95 matches
-
Chronica Hușilor, București, 1869, p. 50, respectiv 57 - 1629 (7138) <decembrie 31>, Iași. - Alexandru voievod, fiul răposatului Radu voievod, întărește lui Mitrofan Episcop de Huși satul Broșteni ales și hotărât de Ionașco Cehan pitar cu Gabăr pârcălab, Tudori comis Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Noi Alexandru Voevod s(i)n pocoinag Radul Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
va purta-o Precum poartă un dascăl mâna unui copil Să fie vărul Nostru, Sas... unde-a pune mâna Să știți c-am pus-o însumi și să urmați întocmai. ROMAN (aparte) Îmi văd visul cu ochii... Urât vis! VODĂ Uricare! Citește-acum hrisovul prin care-l orîndim. URICARUL (citind) Cu mila lui Dumnezeu Io Dragul Vvd, Domn stăpânitor a toată țara Maramureșului, Despot cetății Arieșului, Graf al Țării secuiești, facem știre prin această carte a Noastră, cui se cuvine și tuturor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mâna unui copil Să fie vărul Nostru, Sas... unde-a pune mâna Să știți c-am pus-o însumi și să urmați întocmai. ROMAN (aparte) Îmi văd visul cu ochii... Urât vis! VODĂ Uricare! Citește-acum hrisovul prin care-l orîndim. URICARUL (citind) Cu mila lui Dumnezeu Io Dragul Vvd, Domn stăpânitor a toată țara Maramureșului, Despot cetății Arieșului, Graf al Țării secuiești, facem știre prin această carte a Noastră, cui se cuvine și tuturor câți vor vedea-o sau vor auzi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
meu, Al meu pentru vecie... Zîmbește-mi... așa vreu. {EminescuOpVIII 125} GRUIE SÎNGER TRAGEDIE 2278 PERSOANELE IUGA voievodul Sucevei MARIA Doamna BOGDAN-DRAGOȘ fiul lor MIHNEA SÎNGER IRINA GRUIE fiul lor GALU voievodul Tatrei și Câmpulungului AMIN fiul său ANGELICA fiica sa [URICARUL] AMBROZIE episcop și egumen monastirei Pietroasa Nuntași EUSTRATIE LIMBĂ-DULCE PEPELEA CRACALEI dascăl PROCOPIE * zodieri TU GOMIR BASSARABA FILIP LIMBĂ-DULCE ROMAN BODEI CARACAL STRATULAT DASCĂLUL CRACALEI IRINA P[ROCOPIE]* [MESTEACĂN o strajă] ACTUL I Omorârea lui Iuga Voievod de către Mihnea Sânger
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sicriu fiind - Puterea nevăzută și-ascultătoarea mână Este credința voastă pentru domnia mea. Epitrop las dar țărei și fiului meu dulce Pe Mihnea, hatman mare - unde va pune mâna Să știți c-am pus-o însumi și să urmați întocmai. [Uricare! Citește-acum hrisovul prin care-l rânduim. {EminescuOpVIII 128} URICARUL (citind)] Cu mila lui D-zeu noi Iuga VV., Domnul țărei Moldovei, facem știre cu această carte a noastră oricui o va vedea sau o va auzi, că, la vreme de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
voastă pentru domnia mea. Epitrop las dar țărei și fiului meu dulce Pe Mihnea, hatman mare - unde va pune mâna Să știți c-am pus-o însumi și să urmați întocmai. [Uricare! Citește-acum hrisovul prin care-l rânduim. {EminescuOpVIII 128} URICARUL (citind)] Cu mila lui D-zeu noi Iuga VV., Domnul țărei Moldovei, facem știre cu această carte a noastră oricui o va vedea sau o va auzi, că, la vreme de slăbiciune fiind, [însă] încă în fire, ne-am socotit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ce-au trecut azi nu mai este, Vremea care-o apucarăm noi e pentru noi poveste. [P R O L O G] Versiunea B 2254 [PERSOANELE] ALEXANDRU LĂPUȘNEANU VÎSCAN MOVILĂ IOSIF VEVERITĂ [JURJ HRÎBOR] MOȚOC IOAN visternic BOGDANA CRACALE CAPOTESCUL uricar [VEVERIȚĂ, MOVILĂ, CRACALE, JURJ HRÎBOB] VEVERIȚĂ Vere, ce mai e cu Gruie? MOVILĂ Pe cât știu e la Hotin; Turci-l țin închis acolo pe cuvânt că e hain. Cum au auzit că turcii de acum păzesc cetatea Și că numai
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ar putea ca tu să mori Făr' ca de l-acea femeie să ai vrun moștenitori; Tu bogat și ea săracă nu se-ntîmpl-ades în lume; Sigur că n-ai vrea femeia care poartă al tău nume Să trăiască-n sărăcie... Uricare, vino-ncoace, Un înscris cu-atîția martori este bine a se face... Ca-ntîmplîndu-se visterul ca să moară vreodată Văduvei care rămâne va lăsa averea toată... Judecata[-i] prea-ncurcată și pe cât cred că e bine Îi și dau o încheiere... Mai mult
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pogoane de vie lucrată, și cu un șopron ce iaste în mijlocul vii și cu cinci căzi gata”. Mi-am adus aminte de porunca lui Costandin Mihail Cehan Racoviță, dată la 5 decembrie 1751 (7260), vornicului de poartă Tănasă Meleghe și uricarului Simion Cheșco, în care spune: „Vă facem știre că... au datu jalobă rugătoarele noastri... di la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul de Cetățuia... dzicând... că egumenul di Cetățuia trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apucă di dijmuiești
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ați dat o groază de bani, iar noi, aici, îi credem, observă caustic pasagerul cel oacheș. — Ăsta-i adevărul gol-goluț! se insinuă în discuție un domn de alături, prost îmbrăcat, care părea a fi un funcționar încărunțit în rangul de uricar, de vreo patruzeci de ani, solid, cu nasul roșu și fața coșuroasă. Ăsta-i adevărul, rogu-vă, ăștia nu fac decât să-și bage în buzunar banii rușilor, câștigați cu atâta trudă! — O, dacă ați ști cum vă înșelați în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că și eu sunt de aceeași părere despre hoția-escrocherie a ghinionistei noastre afaceri. Dimpotrivă, a existat o convingere deplină de ambele părți și, deși, poate, Cebarov este un mare potlogar, în această chestiune nu apare decât ca un chițibușar, un uricar, un cârpaci. A sperat să facă avere în calitate de avocat și calculul lui n-a fost doar fin și dibaci, dar și foarte sigur: se baza pe ușurința prințului de a da bani, pe sentimentul lui de recunoștință respectuoasă față de răposatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu va ieși în pagubă, părinte. Bătrânul a plecat ochii cu oarecare tristețe și a oftat... Apoi a reluat vorba: --Să lăsăm egumenii și să aflăm ce se întâmpla la 27 mai 1744 (7252), când îl întâlnim pe Simion Cheșco uricar, care, din însărcinarea marilor boieri, măsoară un loc de casă al lui “Cerchez armanul”, care “l-au vândut dumisale lui Iane biv bulucbașe”. --Și unde se afla locul, părinte? --“Pe Ulița Bărboiului”. --Acum avem și confirmarea existenței “Uliții Barboiului”. --Îmi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Făinii”. --Cui au vândut casa? --“Dumisale giupânului Manole biv vel (fost mare n.n) căpitan de Coțmani și la mâna... giupânesii Zmărandii”. --Iaca și un călăraș de Țarigrad în carne și oase, sfințite. --Cine-i? --Din suretul făcut de “Simion Cheșco uricarul” în februarie 1763 (7271) aflăm că: “<Ion Brătilă, călărașul de Țrigrad, împeună cu soțu meu Dumitra> “dă” <giupânului hatmanului Vasilie Rusătu> “o casă cu locul ei” <din vale de Târgul Făinii, pe Ulița Făinii>”. --Acum s-au lămurit lucrurile și
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
aminte, grație lui Ion Neculce, hai să urmăm calea spre mănăstirea Barnovschi, dragule. --Unde se află și “Târgul lui Barnovschi vodă”. --Așa este și, ca drept dovadă, uite ce spun în zapisul lor din 1 martie 1658 (7166) “Dumitrașco Veisea uricar și cu femeia” lui “Măriia”: “Am vândut... patru dughene și cu pivniță... ce sintu în Târgul lui Barnovschi vodă, la Cizmărie... Deci noi, văzându că cuconi den trupul nostru nu avem, vândutu-le-am svintei mănăstiri Galatei de Sus, drept trei sute de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cum să cade, noi am făcut acestu zapis al nostru, ca să-i hie de mărturie până-și va faci și derese domnești”. Îl ascult pe bătrân cu interes și îmi amintesc că la sfâșitul zapisului stă scris: „Și eu, Borăleanul uricar, am scris, ca să să știe”. Continuăm să mergem mai departe. Mă gândesc la numele străzii și îl întreb pe călugăr: De ce s-o fi chemând ulița pe care ne aflăm Ulița Strâmbă, părinte? Păi află tu că târgoveții s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
loc de dughene și cu pivniță călugărilor de la svînta mănăstire de la Uspenie (Barnovschi) ce acel loc de dughene și cu pivniță iaste în Cizmărie”. Să nu ne depărtăm prea mult de acest loc, pentru că vom afla ce spune „Dumitrașco Veisea uricar, și fămeia...Mariia” la 1 martie 1658 (7166): „Mărturisim cu cestu zapis al nostru cum noi,...am vîndut,...patru dughene și cu pivniță cu tot ce sintu în tîrgul lui Barnovschi vodă, la Cizmărie...svintei mănăstiri Galatei de Sus, dereptu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ne facă pomente (pomene) din an în anu în dziua Nașterii Precistei”. Sper ca sfinții părinți călugări să se fi ținut de cele scrie în zapis...pentru că altfel i-ar ajunge blestemul scris în coada zapisului de însuși Dumitrașco Veisea uricarul: „Iar părinții, călugări carii vor petrece într-aceste svinte mănăstiri la Ierosalim și aicea la Gălata de Sus să nu ne uite cu pomenicul la svîntul jităvnic; iar carele dintru dînșii, preut sau diiacon, ne va uita pre acela să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
din 20 iulie 1691 (7199) și citește-mi și mie, să văd dacă îi cel pe care îl știu eu.” Am citit: „Io Constantin (Cantemir) voievod...Adică au venit înaintea domniei mele și alor noștri moldovenești boieri...sluga noastră Savin uricarul...și cu Ion și Ștefan, nepoții lui Marco den Nedeiani și ne-au arătat o mărturie încredințată de la boerul nostru, de la Pânte ce-au fost șătrar, și de la Gane...scriind și mărturisind precum au fost ei cu carte domniei mele
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de la Pânte ce-au fost șătrar, și de la Gane...scriind și mărturisind precum au fost ei cu carte domniei mele ca să aleagă părțile lui Marco...și au socotit cu toții să facă această parte, trei părți, să fie o parte Savin Uricarul, și o parte Ioan și o parte Ștefan...” Când am terminat de citit, l-am întrebat pe bătrân: De ce ai vrut să știi musai ce scrie aici? „Pentru a-ți atrage luarea aminte asupra faptului că și aici vodă ține
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Când am terminat de citit, l-am întrebat pe bătrân: De ce ai vrut să știi musai ce scrie aici? „Pentru a-ți atrage luarea aminte asupra faptului că și aici vodă ține la loc de cinste pe <<sluga noastră Savin uricarul>>.” Din nou m-am convins că bătrânul știe ce scrie în actele pe care le vântur eu fără încetare dintr-un loc în altul. Așa că m-am hotărât să fiu mai cu băgare de seamă la ceea ce fac. Cu acest
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
de odoare, socotit-am și pentru țintirimul acei svinte mitropolii pomana noastră să hie mai largu și mai deschis.” La sfârșitul lecturii, bătrânul, care m-a ascultat cu atenție, a întrebat: „Cine a scris acest zapis dintre dieci?” „Vasile Neagu uricar a scris” - am răspuns eu, citind din zapis. „Văd că îți umblă ochii destul de repede, dar, să te văd dacă ai fost atent la tot ce spune Doamna Nastasia.” Păi cum să nu iau aminte la ce a spus Doamna
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
oștenii care-i păzeau și mulți muncitori, voievodul ctitor, i-a închinat mai multe sate. În general, locuitorii acestora erau scutiți de toate dările în afară de bir, trebuind în schimb să lucreze la ,,ce vor fi trebile mănăstirii”<footnote Theodor Codrescu, Uricarul sau colecțiune de diferite acte care pot servi la istoria românilor, vol. XXV, p. 252 253 footnote>. În această situație se aflau ,,satele Tulucești, Stoicani și Șendreni din ținutul Covurlui. Alte două sate din ținutul Iași, anume Andrieșeni și Moreni
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
că ni se pare interesant capitolul cărții ʺEtnografia-cultura populară” (p.226-262), dar accesul la ziarul ʺCorespondență Provincială” nr.350 și 353 din mai și iunie 1886 de la Piatra, județul Neamț, cons ulta rea materialului ʺSuperstițiiʺ ca bibliografie, republicat și în Uricarul, vol. XII, p.433 445, folosit cu meșteșug, el ar fi deschis calea nu numai a cititorului către seiful cu nestemate, unde ʺperleleʺ de acolo i-ar fi dat înțelegere și lui Ilie Dan, că totuși folc loristica românească trebuie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dacă vrea să se socotească urmașul c are își cunoaște și își respectă înaintașii... Când un cercetător de talia lui Theodor Codrescu selectează, preia din ziarul „Tutova”, 1885, notița „Un steag românesc în muzeul de la Drezda” și o publică în „Uricarul”, 1886, vol.VII, p.240, lăsând o eternității, e sem n că și presa de la Bârlad și-a făcut datoria. Că așa este, mărturie rămân și spusele unui G . Că linescu care, deși zgârcit în aprecieri, cu privire la G. Tutoveanu, n-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
1978, avea ascendență intelectuală strălucită. În 1904 învățătorul Constantin Solomon (nici întrun caz autorul de care ne ocupăm) la Imprimeriile statului București publicase Monografia comunei rurale Avrămești, plasa și județul Tutova. „Satul Avrămești formează astăzi o comună împreună cu satele Mărișesci, Uricari și Corobănești” - scria învățătorul și detalia legenda despre originea satului. Se a răta că sub domnia lui Ștefan Vodă, un anume Avram Huiban, care locu ia în munți, fiind rânduit ca soldat dărăban, căuta nuiele de corn pentru coarde de
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]