134 matches
-
și bunăvoința lui Dumnezeu. În actul liturgic, gesturile sunt de o importanță covârșitoare. Dumnezeu, în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
și bunăvoința lui Dumnezeu. În actul liturgic, gesturile sunt de o importanță covârșitoare. Dumnezeu, în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
că or stat în Lavra la Pecerska și s-or închis așa? Oare Dumnezeu vrea așa ceva?”. Bine tu nu poți face asta, dar nu huli. Și zic, este un bun început că „duhul umilit și smerit Dumnezeu nu-l va urgisi”. Nu zic acuma ca toți să ne apucăm să facem, bine ar fi, dar totuși Dumnezeu nu ne-a cerut să stăm pe stâlpi. Este adevărat că nu ne-a cerut să stăm pe stâlp, e adevărat că nu ne-
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
și bunăvoința lui Dumnezeu. În actul liturgic, gesturile sunt de o importanță covârșitoare. Dumnezeu, în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
o poveste. Te salut Iubire, cu noroc în Viață, Timpul de o vreme e tot mai fierbinte Și se face noapte, până dimineață Mâna mea adună scrumul din cuvinte. Fiecare vorbă n-o păstra ascunsă, Ce ascunzi Lumina o va urgisi, Tu de vraja Clipei lasă-te pătrunsă, Și se face noapte și se face zi... Referință Bibliografică: Te salut, iubire... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1317, Anul IV, 09 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014
TE SALUT, IUBIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368289_a_369618]
-
are puterea înțelesului uman. Revoltă și așteptare, dorință și încercare: Se repetă la nesfârșit / despre noi, mereu / același lucru” (Aceeași poveste, 2008:23), un gest al perpetuării, o mișcare pe care numai viața o înțelege ca fenomen al existenței umane, urgisită de timpul exprimat prin datul omului: Se încearcă să li se facă / iată că auzim din nou / aceeași poveste, / viața cât mai ușoară / cât de ușoară se poate” ca trezit la realitate să confirme, prin acest fel, indiferența celui cu
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
ce străpunge zidirea unui nor, Sunt tot ce vrei, dar să nu uiți Că sunt ca toti ceilalti Greșesc ades dar totuși am ramas, Stejar printre stejarii-nalți, Ce-n veci nu mor!... Și dacă totuși vânturi și furtuni Vor urgisi pământul vreodat, Numai clepsidra mai poate adânci A timpului mormânt adevărat. Mai moare uneori și lutul, chiar și piatră se sparge sub talpă timpului și-a valului învolburat, însă eu,spre înălțimi îmi voi lua acum, ultimul salt adevărat! ... Mă
SA NU UITI de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357895_a_359224]
-
fost furată, În care tot mai greu poți cumpăra mormânt. Sunt obidit de legea cea nedreaptă, Ce libertăți și drepturi false a creat, Dar a urcat pe cea mai de sus treaptă Doar nonvalori ce viața mi-au înveninat. Sunt urgisit în țara mea clădită Prin muncă grea de multe generații Și văd cum cinic e disprețuită Și sufocată prin desele inflații. Sunt nevoit să trec peste hotare În căutarea demnității ce-am pierdut În țara mea, călcată în picioare De
SUNT UN ÎNVINS? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358334_a_359663]
-
a privit fiii mereu Toți s-au abătut netrebnici s-au făcut Până la unul nu-i cel ce vrea bine Cu fărădelege m-au dus pe mine S-au temut de frică și-n iad au căzut Rușinatu-s-au că-s urgisiți chiar ei Acolo s-au temut cu frică mare Unde nu era frică pentru atei Mântuirea lui Israel din Sion Cine va da sfânta veste-n altare Cei robiți ai poporului său pion PSALMUL 53 Întru puterea Ta mă judecă
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
de această nelegiuire, în văile adânci. Acolo, feriți de dușmani și de păcat Gândul lor se va înfiripa tot curat, Ca prin ei deapururea neamul să moștenească Iubirea de glia strămoșească. Când de geruri și de vreme rea veți fi urgisiți Povestea de acum să le-o amintiți! Să poarte șoapta, codrul prin freamătul lui Să le spună de cinstea, virtutea, vitejia neamului. De nu vor avea nume, să-i legene cântul, Doina să-i crească, să-i mângâie vântul, Să
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
CETĂȚEAN ( Cetățean orb) Să aibă parte de lumină precum vederea mea! VII-lea CETĂȚEAN Să-l sfâșie zeul negurilor! VIII-lea CETĂȚEAN Te îndură de popor! IX -lea CETĂȚEAN Prea înalte Zeu! Nu ne prigoni! Prea bune Zeu ! nu ne urgisi! Scena 4. ( Credincioșii intră în grupuri și fiecare șoptind câte un cuvânt de rugă se produce un straniu murmur. Printre cei din urmă intră Decebal înconjurat de căpeteniile castei. ). DECEBAL Asta e părerea mea, Romanii ne sunt dușmani și răgaz
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
și bunăvoința lui Dumnezeu. În actul liturgic, gesturile sunt de o importanță covârșitoare. Dumnezeu, în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
bune să făurești, De crezi în Cel de Sus ori Îl renegi, De ai păcătuit ori ești neprihănit, Nimic n-o privește; E dură, căpoasă și feroce, Neiertătoare, rea și dușmănoasă, Știe că re de-a face cu un neam urgisit de veacuri, Supraviețuind, în chip miraculos. Acum gata, s-a terminat! Cu toții pe ruguri, arși să fie pînă la unul! Moartea a primit această „nobilă” misiune De la mai-marii din Berlin; Ei au investit-o cu puteri depline Să ucidă, fără
AUSCHWITZ (POEME) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359096_a_360425]
-
Lăcrimează împăturită, scrisoarea ta. Te vestesc cu alaiul întreg al vorbirii mele: a sosit, a sosit Pessoa, a sosit, în sfârșit, Primăvara”, ci și de la percepția cititorului citind-o, dincolo de plăcerea lecturii: Cu lacrimile ploii vestească-mă lăcusta, c-am urgisit psaltirea și ființa, iar din adâncul slovei adormite n-a mai rămas durută, imberba mătrăgună, ucisă, nici căința...” (N.B. Da, ai dreptate, Prietene: „A simți înseamnă a nu fi atent!”). Acest florilegiu grupeză, în spațiul celor 735 de pagini, poeme
RADIOGRAFII LIRICE. Cronică, de Prof. Dr Nicoleta Milea () [Corola-blog/BlogPost/339489_a_340818]
-
Ediția nr. 1263 din 16 iunie 2014 Toate Articolele Autorului DESPRE INTERVENȚIA DOMNULUI LIVIU ANDREI În aceste zile străbătute de scandaluri de tot felul, unul major a atins, pentru a câta oară, și orașul Caracal, un loc pașnic, frumos, dar urgisit de soartă. Un tânăr înfierbântat de atmosfera toridă, a dat frâu liber unor idei insuficient cumpănite. Articolul lui a scandalizat întreaga opinie publică românească. Cum este posibil, în anii noștri, să mai gândească cineva într-un asemenea mod josnic despre
EST MODUS IN REBUS ... de ION CATRINA în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340901_a_342230]
-
iertarea păcatelor, pe care dacă I le aducem, ne curăță spre apropierea de Sfintele Taine; căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David: "Jertfa lui Dumnezeu: duh zdrobit, inima umilită și smerită Dumnezeu nu o va urgisi" (Psalm. 50,18). Dacă-I aducem lui Dumnezeu aceste jertfe, chiar dacă avem unele scăderi omenești, putem să ne apropiem de Sfintele Taine cu frică și cu cutremur, cu străpungere și mărturisire, ca femeia care avea scurgere de sânge care s-
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
de minciună Nu mai știm să zâmbim dar în noi o dorință se zbate Vrem liniște-n suflet, visând la o viață mai bună. Copiii ne pleacă , batrânii ne mor de durere Pe străzi felinare murdare și gemete surde Săraci urgisiți de tristeți așteptând mângâiere. Cei ”mari” sunt hiene și sfâșie suflete crude. Convoaie de gânduri pierdute în râuri de lacrimi Ne zbuciumă fruntea, mocnim în tăceri prizonieri Suntem biet popor ce-i sortit să trăiască în patimi Noi n-avem
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
înfruntă cu toate hățișurile vieții. Hoții sunt foarte iunventivi. Întotdeauna dau lovitura acolo unde nimeni nu se așteaptă. Este o mare plăcere să primești ceva pe gratis. Dar unde sunt marile inimi caritabile? • De-a lungul istoriei evreii au fost urgisiți. Istețimea lor nu a reușit să învingă barbaria și prostia dușmanilor. Când o părere este despicată în mai multe felii, miezul dispare. • Lumea este rea, dar din păcate n-o putem schimba. • Viața e prea scurtă pentru a profita de
GÂNDURI REBELE (26) – AFORISME (9) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378935_a_380264]
-
și bunăvoința lui Dumnezeu. În actul liturgic, gesturile sunt de o importanță covârșitoare. Dumnezeu, în relație cu vameșul și, prin el, cu toți oamenii, asemenea lui, nu Se dezminte. Duhul umilit, inima înfrântă și smerită a vameșului nu au fost urgisite, ci recompensate. Pe când fariseul, înălțându-se peste măsură, a căzut în lanțurile slavei deșarte. Sfântul Grigorie Sinaitul spune că „smerenia este har și dar de sus” (Filocalia, VII, p. 134). Atitudinea lui Dumnezeu față de cei doi este o prefigurare a
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
aprindă lumânarea” - cf. Moartea crâșmăriței, p. 39...dar ceva miasme demoniace exală și exultă, parcă, și din zona lui Gavrea, cel care-l umilește, sălbatic, pe bietul credul, țiganul Ilarion Bujdea, promițându-i o “decorație” - promisiune care dezlănțuie, în sărmanul urgisit de soartă și oameni, o fierbințeală existențială tragică, pentru că și așa frustrările și umilințele vieții lui n-au număr... - ...ca să constate, în final, că, în lumea asta, corectitudinea și omenia sunt calități perimate și cuvinte desemantizate...la care el, Ilarion
ADEVĂRUL APARE GREU: „DOI OAMENI RĂI”, DE NICOLAE ŢIC de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380562_a_381891]
-
Acasa > Stihuri > Imaginatie > CĂRĂRILE INIMII Autor: Curelciuc Bombonica Publicat în: Ediția nr. 2224 din 01 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Cărările inimii sunt necosite Și-n umbră se-aștern, până-n magica zare; În roua de lacrimi au fost urgisite Să-și scrie necazul și-a lui apăsare. Așteaptă, supuse, să fie călcate De tălpile fine și vindecătoare, Când iarba și rugul se-nchină, uscate, Și cântă un imn spre o zi viitoare. Când noaptea-și trimite străjerii de stele
CĂRĂRILE INIMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379605_a_380934]
-
o simplă muritoare în a vieții noapte? Că sunt în viața ta aceeași salcie înflorită A cărei albe, neculese si preacurate flori, Cad și se contopesc pierzându-se într-o clipită, În infinita albie a râului fără culori, În toamna urgisită de ploaie deplorabilă, Plete bălaie-n frunze răvașite cad și pier, Cu neputința dintr-o boală incurabilă În care totuși eu mă mai înverșunez să sper Că iarna nu mă poate frânge într-o puritate Pe care însămi încă nu
PUTERE DE ANOTIMP de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381483_a_382812]
-
pământul străbun. * Misiunea Poporului Român: „Orice popor în această lume are o misiune de îndeplinit... Unele se pare că și-au îndeplinit-o deja. Altele încă nu și-au spus ultimul cuvânt. Despre poporul român se știe că a fost urgisit.Țara i-au luat-o pe copita cailor multe neamuri: Goții, Hunii, Gepizii, Slavii, Avarii, Bulgarii, Ungurii, Pecenegii, Cumanii, Tătarii, și poate și altele. De cele mai multe dintre ele s-a ales praful și pulberea. De români nu. Ei întotdeauna după
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
au așezat de-a binelea pe acest pământ românesc, locuit cândva de turcii și tătarii migratori. Din planul locuinței, era nelipsit târnațul , așezat de-a lungul întregii fațade și mărginit adesea de stâlpi. Românii ardeleni au plecat de pe pământurile lor urgisiți de unguri, oameni răi, spuneau bătrânii satului: ne jefuiau și ne omorau în stradă, nu țineau cont că e copil, femeie sau bătrân. Ai noștri erau plecați pe front și mureau pe capete, veneau înștiințările de pe front și doar auzeam
CASA CA FORMĂ GEOMETRICĂ, SPAŢIU SPIRITUAL ŞI LOC AL DESTĂINUIRILOR FAMILIEI SATULUI GORUNI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372755_a_374084]
-
tu cinste? Eu veneam să te văd, fiindcă ardea sufletu-n mine de dor. Te iubeam ca pe măicuța mea care m-a părăsit când aveam doi ani. Of... Leana, Dumnezeu nu s-a gândit la mine că o să fiu urgisit de mic. Am rămas în grija lui neica Mitru, să-i fie țărâna ușoară, că mâine îi e ziua. A simțit cum i se umezesc genele. Bietul tata Nicolae se prăpădise la Mărășești, iar eu nu mai aveam părinți cărora
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]