160 matches
-
Putna siliștea Grecii de lângă orașul Siret, dă ordin ca oamenii care s-au așezat pe acea siliște (loc de casă - n.a.) fără voie și învoială s-o părăsească. Siliștea Grecii a fost dată „cu semnele cele bătrâne, pe unde sunt uricele, iar cine va fi arat sau cosit pe hotarul acelei siliști sau va fi făcut casă sau odaie (loc de adăpost pentru vite și oameni - n.a.) să aibă a le lua de a zecea din păne și din fân și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
satului, încât strâmtorați din toate părțile, oprindu-lise drumurile, apa de băut, adăpătorile vitelor, mulți din nenorociții răzeși au fost siliți a-și părăsi chiar vetrele strămoșești și a se împrăștia în lume... mulți răzeși păstrează încă pentru toată proprietatea numai uricele și documentele ca o dovadă strigătoare la cer, că pământul ce-l cumpără astăzi cu muncă și sudoare a fost odată dobândit de străbunii lor cu prețul sângelui lor, apărându-l de năvălitorii de afară, pământ pe care urmașii lor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Din “Monografia localității Tansa de învățătorul Manolache Olaru”, fragment găsit. Din textul uricului descoperim că satul Brudurești era al neamului Brudur, unde își aveau și casa lor. Se poate ca acești frați să se fi născut în acest sat, deoarece se arată limpede că acolo aveau casa lor, dar care încă nu căpătase
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Unul din ramurile de căpitenie a<l> îndestulării și a<l> înavuțirei Moldovei sînt sarnițile noastre, care se numără între cele mai însemnate a<le> Europei, atât în privirea câtimei sării ce se scoate, cum și a cvalității ei. Despre uricul, descoperirea și începerea sarnițelor de la Ocnă [Târgu Ocna n.ns.] ni lipsesc documente istorice și autentice. După tradiția păstrată, lucrarea lor ar fi ca de 200 ani, când, mai nainte, Moldova scotea sarea la Ocniță, amu în Beserabia. Însă, încă
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
1500-n.a.), pe când mai înainte se vede că locuitorii ... mergeau la biserica mănăstirii Moldovița, întemeiată de Alexandru cel Bun, de care se și ținea (satul-n.a.). De la an 1584 încoace figurează numele Vama al acestui sat acuma prin urice. Întâiul uric din acest an amintește despre Nicoar[ă] șoltuz din Vamă” <footnote Simion Florea Marian, op.cit. f. 3, după Wickenhauser, Moldovița. footnote>. Mai bine informat decât Em. Grigorovitza, Simion Florea Marian, după ce se referă la numărul de locuitori și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
singurul stăpân al pământului și locuitorilor era șeful satului, domnul și voievodul țării și, prin el, credincioșii și slujitorii domnești: boierii mari și mici (răzeșii-n.a.), bisericile și mănăstirile prin mitropoliți, episcopi, egumeni, preoți și călugări, care primeau documente, „urice cu tot venitul”. În acest sens, luând în considerare practicile feudale, documentele, actele, modul de organizare și funcționare a statului medieval românesc, nu se poate susține pentru satul Vama sau pentru oricare alt sat în situație similară, că locuitorii lui
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a numi o comisie pentru stabilirea hotarelor. Pentru această nouă hotărâre au fost chemați și 20 de bătrâni din Vama și Câmpulung, cu un preot, care au arătat hotarul după actul de danie dat de Alexandru cel Bun, adeverit de uricul din 11 februarie 1447 dat de Ștefan Voievod, fiul lui Alexanru cel Bun, de uricul eliberat de Ștefan cel Mare la 13 noiembrie 1499 și ultimul, eliberat de Mihail Racoviță în 15 aprilie 1719, în baza hotarnicei făcute de Calistru
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
20 de bătrâni din Vama și Câmpulung, cu un preot, care au arătat hotarul după actul de danie dat de Alexandru cel Bun, adeverit de uricul din 11 februarie 1447 dat de Ștefan Voievod, fiul lui Alexanru cel Bun, de uricul eliberat de Ștefan cel Mare la 13 noiembrie 1499 și ultimul, eliberat de Mihail Racoviță în 15 aprilie 1719, în baza hotarnicei făcute de Calistru, episcop de Rădăuți. Din documentul din 1756 aflăm și pe cei mai vechi locuitori din
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
că marea majoritate a locuitorilor fuseseră nevoiți să plece, nemaiputând face față obligațiilor față de stat și mănăstire. Celor care rămăseseră pe loc, evident că în număr foarte mic, li s-au acordat scutiri de toate dările, așa, , cum scriu vechile urice”. Este clar că plecarea unei părți din locuitori dă un tablou demografic cu o dinamică negativă a acelei perioade. Situația Moldovei de Nord se înrăutățise mult din cauza intervenției, după 1683, a polonilor, care ocupaseră o serie de localități și puncte
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
satul Hudinți ori satul a primit numele lui. Din studiul documentelor asupra denumirii localităților din Moldova în evul mediu rezultă că o parte din acestea au luat numele unor slujitori domnești sau a familiilor boierești care aveau în stăpânire, prin urice sau ispisoace date de domnitori, moșiile, satele, târgurile sau alte bunuri pentru a-i sluji cu credință. De exemplu, satul Comănești din comuna Suharău își trage numele de la Coman, fiul lui Galiș care prin ispisocul din 3 aprilie 1412 dat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de la noi în țara noastră în Moldova, ocinile și dedinile lui drepte din privilegiile lui drepte pe care le-au avut bunicii lui de moștenire și de vislujenie și de cumpărătură pe care și le-a cumpărat el singur prin urice și drese de la Ștefan Voievod cel Bătrân și de la Ilieș Vodă și de la Ștefan Voievod cel Tânăr și de la Petru Voievod pe satele și dedinile lor începând cu satul Hudinți pe Bașeu cu curți și cu iazuri și cu mori
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ambele capete cu care se joacă copii și încearcă să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț. Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană care supraveghea și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
27 grade 15 minute longitudine estică. Dealul Pleșa are 449 m. Din punctul de vedere fizico-geografic, teritoriul comunei Tansa face parte din sectorul vestic al Podișului Central Moldovenesc. Din “Monografia localității Tansa de învățătorul Manolache Olaru”, fragment găsit. Din textul uricului descoperim că satul Brudurești era al neamului Brudur, unde își aveau și casa lor. Se poate ca acești frați să se fi născut în acest sat, deoarece se arată limpede că acolo aveau casa lor, dar care încă nu căpătase
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ezereanul) i s-a întărit întâia oară în 1454, sub Petru voievod, apoi în 1455 "mai multe sate la Tutova, Grădești (=Gârdești?) unde este casa lui, mai jos Fărăoanea, Stănigești ... și Padina lui de la Gâtea (=Gâlțești), cum se vede în uricul de la Ștefan cel Mare din 7010 (1502) martie 14". Așadar, nici Fărăoane (Făuroane, Făurești), nici Stănigeni (Stănigești) de la Tutova nu pot fi confundate cu Stâncășenii. Pe același concept de poziționare geografică și de formare a cuvintelor nu trebuie să ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
explorate sub raport hidrologic și balneologic. Primul areal se situează lângă satul Vulturi, la borna 12 Sculeni, până la borna 11, unde s-au analizat 5 probe. Al doilea areal, cuprins între localitățile Tăutești - Mânzești - Zahorna, are ca surse particulare Valea Uricului - Văiluța și Coasta Mare. Mineralizarea totală este, în primul caz, de 1,155 g/l și în al doilea caz de 0,959 g/l. Localizarea și denumirea corespund sursei Văiluța de pe moșia Conachi, care, de la mijlocul secolului al XIX
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
două pârâiașe, au fost descoperite urme de locuire reprezentate de fragmente ceramice, din epoca bronzului târziu (aprox. 1350-1200 î.Hr.). Prima atestare documentară a satului Grumăzești (dispărut între timp și identificat între satele Muntenii de Sus și Moara Domnească), a fost uricul din 15 octombrie 1491, prin care domnul Ștefan cel Mare înzestra târgoveții vasluieni, răsplătindule fidelitatea, cu o mare moșie, ale căror hotare erau prespre câmp și prespre pârâul Săratei la deal, la ruptură și la movila săpată ce-i în
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
va alege mai aproape, nestricat niciodată, în veci. Iar hotarul acestui loc de prisacă săi fie după obiceiul prisăcilor în toate părțile. Ș i la aceasta este credința Domniei noastre.» Referitor la obiceiul prisăcilor, acesta îl găsim lămurit în unele urice de mai târziu. Astfel, Întrun uric din 6 aprilie 7054 (1546), se afirmă: «...iar hotarul acestei prisăci să fie cât va putea arunca un tânăr din mijlocul prisăcii cu o măciucă, în toate părțile.». Unele așezări au pornit de la forma
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
strămutată aici din Voitinel, în anul 1823, ca biserică filială a parohiei Frătăuții Noi, care conform ordinului ministerial nr. 4290, din mai 1872, devine biserică parohială. După clădirea acestei biserici, vechea biserică este dăruită bisericii "Sf. Dimitrie" din Climăuți. Conform uricului parohial din 7-19 martie 1878, actuala biserică "s-au început a lucra în anul 1877 sun conducerea parohului George de Reus". Acest sfânt lăcaș s-a construit cu ajutorul credincioșilor, precum și cu concursul Fondului Bisericesc, care a pus la dispoziție materialul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
înaltului cler. De fiecare dată voievodul trimitea un slujbaș domnesc de seamă pentru a cerceta faptele la fața locului. După ce primea anafora de la dregătorul trimis, asculta cu mare luare aminte pe împricinați, cărora le cerea să-și dovedească spusele cu urice domnești, ispisoace sau martori de bună credință. - Indrăznesc, mărite Spirit, să-ți cer să-mi lămurești înțelesul cuvintelor rostite de tine privitoare la actele domnești. - Trebuie să știi că, de fiecare dată când un dregător domnesc era trimis să cerceteze
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înțelesul cuvintelor rostite de tine privitoare la actele domnești. - Trebuie să știi că, de fiecare dată când un dregător domnesc era trimis să cerceteze faptele la fața locului, acesta întocmea o dare de seamă către Vodă. Aceasta se chema anoforă. Uricul însă e un act de stăpânire pe veci a unui bun dăruit de domn sau prin cumpărare. Pe când ispisocul este un act care dovedește că cineva este stăpânul de drept al unui bun oarecare. Zapisul este orice document scris. În
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
trebuitoare traiului și făcea danii în moșii, sate, locuri de moară, heleștee, stupine sau vii și livezi. Si să ții minte că bunii domni respectau cu sfințenie daniile făcute de înaintașii lor, pe care îi pomeneau cu mare respect în uricele prin care întăreau acele danii și miluiri. E o încântare să citești acele acte. - Intâlnirea cu tine, mărite Spirit, a venit ca o adevărată mană cerească. Prin spusele tale am început să văd parcă mai limpede faptele domnești și întâmplările
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fi spus „pe malul lacului din orașul Iași” ,ci pe deal. Se pare că doar semnele de cădere ale Galatei din Vale l-au determinat pe voievod să zidească Galata din Deal. - Văd că nu te sperie prea mult lipsa uricelor și zapiselor. Adu-ți aminte de ce ți-am spus la începutul discuției noastre. - Imi amintesc, mărite Spirit, că mi-ai vorbit de vremurile de restriște prin care a trecut Moldova sub multe domnii. - De acestea nu a fost iertat nici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mănăstirea Golia este tot ctitoria lui Vasile Lupu voievod. Peste un an, dă un alt uric de întărire a daniei făcute de tatăl său Trei Sfetitelor. În cele din urmă, voievodul Iliaș Alexandru face dreptate după obiceiul țării. A rupt uricul de împărțire a venitului feredeului între cele două mănăstiri și l-a întărit pe cel care spune că tot venitul i se cuvine Trei Sfetitelor. Si spune voievodul mai departe: „Si de acum înainte ca să fie feredeul cu tot vinitul
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
unde iaste hramul sfetii Nicolae.” Cine a fost acest Aron Vodă mărite Spirit? - Era fiul natural al lui vodă Lăpușneanu. Prin urmare, biserica din Tarină este ultima ctitorie a unui domn din stirpea Mușatinilor. Despre această ctitorie se vorbește în uricul dat de însuși Aron Vodă la (1594 sept.1-1595 aprilie 24) 7103: „Iată, eu...Aron voievod...am hotărât...am dat și am întărit sfintei mănăstiri din nou zidite de noi, anume din Tarină ...două moșii...Rânzești și Averești.” - Din câte
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Acea mănăstire a Sfântului Nicolae ajunsese la pustiire...din pricina lipsei de grijă a viețuitorilor acelei mănăstiri și a cinstiților egumeni care s-au schimbat...Pentru aceea, a fost dată metoh mai sus scrisei mănăstiri...Si despre toate au arătat și uricul de la Petru (Schiopu) voievod...făcut și întărit cu mari și înfricoșate blesteme și la aceasta și domniia mea m-am aflat printre marii martori, fiind noi atunci pe lângă domniia sa unul dintre cei dintâi sfetnici. Pentru aceasta...cum am văzut
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]