160 matches
-
și o treime din Nahoreni (partea din sus)13. La 20 martie 1623, Ștefan Tomșa voievod a eliberat uric de întărire, "lui Onciu Iurașcovici, fost staroste, și surorii sale Marica, fiica răposatului pîrcălab Iurașco, pentru părțile lor din Românești, după uricele drepte pe care le căpătase tatăl lor, Iurașco pîrcălab, de la răposații domni"14. Credem că Matei Eminescu s-a referit la acest document, dar a făcut legătură greșită, între Iurașco pîrcălab de Hotin și domnia lui Ștefan Tomșa voievod. Apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
labele/ fratele meu, Abele" Mutul Zugrafu desenează mari bătălii într-o suită de tablouri: Podul Înalt, Șălimbăr, Sarmisegetuza și Oituz, și portretele lui Ștefan, al lui Harmăn, al lui Purice și al altor viteji, cu faptele lor eroice "adormite în urice". Astfel, tot ce a fost măreț și nobil a avut rezonanțe în timp, sub forma unor experiențe într-o tradiție de umanitate și umanism. Împreună cu "Cavalerul trac", "Zoosophia" împinge istoria și vechimea poporului român în timpuri imemoriale, lăsându-ne o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Unul din ramurile de căpitenie a<l> îndestulării și a<l> înavuțirei Moldovei sînt sarnițile noastre, care se numără între cele mai însemnate a<le> Europei, atât în privirea câtimei sării ce se scoate, cum și a cvalității ei. Despre uricul, descoperirea și începerea sarnițelor de la Ocnă [Târgu Ocna n.ns.] ni lipsesc documente istorice și autentice. După tradiția păstrată, lucrarea lor ar fi ca de 200 ani, când, mai nainte, Moldova scotea sarea la Ocniță, amu în Beserabia. Însă, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
documente, izvoare istorice care să scoată În evidență continuitatea locuitorilor pe aceste meleaguri, tradiții, Îndeletnicirile lor din vechime și până astăzi. Astfel, În anul 1906, istoricul ieșean Gh. Ghibănescu a descoperit la Grajduri cele mai vechi documente ale satului, două urice slavone, unul din anul 1423, emis de cancelaria lui Alexandru cel Bun, celălalt din 1495, redactat de pisarii lui Ștefan cel Mare (vezi Anexa 3). Așadar, timp de aproape patru-cinci veacuri actele, scrise pe pergament, cu peceți de ceară roșie
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Scoase la iveală numai În Împrejurări totdeauna păguboase ale unor judecăți În fața Divanului sau a Domnilor, aceste "cărți" puteau să hotărască soarta multor oameni, În asemenea situații s-a născut zicala Ai carte, ai parte(de moșie). În anul 1928, uricul de la Ștefan cel Mare mai era Încă la Grajduri, În păstrarea lui Neculai Zamfirachi. Înstrăinate, prețioasele acte au intrat totuși În arhive, unde vor conserva Încă multă vreme de acum Înainte urmele materiale ale unor timpuri apuse, dar nu uitate
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
bibliografic: Povestiri istorice Din cinci a venit doar unul Gh. Alexandru Craiova, 1995 Tezaur de cântece și versuri Alexie Buzera Istoria românilor Ghidul Învățătorului, Ed. Sigma 1998 Material didactic: Harta României, manualul de istorie, fișa individuală de lucru. ANEXA 3 Uricele satului GRAJDURI zis vechiul SIRBII și FILOZOFII A Uric din anul 1423 luna Martie 31(6931), de la Voievodul Alexandru cel Bun. Cu mila lui Dumnezeu Noi Alexandru Voievod, Domn Țării Moldovei, facem Înștiințare cu această carte a noastră tuturor cîți
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
ca lacrima ale prietenilor mei din copilărie, cu care am dus cele mai grele bătălii din istorie. Da, din Istorie, de acolo vin eu și cu toți prietenii mei, pentru că părinții, moșii și strămoșii lor au fost răzeși pomeniți în uricele lui Alexandru cel Bun, Petru Aron și Ștefan cel Mare, cu o viață plină de zguduiri războinice, așa cum arată uricul 1456, octombrie 18, cậnd Ștefan Voievod întărește lui Muranciu satul Bucșești și Cernu, cumpărat cu 68 zloți tătărăști de la Patrașcu-Voievod
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
de acolo vin eu și cu toți prietenii mei, pentru că părinții, moșii și strămoșii lor au fost răzeși pomeniți în uricele lui Alexandru cel Bun, Petru Aron și Ștefan cel Mare, cu o viață plină de zguduiri războinice, așa cum arată uricul 1456, octombrie 18, cậnd Ștefan Voievod întărește lui Muranciu satul Bucșești și Cernu, cumpărat cu 68 zloți tătărăști de la Patrașcu-Voievod, unchiul acestuia. Se arată hotarul pậnă la gura Pậrậului Frența în sus, la o dumbravă ce este “în vậrful dealului
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
1500-n.a.), pe când mai înainte se vede că locuitorii ... mergeau la biserica mănăstirii Moldovița, întemeiată de Alexandru cel Bun, de care se și ținea (satul-n.a.). De la an 1584 încoace figurează numele Vama al acestui sat acuma prin urice. Întâiul uric din acest an amintește despre Nicoar[ă] șoltuz din Vamă” <footnote Simion Florea Marian, op.cit. f. 3, după Wickenhauser, Moldovița. footnote>. Mai bine informat decât Em. Grigorovitza, Simion Florea Marian, după ce se referă la numărul de locuitori și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a statului medieval românesc, nu se poate susține pentru satul Vama sau pentru oricare alt sat în situație similară, că locuitorii lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a numi o comisie pentru stabilirea hotarelor. Pentru această nouă hotărâre au fost chemați și 20 de bătrâni din Vama și Câmpulung, cu un preot, care au arătat hotarul după actul de danie dat de Alexandru cel Bun, adeverit de uricul din 11 februarie 1447 dat de Ștefan Voievod, fiul lui Alexanru cel Bun, de uricul eliberat de Ștefan cel Mare la 13 noiembrie 1499 și ultimul, eliberat de Mihail Racoviță în 15 aprilie 1719, în baza hotarnicei făcute de Calistru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
20 de bătrâni din Vama și Câmpulung, cu un preot, care au arătat hotarul după actul de danie dat de Alexandru cel Bun, adeverit de uricul din 11 februarie 1447 dat de Ștefan Voievod, fiul lui Alexanru cel Bun, de uricul eliberat de Ștefan cel Mare la 13 noiembrie 1499 și ultimul, eliberat de Mihail Racoviță în 15 aprilie 1719, în baza hotarnicei făcute de Calistru, episcop de Rădăuți. Din documentul din 1756 aflăm și pe cei mai vechi locuitori din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
va alege mai aproape, nestricat niciodată, în veci. Iar hotarul acestui loc de prisacă săi fie după obiceiul prisăcilor în toate părțile. Ș i la aceasta este credința Domniei noastre.» Referitor la obiceiul prisăcilor, acesta îl găsim lămurit în unele urice de mai târziu. Astfel, Întrun uric din 6 aprilie 7054 (1546), se afirmă: «...iar hotarul acestei prisăci să fie cât va putea arunca un tânăr din mijlocul prisăcii cu o măciucă, în toate părțile.». Unele așezări au pornit de la forma
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
înaltului cler. De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc de seamă pentru a cerceta faptele la fața locului. După ce primea anafora de la dregătorul trimis, asculta cu mare luare aminte pe împricinați, cărora le cerea să-și dovedească spusele cu urice domnești, ispisoace sau martori de bună credință. - Indrăznesc, mărite Spirit, să-ți cer să-mi lămurești înțelesul cuvintelor rostite de tine privitoare la actele domnești. - Trebuie să știi că, de fiecare dată când un dregător domnesc era trimis să cerceteze
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înțelesul cuvintelor rostite de tine privitoare la actele domnești. - Trebuie să știi că, de fiecare dată când un dregător domnesc era trimis să cerceteze faptele la fața locului, acesta întocmea o dare de seamă către Vodă. Aceasta se chema anoforă. Uricul însă e un act de stăpânire pe veci a unui bun dăruit de domn sau prin cumpărare. Pe când ispisocul este un act care dovedește că cineva este stăpânul de drept al unui bun oarecare. Zapisul este orice document scris. În
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
trebuitoare traiului și făcea danii în moșii, sate, locuri de moară, heleștee, stupine sau vii și livezi. Si să ții minte că bunii domni respectau cu sfințenie daniile făcute de înaintașii lor, pe care îi pomeneau cu mare respect în uricele prin care întăreau acele danii și miluiri. E o încântare să citești acele acte. - Intâlnirea cu tine, mărite Spirit, a venit ca o adevărată mană cerească. Prin spusele tale am început să văd parcă mai limpede faptele domnești și întâmplările
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fi spus „pe malul lacului din orașul Iași” ,ci pe deal. Se pare că doar semnele de cădere ale Galatei din Vale l-au determinat pe voievod să zidească Galata din Deal. - Văd că nu te sperie prea mult lipsa uricelor și zapiselor. Adu-ți aminte de ce ți-am spus la începutul discuției noastre. - Imi amintesc, mărite Spirit, că mi-ai vorbit de vremurile de restriște prin care a trecut Moldova sub multe domnii. - De acestea nu a fost iertat nici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Golia este tot ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Peste un an, dă un alt uric de întărire a daniei făcute de tatăl său Trei Sfetitelor. În cele din urmă, voievodul Iliaș Alexandru face dreptate după obiceiul țării. A rupt uricul de împărțire a venitului feredeului între cele două mănăstiri și l-a întărit pe cel care spune că tot venitul i se cuvine Trei Sfetitelor. Si spune voievodul mai departe: „Si de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unde iaste hramul sfetii Nicolae.” Cine a fost acest Aron Vodă mărite Spirit? - Era fiul natural al lui vodă Lăpușneanu. Prin urmare, biserica din Tarină este ultima ctitorie a unui domn din stirpea Mușatinilor. Despre această ctitorie se vorbește în uricul dat de însuși Aron Vodă la (1594 sept.1-1595 aprilie 24) 7103: „Iată, eu...Aron voievod...am hotărât...am dat și am întărit sfintei mănăstiri din nou zidite de noi, anume din Tarină ...două moșii...Rânzești și Averești.” - Din câte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Acea mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire...din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat...Pentru aceea, a fost dată metoh mai sus scrisei mănăstiri...Si despre toate au arătat și uricul de la Petru (Schiopu) voievod...făcut și întărit cu mari și înfricoșate blesteme și la aceasta și domniia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domniia sa unul dintre cei dintâi sfetnici. Pentru aceasta...cum am văzut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
făcut și întărit cu mari și înfricoșate blesteme și la aceasta și domniia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domniia sa unul dintre cei dintâi sfetnici. Pentru aceasta...cum am văzut marea lor jalobă și uricul drept și fiindcă...am văzut că și Aron voievod a făcut biserica de acum din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Schiopu) voievod și care a fost dată de domnia sa în mâinile călugărilor de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
sub „buna lor îngrijire.” Am mai băgat de seamă apoi că Aron Vodă a zidit mănăstirea din Tarină „din pietre și lemne gata, ce au fost pregătite pe banii lui Petru (Schiopu) voievod.” Aron Vodă însă nu pomenește nimic în uricul din (7103). - Asta nu-i prima și nici ultima manifestare de trufie pe care o întâlnești în actele domnești...Hai mai bine să vorbim de soarta acestei mănăstiri, pentru că nu a fost ușoară. Uite că doar după optsprezece ani de la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
urma acestei judecăți, Gheorghe Duca voievod a „trimis pre boierul...Gheorghiță Septelici logofăt al doilea, și pre...Stratulat uricariul...Au mers acolo de-au strâns oameni buni de prin pregiur megieși și au mers din semne în semne, precum scrie uricul de la Petru (Schiopu) vodă, de-au ales locul și au stâlpit și mai bine.” - Vecinii credeau, mărite Spirit, că e ușor să încalci hotarele mănăstirii Socola, dar se înșelau, pentru că maicile își apărau averea cu strășnicie. Iaca o nouă pricină
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Iași, care pretindea că un loc de prisacă de pe moșia mănăstirii Socola îi aparține. Călugărițele nu s-au lăsat și au spus „cum acel loc de prisacă iaste danie svintei mănăstiri de la Alexandru (Lăpușneanu) vodă. Si ne-au arătat și uricul acel de danie.” Ca un făcut, mărite Spirit, am dat din nou de o pricină între sfintele mănăstiri. Din anafora lui Cârstian, vornic de poartă către Constantin Cantemir voievod, scrisă la în mai 1690 (7198), aflăm că egumenul mănăstirii Sfântul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ai amintit tu este unul aparte. El a fost făcut la 6 apr. 1717 (7225). Ascultă-l: „Ghedeon arhiepiscop și mitropolit Sucevei și a toată Moldovlahiia. Facem știre cu această rugă a noastră cui să cade a ști, pentru niște urice de moșii ce a dat Păun vameșul mănăstirii sale Clatii...Neștiindu-se la a cui mână sânt, făcut-am această carte de blăstăm asupra cui ar mistui aceste urice sau cine ar ști unde sântu sau ar fi audzitu, din
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]