cât și în ajutoare. De schelălăit, schelălăie numai cei din urmă, deși mult mai îndreptățiți la acest gest ar fi fost câinii, însă după cum se știe, ei nu sunt prefăcuți
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
și calcă pedala cu ochii holbați de groază. Dumnezeu se milostivește de noi și nu ne oprește nici un echipaj de poliție. Ajuns acasă, semn că există miracole cărora nu le dăm atenția cuvenită, încerc să îndrug ceva, nevastă-mea aruncă urda, deoarece era plină de viermi și, în sfârșit, cad lat în cada plină cu apă fierbinte ca să-mi alin urticaria ce-mi ardea pielea de la o vreme. Ciudat, pe albul faianței apare din nou halucinația cu nisipul mișcător, dar nu
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
de lemne, bărbați și femei îmbrăcați în costume populare, cu contraste de alb și negru, pregătesc la ceaun mâncăruri tradiționale: mămăliguță, sarmale, tochitură, tocăniță ardelenească, cocoloș sau friptură și mici la grătar. Pe tarabe sunt nelipsite brânza de burduf, cașul, urda, cașcavalul ardelenesc și turta dulce. Totul culminează cu un uriaș foc de tabără, aprins de bărbați în costume naționale, peste care este aplicată eșarfa cu Tricolor. Focul atrage mulțimea vizitatorilor care se strâng în preajma lui într-o stare de contemplare
SĂRBĂTOAREA BUJORULUI DE MUNTE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343493_a_344822]