98 matches
-
au constatat că o varietate a bacteriei Escherichia coli, notată O-157:H-7, se fixează pe mucoasa intestinală, secretând o shigatoxină, asemănătoare cu toxina bacteriei Shigella disenteriae. Toxina patogenă pătrunde prin mucoasa colonului și trece În circulația sanguină, atacând tuburile urinifere din rinichi, capilarele renale și intestinale, celulele pancreatice și chiar neuronii. Toți acești factori favorizanți ai cancerului de colon diminuează sever capacitatea de apărare a organismului. Simptomele bolii arată că, la Început, apare un epiteliom (polip) cu diferite localizări: În
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
fost elev aici), s-a născut pe stradela Sărărie, și-a continuat studiile la Liceul „B.P. Hasdeu“ („Al. Hasdeu“ din acea vreme) din Buzău și Facultatea de Medicină din București, unde, în 1940, și-a susțiut teza de doctorat: Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie și fiziologie comparată. Lucrând ca asistent și apoi ca șef de lucrări la Catedra de Medicină Internă a Facultății de Medicină București pentru scurtă vreme, deoarece pasiunea față de anatomie l-a determinat să se întoarcă
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1. Tubul contort proximal 195 24.5.2. Ansa Henle 195 24.5.3. Tubul contort distal 196 24.5.4. Tubul colector 196 25. Formarea urinii 197 25.1. Filtrarea glomerulară 197 25.2. Reabsorbția tubulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea ultrafiltrării glomerulare datorită vasoconstricției (reducerea presiunii efective de filtrare), creșterea reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
AT1. In ultimul timp s-au acumulat numeroase date noi privind metabolismul angiotensinelor și mecanismul lor de acțiune. Aldosteronul este un hormon clasic, din categoria steroizilor, fiind secretat de glandele corticosuprarenale sub controlul angiotensinei II. Aldosteronul acționează la nivelul tubilor uriniferi, unde stimulează reabsorbția sodiului la schimb cu potasiul. Secreția de aldosteron este reglată prin mecanisme de feedback negativ de către natremie și kaliemie. Excesul de aldosteron poate fi un factor important în mecanismul de producere al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat inițial ca un precursor peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
sunt celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente. Funcția lor este de a sintetiza renină, prin intermediul căreia se reglează presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra fluxului filtrării glomerulare. 24.5. Tubul urinifer Tubii renali sunt alcătuiți dintr-un singur strat de celule epiteliale, înconjurate de interstițiu și în direct contact cu capilarele peritubulare, derivate din arteriola eferentă. Tubul renal primește ultrafiltratul glomerular și îl procesează până la stadiul de urină finală. Tubul renal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt foarte vizibile. 24.5.2. Ansa Henle Ansa Henle este un aspect remarcabil al tubului urinifer, pe care se bazează funcția medularei renale în conservarea apei. In principiu ansa folosește la instalarea unui mediu salin hiperton în medulară, care permite recuperarea osmotică a apei din ductele colectoare (concentrarea urinii). Ansa Henle este alcătuită dintr-un braț
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
că fiecare substanță este transportată printr-un mecanism propriu. Unele substanțe sunt reabsorbite, altele secretate, unele atât reabsorbite cât și secretate. 25.2.1. Reabsorbția în tubul contort proximal Tubul contort proximal alcătuiește aproximativ 60% din lungimea totală a tubului urinifer. Acesta este responsabil pentru reabsorbția întregii cantități de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice. Când o substanță se secretă activ în urină, clearance-ul său plasmatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de cantități mari de bicarbonat, iar în cazul acidozei, celulele tubulare produc noi cantități de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate segmentele tubului urinifer (tubul proximal, ramul ascendent al ansei Henle, tubii colectori corticali). La nivelul tubilor colectori, el poate fi și secretat. Reabsorbția sa este un proces activ, dar nu se realizează în același mod ca și a altor ioni, ci este produsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
22. Rinichii 189 23. Vascularizația renală 190 23.1. Microvascularizația 190 24. Microanatomia nefronului 191 24.1. Corpusculul renal 192 24.2. Membrana filtrantă 192 24.3. Celulele și matricea mezangială 194 24.4.Aparatul juxtaglomerular 194 24.5. Tubul urinifer 195 24.5.1. Tubul contort proximal 195 24.5.2. Ansa Henle 195 24.5.3. Tubul contort distal 196 24.5.4. Tubul colector 196 25. Formarea urinii 197 25.1. Filtrarea glomerulară 197 25.2. Reabsorbția tubulară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
slab vasoconstrictor), care sub acțiunea unei enzime de conversie (din endoteliul vaselor pulmonare) se transformă în angiotensina II (octapeptid puternic vasoconstrictor), rapid inactivată de angiotensinaze. Angiotensina II scade eliminarea urinară de apă și sodiu prin: efect direct asupra epiteliului tubilor uriniferi, scăderea ultrafiltrării glomerulare datorită vasoconstricției (reducerea presiunii efective de filtrare), creșterea reabsorbției (prin scăderea presiunii în vasele peritubulare), creșterea reabsorbției de sodiu prin intermediul aldosteronului. Angiotensina II este un puternic vasoconstrictor, cu acțiune directă asupra miocitelor netede vasculare și indirectă, prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
AT1. In ultimul timp s-au acumulat numeroase date noi privind metabolismul angiotensinelor și mecanismul lor de acțiune. Aldosteronul este un hormon clasic, din categoria steroizilor, fiind secretat de glandele corticosuprarenale sub controlul angiotensinei II. Aldosteronul acționează la nivelul tubilor uriniferi, unde stimulează reabsorbția sodiului la schimb cu potasiul. Secreția de aldosteron este reglată prin mecanisme de feedback negativ de către natremie și kaliemie. Excesul de aldosteron poate fi un factor important în mecanismul de producere al hipertensiunii arteriale. Factorul atrial natriuretic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pozitive, cronotrop pozitive, bronhoconstrictoare. ET este un foarte puternic constrictor al mușchiului neted, dar induce și proliferarea acestui tip de celule. Efectele vasoconstrictoare ale endotelinului sunt dublate de natriureză, ca urmare a inhibiției transportului activ de sodiu la nivelul tubilor uriniferi. In felul acesta endotelinul pare să participe la reglarea presiunii arteriale pe cale dublă, vasculară și volemică. ET1 este compus din 21 de aminoacizi (2492 Da) și este sintetizat inițial ca un precursor peptidic lung, pre-pro-endotelin. ET1 final se formează din
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sunt celule musculare netede vasculare cu aspect epitelioid, localizate mai ales în arteriolele aferente. Funcția lor este de a sintetiza renină, prin intermediul căreia se reglează presiunea arterială, în cadrul sistemului renină-angiotensină, cu efecte ulterioare asupra fluxului filtrării glomerulare. 24.5. Tubul urinifer Tubii renali sunt alcătuiți dintr-un singur strat de celule epiteliale, înconjurate de interstițiu și în direct contact cu capilarele peritubulare, derivate din arteriola eferentă. Tubul renal primește ultrafiltratul glomerular și îl procesează până la stadiul de urină finală. Tubul renal
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
grad semnificativ de interdigitare, ceea ce crește suprafața membranei polului bazal disponibilă pentru pomparea moleculelor în afara celulei. Ca o consecință, limitele dintre celulele adiacente nu sunt foarte vizibile. 24.5.2. Ansa Henle Ansa Henle este un aspect remarcabil al tubului urinifer, pe care se bazează funcția medularei renale în conservarea apei. In principiu ansa folosește la instalarea unui mediu salin hiperton în medulară, care permite recuperarea osmotică a apei din ductele colectoare (concentrarea urinii). Ansa Henle este alcătuită dintr-un braț
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
că fiecare substanță este transportată printr-un mecanism propriu. Unele substanțe sunt reabsorbite, altele secretate, unele atât reabsorbite cât și secretate. 25.2.1. Reabsorbția în tubul contort proximal Tubul contort proximal alcătuiește aproximativ 60% din lungimea totală a tubului urinifer. Acesta este responsabil pentru reabsorbția întregii cantități de glucoză și aminoacizi, a celei mai mari părți din Na+, K+, Ca2+, Cl-, HCO3și apei și pentru secreția de diverși anioni și cationi organici. Procesul de reabsorbție implică: filtratul (toate fluidele și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
unui gradient înalt de concentrație, ceea le acordă o importanță deosebită în reglarea metabolismului acido-bazic. 25.3. Fenomene secretorii Secreția tubulară reprezintă transferul de material din capilarele peritubulare către lumenul tubular renal. Ea poate avea loc la toate nivelele tubului urinifer. Mecanismul principal prin care se realizează este transportul activ. De obicei, doar câteva substanțe sunt secretate, ele fiind prezente în plasmă în cantități foarte mari, sau sunt substanțe toxice. Când o substanță se secretă activ în urină, clearance-ul său plasmatic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de cantități mari de bicarbonat, iar în cazul acidozei, celulele tubulare produc noi cantități de bicarbonat și-l adaugă plasmei, astfel ridicând pH-ul la normal. Bicarbonatul se filtrează liber la nivelul corpusculilor și este reabsorbit în toate segmentele tubului urinifer (tubul proximal, ramul ascendent al ansei Henle, tubii colectori corticali). La nivelul tubilor colectori, el poate fi și secretat. Reabsorbția sa este un proces activ, dar nu se realizează în același mod ca și a altor ioni, ci este produsă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
cele mai multe cazuri interesează toate cele 3 straturi (endocardul, miocardul și pericardul) ale inimii. NARCOTICE: substanțe care micșorează sau chiar suprimă durerea, provocând o stare de somnolență sau de somn profund. NEFRITĂ: termen care desemnează inflamația rinichiului, dar și a tubului urinifer. NEGI: escrescențe mici, rotunde și noduroase care apar pe piele. NEVRALGIE: sindrom dureros, localizat pe traseul unui nerv, al cărui nume Îl poartă (de exemplu: nevralgie facială, intercostală, sciatică etc). NEVROZĂ: boală psihică ce apare datorită unor suprasolicitări, caracterizată prin
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
în IRC avansată și la pacienții dializați O definiție a ADPKD, cât mai completă dar sintetică, ar caracteriza această boală ca o afecțiune ereditară, multisistemică, caracterizată prin dezvoltarea progresivă și difuză de chiști renali multipli, bilaterali, în toate segmentele tubilor uriniferi, precum și prin asocierea variabilă cu alte anomalii extrarenale (cardiovasculare, digestive) în special chiști hepatici , manifestată de obicei la adult și evoluând frecvent spre IRC (5, 8). Această definiție impune câteva comentari Caracterul de boală multisistemică este validat de afectarea mai
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acestui proces nu sunt complet edificate. Progresele se produc însă rapid și ne permit să înțelegem mai bine etiopatogenia malformațiilor renale, precum și a unor boli renale dobândite, inclusiv cancerul. În terminologia acceptată în prezent, parenchimul renal este alcătuit din tubii uriniferi, care reprezintă totalitatea unităților morfo-funcționale ale rinichiului. Tubii uriniferi sunt situați într-o cantitate relativ redusă de stromă conjunctivo-vasculară, care este implicată, de asemenea, în funcționalitatea rinichiului. Un tub urinifer este format din două componente distincte, cu origine embriologică diferită
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
însă rapid și ne permit să înțelegem mai bine etiopatogenia malformațiilor renale, precum și a unor boli renale dobândite, inclusiv cancerul. În terminologia acceptată în prezent, parenchimul renal este alcătuit din tubii uriniferi, care reprezintă totalitatea unităților morfo-funcționale ale rinichiului. Tubii uriniferi sunt situați într-o cantitate relativ redusă de stromă conjunctivo-vasculară, care este implicată, de asemenea, în funcționalitatea rinichiului. Un tub urinifer este format din două componente distincte, cu origine embriologică diferită (vezi cap. Morfogeneză): nefronul, care realizează ultrafiltrarea sângelui și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
terminologia acceptată în prezent, parenchimul renal este alcătuit din tubii uriniferi, care reprezintă totalitatea unităților morfo-funcționale ale rinichiului. Tubii uriniferi sunt situați într-o cantitate relativ redusă de stromă conjunctivo-vasculară, care este implicată, de asemenea, în funcționalitatea rinichiului. Un tub urinifer este format din două componente distincte, cu origine embriologică diferită (vezi cap. Morfogeneză): nefronul, care realizează ultrafiltrarea sângelui și modificarea compoziției acestuia; tubul colector, care asigură absorbția apei și producerea urinei hipertone. Aceste componente realizează o histoarhitectonie caracteristică, organizată sub
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]