95 matches
-
bețișor ascuțit la ambele capete cu care se joacă copii și încearcă să-l arunce cât mai departe cu ajutorul altui băț. Uric - act de proprietate pentru dobândirea pe veci din cumpărare sau donație și care se poate transmite ca moștenire. Uricar - scriitor de urice, redactor al actelor la cancelaria domnească, logofăt, pisar. Vătaf - supraveghetor al argaților și feciorilor de la o moșie boierească. Vătăman reprezentant al stăpânului feudal în satele aservite, care se îngrijea de îndeplinirea obligațiilor locuitorilor față de boier. Vechil - persoană
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lăudabile preocupări arheologice, mai întâi ca însoțitor și ghid ai unor cunoscuți arheologi pe teritoriul comunei și împrejurimi, apoi prin cercetări proprii la care a antrenat și elevii școlii locale, descoperind noi situri arheologice pe teritoriul satelor Voinești, Obârșeni, Avrămești, Uricari ș.a. Cu obiectele ceramice și metalice adunate, meticulos descrise și inventariate, profesorul a organizat două instructive colțuri muzeistice, unul în interiorul școlii din satul Voinești și altul în școala din satul vecin Avrămești (cu ocazia sărbătoririi a 500 ani de la prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
timpurile moderne și, mai ales, actuale, aceste condiții devin obstacole ce frânează pătrunderea emancipării infrastructurale și suprastructurale pe teritoriul comunei noastre. Problema se pune îndeosebi pentru satele mai îndepărtate de centrul comunal și de căile modernizate, precum Stâncășeni, Obârșeni, Rugăria, Uricari, spre a li se asigura condiții de acces la lumea civilizată. Cum? În primul rând prin drumuri (cât de cât modernizate) de legătură cu satul reședință comunală și cu orașele de la periferia Colinelor (Bârlad, Vaslui, Bacău), iar în al doilea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Cârțibași și Fundătura; 2.Avrămești; 3.Băncești; 4.Corobănești (=Iezer); 5.Gârdești; 6.Mărășești, la care este înglobat și cătunul Sânzănești; 7.Obârșeni (-răzeși), la care este înglobat și cătunul Obârșeni clăcași; 8.Obârșeni Lingurari; 9.Rugăria; 10.Stâncășeni; 11.Uricari. Precizez că pe actualul teritoriu al comunei Voinești au mai existat așezări umane menționate de documente, dar care au dispărut în timp ca neviabile sau au fost incorporate de altele mai prospere. Între acestea merită nominalizate cele depistate de harnicul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
oficiale din sec.18 (în sensul că aveau o populație și un potențial economic nesemnificative la nivel de comună, județ, stat). 3. Celelalte așezări: Fundătura, Cârțibași, Obârșeni-clăcași (deja înglobate în satele vecine), sau sate ca Obârșeni Lingurari, Rugăria, poate și Uricari (dacă nu demonstrează că sunt continuatori de vatră și răzeșie a unei așezări mai vechi, probabil Gănești după D.Gâlcă), sunt așezări mai noi, de clăcași și/sau șerbi pe fostele moșii boierești ori mănăstirești în secolele 18-19. TABEL I
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Siupiur pentru secolele XVII, XVIII și XIX32, se observă evoluția spectaculoasă a câtorva profesii intelectuale (profesori, filologi, scriitori, juriști), în concordanță cu creșterea gradului de alfabetizare, dar și cu dezvoltarea instituțională a culturii. Firește, alte profesii tind să dispară (diac, uricar, grămătic, copist), în timp ce anumite ocupații abia se conturează în secolul XIX (ziariști, actori, arhitecți). În tot acest ansamblu ocupațional, profesiile sub apanajul științei și tehnicii au o pondere extrem de redusă, cristalizându-se abia în a doua parte a perioadei interbelice
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
9% Traducători 4.1% 3.1% 14.7% Cronicari, istorici 2.6% 2.9% 8.7% Filologi, filosofi, folcloriști 0.5% 0.2% 17.0% Scriitori 1.5% 0.8% 13.1% Copiști 8.8% 32.5% 0.4% Diac, uricar, grămătic 60.8% 5.1% 0.0% Patroni cult., ctitori, prefațatori 14.5% 6.0% 13.6% Ziariști 0.0% 0.2% 12.7% Juriști 1.5% 1.2% 22.8% Medici 1.5% 0.4% 20.1% Arhitecți 0
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
din hotarul târgului; și de acolo pre Drislovăți până în unghiul stejarului în țărmurile Prutului. Atâta iaste hotarul târgului pre din gios.” - < 1629 (7138) > noiembrie 29, Huși - Hotărnicia satului Broșteni realizată de Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i Sava Trănovschi aprod i
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ionașco Cehan mare pitar, Gabăr pârcălab, Tudori comis, Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Adec(ă), eu Ionașco Cehan, vel pitar i Gabăr prăcălab i Tudori comis i Tecman uricar i Ursul dvornic Hușschii i Sava Trănovschi aprod i Lupul diac ot Vlos? Dorohoi și alți oameni buni și bătrâni mărturisim cu această scrisoare a noastră cum a venit Svinție sa părintele Vl(ă)d(i)ca Mitrofan cu cinstită
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
până în obrâșia Văii Răcii în dreptul locului preste dial până în Vlăștineasa, unde să împreună cu hotarul Chirițeștilor. Noi așa am hotărât ca să hie de credință pânăș va faci Sfinție sa și ispisoc d(oămnesc ca să să știe Pis u Huș(iă Dumitru Uricar <7138> nov. 29 Ionașco Cehan, mare pitar și alții hotărnicesc sat Broșteni Direcția Arhivelor Naționale Istorice Centrale (D.A.N.I.C), Fond Manuscrise, nr. 545, f. 1v; Mențiune în Catalogul documentelor moldovenești din Arhiva Istorică Centrală a Statului, vol. II, 1621-1652, București
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Chronica Hușilor, București, 1869, p. 50, respectiv 57 - 1629 (7138) <decembrie 31>, Iași. - Alexandru voievod, fiul răposatului Radu voievod, întărește lui Mitrofan Episcop de Huși satul Broșteni ales și hotărât de Ionașco Cehan pitar cu Gabăr pârcălab, Tudori comis Tecman uricar, Ursul vornic de Huși, Sava Trănovschi aprod, Lupul diac și alți oameni buni și bătrâni. Noi Alexandru Voevod s(i)n pocoinag Radul Voevod b(o)jii m(i)l(o)stii g(os)p(o)dar zemli Moldavscoi. Adec
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o anomalie fizică, starea intelectului, predispoziția etică; o însușire sau o scădere morală, un tic, o manie, un obicei, totul dozat, ritmat și rotit în jurul unei virtuți sau diformități substanțiale. Istoriografia moldoveană nu mai prezintă, după Niculce, interes literar. Axintie Uricarul e un compilator, bine informat pentru epoca 1711-1716, cronica grecului Amiras rămasă în text grecesc (epoca 1726-1733), a diacului Nicolae Muste (epoca 1662-1729), a lui Ienache Kogălniceanu (epoca 1733-1774), a spătarului Ioan Canta (epoca 1769-1774) sunt simple documente. CRONICARII MUNTENI
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sosit prin Arhipelag. Vreme de un secol pregătirea pentru intrarea în altă lume se face în limbă. Graiul bisericesc nu mai este îndestulător spre a exprima noțiuni mai tehnice și limba se neologizează. La Miron și Nicolae Costin, Niculce, Axinte Uricarul, D. Cantemir, Radu Popescu, Greceanu, Stolnicul Cantacuzino întîlnim numeroase elemente noi, printre care sunt de notat acelea din ramura literară: eleghie, comedie, melanholie, simfonie, fantasie. În Ardeal, agentul occidentalizării fu catolicismul. La 5 septemvrie 1700 se semnă definitiv în Alba-Iulia
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din Scorteni, partea lui Lohănaș, din Copăceana, din Faur, Vutcani, Lungeni și Voroveani „să aibă a lua a zecea din pâne și din fân și din tot venitul ce se va aleage pre aceale hotare și din via din Vâtcani" (Uricar, XX, 81). „1676 - Marte. Antonie Ruset Vv. dă volnicie mărzacului, hotnogului, a ținea și a opri moșiile lui din Scorțeni, Voroveni, Vâtcani, Fauri, Copăceana și Lugeani cu tot venitul și să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Vv. dă volnicie mărzacului, hotnogului, a ținea și a opri moșiile lui din Scorțeni, Voroveni, Vâtcani, Fauri, Copăceana și Lugeani cu tot venitul și să le zeciuiască din pâne, din fân, din vin și din tot ce se va alege" (Uricar, XX, 82). „1742 - Iulie 24. Constantin Mavrocordat Vv. dă volnicie egumenului de la Barboiu să stăpânească și să dijmuiască moșiile Dragomireștii și Zberoaia din țarină, din fânețe, din prisăci cu stupi și grădini cu legume, după obicei. Oamenii ce șed acolo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și din heleșteie și din livezi și din tot locul, cu tot venitul moșiei, după obiceiu, iar oamenii ce vor fi șezători cu casa pe acele moșii să aibă a lucra boieresc câte 12 zile, 6 vara și 6 toamna" (Uricar, XX, 94). „Cum obiceiul din vechime era că oricine se putea așeza pe moșia cuiva, fie adus cu hrisov, fie chiar venit așa oarecum, el își putea face semănătura lui, să-și așeze prisaca lui, să cosească fânul pentru vitele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Ignat din Bărgăuani să ție și să oprească a lor dreaptă ocină și moșie din sat din Bărgăuani, precum au ținut-o moșii și strămoșii lor și să ia de a zecea din tot locul și din tot hotarul" (Uricar, XXV, p. 133). Taxele au constituit o sursă importantă de venituri încă de pe timpul lui Ștefan cel Mare și al Curții sale. Astfel, pentru mărfurile intrate în circuitul comercial, negustorii trebuia să achite: vama cea mare, vama cea mică, cântarul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ghica al Moldovei, rezultă că era dată să-i apere, despre toți zapcii care umblă cu angării în ținutul Cărligăturii.. Ei, totuși, erau de mare trebuință , de vreme ce într-o poruncă dată în anul 1794 de către Mihail Constantin Șuțu (T.Codrescu, Uricar, vol.I,p. 251252) domnul Moldovei către ispravnicii de ținut, citim: „Datori să fie ispravnicii, atât primăvara cât și toamna, a rândui la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
primite de la ispravnici, lor fiind supuși vornicii satelor. Deși împuterniciți să cerceteze neînțelegerile dintre săteni, ei deveniseră funcționarii care făceau din slujbele lor un mijloc de jefuire a populației satelor. De altfel, în anul 1795, Constantin Mihail Șuțu (Teodor Codrescu, Uricarul, vol.IV, p.59) într-o poruncă către ispravnici spunea despre ei:"Căpitanii de mazili ce s-au obișnuit a se face, de la o vreme,, fiindcă nu sunt pentru altă treabă, ci numai cât jăcuiesc pe mazili și ruptași, cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de mazil." Acum când ei erau puși să îndeplinească diferite servicii care, firește, ieșeau din cadrul însărcinărilor lor de odinioară, înseamnă că și boieria lor scăpătase. Decăzuse cu totul. Drept urmare, jeluindu-se domnitorului Grigore A. Ghica, în anul 1777 (T.Codrescu, Uricar, vol.XV, p.3-6), avea să emită poruncă Domnească care punea în vedere ispravnicilor să nu mai dea asemenea însărcinări mazililor, pentru că ei nu puteau fi întrebuințați decât cu poruncă domnească și nu puteau fi pedepsiți decît de Domn. b
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea actuală" a lor nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea numele proprietarilor, toate cele 4 documentare oferindu-i informații asupra satelor și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dea de două ori pe an adică: jumătate la Sf. Gheorghe și jumătate la Sf. Dumitru, după izvoadele ce se vor face de vistierie cu pecetea Domniei mele de stările fiște căror vornici cu banii ce vor fi să dea."( Uricarul,vol.V,lll, p.8). Adunați la umbra unui copac, în zilele de sărbătoare, la sfârșitul slujbei bisericești, locuitorii se sfătuiau și hotărau cine să le fie „slujnicul care să le adune mila," cel mai bătrân dintre răzeșii prezenți la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
voi întreba Numărul exact al pârgarilor ce compuneau consiliul municipal nu poate fi determinat, spune istoricul Melchisedec. Într-o mărturie hotarnică a Plopenilor, din anul 1673, este înscris „Ion Șoltuz cu 6 pârgari din târgul Hușilor", la Bârlad într-un uricar numărul pârgarilor era de 12. Numele de șoltuz și pârgar se găsesc menționate „până pe după jumătatea veacului al XVIII-lea". Între slujitorii domnești printre poslușnicii Episcopiei, la 1661, Ștefăniță Vodă pomenește și pe „Vornicul de târg", termen care însemna „toți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în anul 1597 că Irimia Movilă dă următoarea poruncă: ..."Scriem credincioșilor slugilor noastre pîrcălabi de Neamț, cum veți vedea această carte a noastră, să faceți legiuită dreptate lui Hâra ot Vârtop, cu Ionașcu Drob ot Hogioge
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Iași „adevărate birouri de traducere" a documentelor din limba slavonă în limba română. Golăescu Ardavievici Procopie din secolul al XVIII-lea, fiul lui Ardare Golăescu, a fost și el dascăl la școala domnească din Iași din iunie 1761, dar și uricar domnesc, funcții pe care le îndeplinește concomitent timp de 22 de ani, adică din 1761 până în 1783, traducând din slavonă în limba română circa 36 documente, istoricul M. Costăchescu prețuindu-l „ca model de veche și bună traducere făcută de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]