129 matches
-
Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1130 din 03 februarie 2014 Toate Articolele Autorului PRELUDIU Sub razele reci de soare Ce nu ard, dar nici nu-ngheață, Crângul e în așteptare Să-nceapă o nouă viață. Multe trunchiuri ciopârțite Din pădurea urgisită Mai stau încă împietrite Dup-o iarnă zăpăcită Gingașe, în luminișuri, Au crescut niște zambile Iar retrasă în desișuri Mierla-ndeamnă la idile Chiar dacă mai e răcoare, Dintr-o poruncă solară Sosesc cârduri de cocoare Anunțând că-i primăvară. NĂPÂRSTOC
POEME NEWYORKEZE (3) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341166_a_342495]
-
îmi provoci! O mare scârbă! -Mărinimos te-arată, te implor! -Zău? De ce aș face asta? -Te-ai întrebat vreodată de ce îndestulatul presară fărâme din multul său și omului sărman, flămând la colț de stradă? -Gândește că e bine și pentru cela urgisit, și pentru sine. Deci milă-mi ceri? Cu ce temei azi viața vii să-mi zdruncini? Totuși, după un răstimp de cugetare se-ncumetă și-acceptă îndurare ca să-i dea: -Fie... Îți acord un ceas din dimineața deja încenușată de
JOCUL DE CĂRŢI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2095 din 25 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371449_a_372778]
-
o crasă sărăcie. Asta la început, căci mii de Români emigrați datorită sărăciei s-au reîntors, au căpătat dispozitivele INTC și au devenit prosperi. Europa a rămas fără forță de muncă prost plătită. Noroc că le-au mai rămas turcii urgisiți. Va mai accepta oare România să intre în Europa oligarhică? Sau poate Europa va cere integrarea în România clasei de mijloc? Referință Bibliografică: Mileniul 4 - Mici unități agricole sau industriale / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1236, Anul
MICI UNITĂŢI AGRICOLE SAU INDUSTRIALE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344709_a_346038]
-
zumzăiau neîncetat albinele voioase, care plecau și veneau harnice din toate pajiștile înflorite. Uneori albinele erau prea nervoase, mai făceau câte o răzbunare, înțepau pe câte unul dintre noi care li se părea mai deocheat. Motanul casei era cel mai urgisit, trebuia să se strecoare cu multă precauție când avea treabă pe lângă stupină. Într-o vreme, aveam douăzeci de stupi în grădina din fața casei. Bucuria noastră era în toi când tata se pregătea să scoată miere. Atunci mă trimitea în vale
TATA ŞI ALBINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347870_a_349199]
-
ni se aprinde totuși tăcuta dinamită Încătușată-n suflet, în creier și-n artere? Când somnul, moarte-n uda uitărilor ne cere Învie în țărână cu secetă cumplită Aceste clare vise, viclene temnicere, Când chiar și suferința e-n lume urgisită. Prietene: ne bate-n gol, ca toba, pieptul, Să strige ca nebunul: acela-i înțeleptul. Când nici măcar la chinuri noi nu mai avem dreptul. Ne zgârie atâtea satane reci peceții Deci: care-i viețuirea și care sunt pereții? Deci: sufletele
MOARTEA LUI NICOLAE LABIŞ de STELA COVACI în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346793_a_348122]
-
pe retinele privitorilor, Procuroul avusese o izbucnire acuzatoare, de ai fi zis că sărmana îngrijitoare era vinovată în primul rând pentru bolile celor trei suferinzi, chestiunea cu uciderea lor premeditată fiind o urmare firească a năpastei aduse de ea asupra urgisiților acelora... Cei prezenți se lăsară imediat antrenați în valul de ură spontană și începură să o huiduiască pe presupusa vinovată. Marțiali, stăteau în primele rânduri aceia considerați a fi rudele apropiate ale victimelor. Pentru vreo doi dintre ei se organizase
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
originea în legătura unui brahman cu clasa războinicilor; cea mai de jos este casta chandăla, a celor care transportă cadavrele, execută pe criminali și care în general trebuie să se îngrijească de toate activitățile respingătoare. Această castă este boicotată și urgisită, trebuie să locuiască izolat și departe de contactul cu ceilalți. Un chandăla trebuie să se ferească din calea celor ce aparțin unei caste superioare și fiecărui brahman îi este permis să-l nimicească pe acela care nu i se ferește
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
să-i îndatorăm la asta..." Preoțimea și învățământul, nr. 26, 30 mai/linie, 1873, pp. 133-134) și apoi, în 1902, în articolul Pesimismul lui Eminescu, în care ia atitudine împotriva celor care îl cataloghează pe poet în rândul celor mai "urgisiți pesimiști" dându-le sfaturi tinerilor de a se feri de el "ca nu cumva să le strice mințile și să le învenineze inimile". Putem recunoaște aici idei ale clericilor sătmăreni, dar I. Slavici nu semnlează nici un nume. Cert este că
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
totul pe autorul nostru. Mai Întâi, ca urmare a contradicției inerente alegerii sale inițiale, de-abia a primit eticheta la care jinduia, că și este nemulțumit de ea. El și este, și nu este Poetul; dacă se vede singur și urgisit, zdrobit sub responsabilitatea imensă a propriei sale alegeri, deîndată aspiră să intre Într-un ordin monahal, dar de cum e primit În mănăstirea pe care el Însuși și-a clădit-o, vrea să scape de acolo și refuză să fie aici
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fără vină, marcând începutul degringoladei. Zvonurile, suspiciunile întețindu-se, adevărul despre Nicola Marulis iese dintr-o dată la iveală. Averea lui, de fost pușcăriaș, încape într-o boccea. O masivă decepție, revărsată în ostilitate și ură, urmează acestor dezvăluiri. Hulit și urgisit, bătrânul se hazardează într-o acțiune de contrabandă și moare împușcat. Dezastrele curg, într-o reacție în lanț. Abandonată de flușturatecul Deliu, Penelopa se sinucide. Distrus, Stamati își pierde mințile. Evantia eșuează la un deocheat varieteu, stingându-se de ftizie
BART. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
un antagonism ireductibil, două tabere se înfruntă: de o parte, cei săraci lipiți pământului, care „crâșcă și gem”, schingiuiți, batjocoriți, iar de alta, agresorii, nesătui și câinoși, cu o înfățișare neapărat caricaturală sau repugnantă. Când le ajunge cuțitul la os, urgisiții se răzvrătesc și mânia lor îi împinge la cumplite, sângeroase fapte. Obsedați de „pământ și slobozenie”, ei ucid cu sete, pradă unei beții a răzbunării, dau foc, fac prăpăd pe unde trec. E multă cruzime în romanele lui I., atât
IGNATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287509_a_288838]
-
Wealth and Violence at the Edge of the 21st Century, Bantam Books Trebici, Vladimir, 1979, Demografia, Editura Științifică și Enciclopedică, București Treptow, Kurt W, (ed), 1996, A History of Romania, Fundația Culturală Română, Iași Tuchman, Barbara, 1988, O oglindă îndepărtată. Urgisitul secol XIV, Editura Politică, București Vaisse, Justin, 2003, „From Transatlanticism to Postatlanaticism”, în National Interest, July Vlad, Laurențiu, 2006, Conservatorismul românesc, Nemira, București Vlăsceanu, Lazăr, 2001, Politică și dezvoltare. România încotro?, Editura Trei, București Vosganian, Varujan, 2001, Mesajul dreptei românești
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
grele, oamenii se adună sub aceleași umbrele... • Suferință nu te duce la puritate, ci la moarte. Căile Domnului sunt tare încurcate. Cred că nici El nu mai știe cum pot fi urcate. • De-a lungul vremilor, evreul a fost mereu urgisit, dar în chip miraculos, el a supraviețuit. • Iubim, cam aceleași lucruri e care le-a iubit și strămoșul nostru: vânătul, natura și femeia. A pătruns la modă și hoția. ------------------ Harry ROSS iulie 2016 Israel Referință Bibliografica: ROSS Harry - GÂNDURI REBELE
AFORISME (12) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/381306_a_382635]
-
Are mii de ani Și a trecut prin furtuni și glorii A fost terfelit, pârjolit Blestemat Dar el a rezistat De fiecare verigă atârnă un suflet și de fiecare suflet un sentiment un avertisment pagini de storie a unui popor urgisit, alungat din patria sa, Ars pe rug, gazat, exterminat Dar lanțul niciodată n-a cedat Dumnezeu însuși a meșterit la el și l-a făcut din cel mai bun oțel Nu încercați a-l desface În trupul lui... puterea lui
LIRICE (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381301_a_382630]
-
găteje: creangă subțire și uscată care servește la aprinderea focului; vreasc; herghelie: crescătorie de cai, alcătuită din animale de reproducție și din exemplare de diferite vârste, care cresc sau pasc laolaltă; loc unde se află această crescătorie; horopsită: asuprit, prigonit, urgisit; chinuit; sărman; prăpădit, nenorocit; (despre copii) fără familie, părăsit; lăsat la voia întâmplării, neîngrijit; uitat, părăsit; hursuz: (Despre oameni și manifestările lor; adesea substantivat) morocănos, posac, neprietenos, necomunicativ, nesociabil înnărăvească: a lua sau a face să ia un obicei rău
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
1928 (în colaborare cu Clara Lievșnevschi), Moartea lui Ivan Ilici, București, 1928, Anna Karenin, I-II, București, 1933, Fericirea casnică, București, 1934; Blasco Ibáñez, Printre portocali, cu ilustrații de Ion Comănescu, București, 1918, Cei patru cavaleri ai Apocalipsului, București, 1920, Urgisiții vieții, București, 1921; François Coppée, Crima unui om de ispravă, București, 1918, O idilă în timpul asediului, București, 1920, O tinerețe întreagă, București, 1929; Eusebio Blasco, O femeie compromisă, București, 1918; Alphonse Daudet, Sapho, București, 1918; F. M. Dostoievski, Netoșka, București, 1919
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
de 29 de zile, avem de-a face cu un ordin politic, venit hăt de sus (nu vă spune de unde, că e secret de stat). Cred că ați văzut când a dat la televizor secvența arestării, ce „căsuță” are acest urgisit al PDL-ului. Un ditamai căsoiul cât un bloc de locuințe, dar făcută la „marea artă”. Și m-a impresionat până la lacrimi gardul acestuia. Nu avea sărmanul decât un gard de fier forjat de vreo doi metri înălțime, cu porți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
sărmanul decât un gard de fier forjat de vreo doi metri înălțime, cu porți tot din fier forjat la modul artistic. Cred că numai pentru gard a plătit sărmanul cam cât ar costa construirea unui bloc de patru etaje pentru urgisiții sorții. Nu pot să cred, că din salariul său modest, de pesedist cumsecade și mare iubitor al poporului, a făcut toate acestea, dar nu uitați că sunt și eu român și ca un român neaoș, cu fatalismul ciobanului mioritic intrat
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
de la șase luni la trei ani, dacă prezicerile nu li se împlinesc sau vrăjile nu au efect. Ei, da! Într- o asemenea țară vreau să trăiesc! Vă dați dumneavoastră seama, ce bunăstare va fi pe capul României și chiar al urgisiților de români când acest prețios proiect de lege, va deveni realitate și în urma implementării, după model românesc, în practică, o să aducă enorm, enorm de multe parale la buget, poate chiar direct în euroi, din care să se plătească salarii decente
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
știu de la cele din România faptul că atâtea femei rrome s-ar descotorosi bucuroase de acest chip al specificității. Dakmara G. este una din puținii români care au găsit cu cale să sprijine dezvoltarea educației pentru democrație în țări mai urgisite decât a noastră. E drept însă că nici România nu s-a grăbit să o „exploateze” full capacity. Sună familiar, nu? Ținem legătura. Ca de obicei, Măriuca și-a făcut travaliul exotic, de data asta în jacuzzi. La primul copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
multă râvnă din ceea ce ți-ai dorit. Mântuirea se cumpără și parohiile se vând la prețuri diferite. Legionarii, Cruciații lui Hristos, sunt defăimați și decimați permanent, acoperiți cu mișelii săvârșite și practicate de „urlători” și puse în spinarea legionarului, „făptură urgisită”. Corupția clocită până la trădare pe seama sângelui mulțimii care așteaptă, nestins suspin, ca pe o tămâie mântuitoare care abia mai pâlpâie în sfintele altare a vrednicilor schivnici. Am fost legionar, și vreau să mor în duhul legionar. Nu-mi dezic crezul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
2009: 91 de ani de la revenirea Basarabiei la trupul mamei sale: România. Grigore Vieru (n.14 februarie 1935 - m. 18 ianuarie 2009) „Grigore Vieru a fost un unionist, ca nimeni al tul, murind cu credința că Basarabia cea înstrăinată și urgisită va reveni curând la trupul țării.” Daniel Corbu In memoriam, Grigore Vieru sau Poezia cu strigăt existențial, Convorbiri literare, Iași, ianuari e 2009, p.52 MAMA Ba culege tufele - Cu bobițe coapte Ba ne spală rufele Trează de cu noapte
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
care ți răscolește sufletul și-ți seacă inima de jale. Plângea Dumnezeu de mila românului, de-i sărea cămașa de pe el, și de abia atunci a înțeles românul, că în vecii, vecilor, nu mai este nici o speranță pentru acest popor urgisit, plecând înapoi spre mioriticul plai, cu inima și cu traista și mai goală, în bățul aproape putrezit. Desigur că nu toți românii o duc așa de greu ci doar vreo 98% dintre ei, restul de 2% cică ar duce-o
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
care am plâns. Am plâns cu o adâncă durere în suflet, de parcă aș fi pierdut pe cineva apropiat sufletului meu. Am plâns și eu, alături de toți oamenii cu inima cinstită, cu suflet de adevărat român din această țară prea des urgisită, am plâns în sunetele de jale a clopotelor de la Putna și Râmeți, care vesteau peste Ardeal, Moldova și Țara Românească până departe, spre Nistrul Basarabiei celei străinite, că marele poet al neamului român Adrian Păunescu nu mai este. Azi dimineață
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
a mai fost descoperit și cadavrul lui B.N., cunoscut drept Bogdănelu' Nebunu', oligofren. Înecat și el! În aceeași dimineață, Salvarea și Pompierii au primit un apel telefonic cât se poate de ciudat, de la patronul unui local din proximitatea aceluiași cimitir urgisit. Omul urla disperat, prin microfon, în urechea operatorului de serviciu, precum că i se topise, la propriu, nevasta! Ambulanța sosită la domiciliul apelantului, a putut stabili, pe lângă starea incontestabilă de ebrietate a acestuia, faptul năucitor, că individul nu mințea. Soția
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]