6,525 matches
-
foaie de hârtie pe care scria că avea la dispozițe douăzeci și patru de ore ca să ordone împușcarea lui Goering, a lui Goebbels și a întregii bande. Altminteri avea să fie vai de capul lui Hitler își chema aghiotanți și secretarii și urla: Cine a adus hârtia asta?" Eu asistam, invizibil, la această scenă și la furia lui inutilă, aflându-mă undeva într-un colț al biroului. A doua zi îl omoram pe Goebbels, de pildă. De acolo mă deplasam la Roma căci
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
se producea într-un ritm de melc. Difuzoarele ne luau urechile cu asalt, inculcîndu-ne o veselie de operetă, dar ce-i drept, e drept strigînd ele în locul fiecăruia dintre noi...Cum să-ți placă așa ceva? "Bardul" de la Bîrca, gesticulînd și urlînd exoftalmic, gîfîindu-și versurile în devans față de interpreți, strigîndu-și la intervale regulate omagiile de pe cartoanele colorate arborate spre uzul camerelor de luat vederi alb-negru și al "cîrmaciului iubit", îmi producea vertij. Nu mă știu să fi suportat mai mult de 5
1 Mai muncitoresc by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13891_a_15216]
-
o muzică lipicioasă", "muzica stricată în mine/ zumzăitoare îmi ciugulește din dinți", "la un moment dat/ nu mai poți suporta altă muzică/ sigur mai sunt podurile aeroporturile/ fabricile și alte construcții gigantice/ dar e o murdărie/ o murdărie", "cânt și urlu un sunet prin care ajung la o suprafață/ surdă ocrotitoare". Iată, muzica devenită, prin antifrază, un soi de anestezic, de calmant foarte relativ al urletului lăuntric... În ultimă instanță, "terorismul" din titlul volumului acoperă mai degrabă sensul obsesiei... terorizante pentru
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
zvârcolindu-se, bătându-se între ei, să câștige, să supraviețuiască celuilalt, răpindu-i până și aerul și tot ce l-ar mai fi făcut să reziste... Deși, gata înlănțuiți între ei, într-o unitate de nedesfăcut, legați unul de altul, urlând împreună într-un singur glas, ca și cum fiecare, și viitorul Ion unu și viitorul Ion doi, s-ar fi căznit de pe atunci să fie DOI, într-unul singur, mai mult și decât însăși natura putea să-și permită, căutând în alianța
Roman ratat - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13902_a_15227]
-
Mureș) * Este regretabil că nu controlați, luată de valul inspirației și de dragul imaginii poetice, efectul unor afirmații, înțelesul lor secund. Iată un singur exemplu: În ploaia lumii, câteva picături căzute din mine, se unesc cu altele (ale tale), reușind să urle nesfârșitului: Vino, vino, fericire" (Mari Lupoae, Galați)
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
franțuzești, parfumuri, maniere elegante, bijuterii... M-a luat valul și... copilul nicăieri. Undeva în zare îi văd bicicleta cea nouă, mult mai mare decît ar avea nevoie. Merge cu o viteză nemaipomenită, întoarce cu o singură mînă... Îngrozită, încep să urlu: "stop, oprește, pune amîndouă mîinile pe ghidon, îți iau bicicleta și o dau altui copil, nu mai venim în parc". În fine, tot tacîmul. Ochelarii de soare mi-au căzut pe jos și am mai văzut doar cum îi strivește
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
unii pe alții, amețiți de beri nenumărate sau de droguri. Imaginea este terifiantă, cu mult mai înfricoșătoare decît am intuit pe alee. Ies și ochii îmi cad pe Fîntîna lui George Cantacuzino. Tăcută și stingheră. Și iar fug după Luca, urlînd de-mi vărs bojocii, fluturînd geanta și amenințările pe deasupra capului. Îl ajung "la tunuri", acolo unde gărzile păzesc zi și noapte flacăra Eroului necunoscut. Este momentul cînd se schimbă garda. N-am mai văzut ceremonia de cîteva luni. Luca se
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
de astăzi că are perfect conservate instinctele poetului mistic ar putea surprinde pe mulți. Lucru care nu ne deranjează." (p. 75). Sau deplânge "limitele" unor creatori, opaci la revelație, "stupizi", ca Arghezi în versul "Vreau să te pipăi și să urlu: ŤEsteť". Limitele sunt însă ale criticului, nu ale autorilor analizați. Arta nu trăiește sub deviza Nihil sine Deo și deci nu trebuie să apelăm la aceasta pentru a o caracteriza. Stoarsă de mizeria umanului, de ticăloșia noastră, de viciile îngrozitoare
Nihil sine Deo? by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10371_a_11696]
-
o flecăreală fermecătoare, pe placul soacră-si, care-i spusese cândva prietenului: - Tari mult îm placi (cu accentul pe "i", bineînțeles!) când vorghiești di leacuri, dragu' lu' mami... Drăgălășeniile mincinos-verbale ar fi continuat, dacă fiu-meu, Jerome, nu ar fi urlat cu disperare din sufragerie: - Mami-mami, hai repede să-l vezi pe nenea Roman la televizor!... Aha!, m-am cutremurat simțind cum viermele geloziei îmi sfredelea inima cu un burghiu de 16 înroșit în focul Gheenei: așadar, doamna mea, Coryntinaaaa... Aha
Cartofi pai cu mujdei de usturoi by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10382_a_11707]
-
trompe fastuoase de fluturi-curtezani:/ le dizolva măruntaiele (iată SYNTHEZA)/ ei acceptau cu voluptate și umilință (ASCEZA)/ vedeam în el voința divină, învățătura revelată./ îi pândeam pe ceilalți: mi-era teamă de răutatea,/ de insectarele, de neștiința lor sacră./ aș fi urlat și blestemat, au plecat./ fiara coborî de pe plantă neobservată./ O cunoscusem: trăisem cea dintâi experiență adevărată./ am încercat să plâng, n-am izbutit./ voiam să mă sinucid, n-am făcut-o./ soarele se scufunda în calcarul translucid al dealului./ dealul
Nirvana by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10391_a_11716]
-
emisiunea sa preferată: "H-L - Confidențial" (15.07), moderată de Monica Stan. Tema emisiunii, sau genericul, este "Marina se mărită cu Peter Imre", eveniment extrem de important în istoria patriei și a relațiilor româno-maghiare, nu ? Dar și pentru prietenul Haralampy care urlă entuziasmat speriindu-ne pe toți și mai ales pe soacră-sa, care mângâie micul ecran fix în dreptul zâmbetului larg al lui Nicolae Guță: -Bravo! Uraaaaaaa! Da', schiuzmy, îmi șoptește: cine e Marina asta ? Adică "Marina-invitata", care tocmai zice: -,Peter e
Miroase groaznic a stereotipie by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10444_a_11769]
-
gândește și singur... Zi de Sfântul Ilie, toridă! Schwartzeneger, fiul prietenului, bâiguit de căldură, întreabă: -Tati, ghilotina aia nu e nenea Băsescu ? -Ce ghilotină, mă! Ești hăbăuc ? Stai, că te trezesc io, mintenaș! Și jap-jap!, două palme. Juniorul începe să urle, Claustrina să țipe, iar soacră-sa să regrete. Ce zi! Însă la telejurnale, se transmite un reportaj teve într-adevăr tulburător, care ne răscolește în minte și în inimă sentimentul unei iubiri de nație cam ofilită în ultima vreme, recunoaștem
Berbecuții și pierderea conștiinței by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10421_a_11746]
-
cuvinte, nu-i deranjează. Nu-i dă mâna să le fie antipatic, pentru că poate fi schimbat cât ai zice pește. Ei, aici e marea problemă: felul în care se fac numirile directorilor. Absolut pe bază de dosar politic. Deși se urlă pe toate drumurile că școala e apolitică, nu cunosc instituție mai politizată. Oamenii de încredere concurează ei cu ei înșiși, pentru posturi numai de ei știute, în zile și ore ținute secrete. Nu fiți așa uimit, lucrurile astea sunt arhicunoscute
Bacalaureatul se joacă în vestiare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10424_a_11749]
-
patriotismul și solidaritatea, o înțeleg și o aprob pe Mihaela Rădulescu, draga și simpatica prezentatoare a emisiunii ,Duminica în familie" (Antena 1) și participantă-spectatoare la emisiunea sus-menționată de pe TVR1, când a spus cu nedisimulată convingere și conștiență de sine: - "Aș urla, Doamne, ca o vacă, nu ca un om..." Moment urmat de niște aplauze înțelegător-afectuoase, câteva secunde de reculegere și de-o discretă alunecare spre-o zonă crepusculară... Ei, așa da!, ne-am luminat noi imediat cu înțelepciunea că, într-adevăr
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
luminat noi imediat cu înțelepciunea că, într-adevăr, văzând unele (nu prea puține!) emisiuni teve, Joienele noastre, oricât ar iubi ele televiziunea, ar fi în stare să abandoneze pășunea și tradiționalul lor muget și s-o apuce peste plaiurile carpato-danubiano-pontice... urlând revoltat-omenește. - Mai așteptăm provincia, sau...?, mă întreabă Haralampy. Însă, deși ne aflăm în plină epocă a mutațiilor lingvistico-genetice (v. soia socialist-ceaușistă, altoită acum genetic - pentru intrarea în UE?, că nu mă pricep...) și a clonărilor (v. oaia Dolly din patria
"Mari români": Coriolan Haralampy! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10464_a_11789]
-
cam înapoiată". Cu atît mai impresionante apar opiniile autoarei noastre cu cît jurnalul său nu pare, ca atîtea altele, destinat publicității, "căci, cu toate că nici prin gînd nu-mi trece să public așa ceva, vreau, cel puțin, recitind aceste pagini, să nu urlu de stupiditatea lor". Nici un artificiu, nici o intenție de înfrumusețare a eului n-o animă pe Jeni Acterian, caracterizată de-o "drăcească neîngăduință față de sine", postură ce alcătuiește un alibi al marii exigențe față de alții. în același timp această inconcesivitate acordă
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
austru" siberian ofilind trandafirii care, oricum, începuseră să aibă iz de mucegai. Publicitate! ...Iar în această vânzoleală cu imagini televizate din cele mai neașteptate unghiuri, un singur român nu-și pierde cumpătul - Dan Negru - care, uitând pentru câteva momente să urle (emisiunea "Ziua judecății", Antena 1, miercuri, 21 iunie), pronunță cu glas de om normal câteva cuvinte în limba chineză, dialect care, observă Haralampy, - Se pretează perfect vocii prezentatorului... Dar să (ne) revenim: este adevărat că nici el nu pricepe ce
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
avut invitat: Sonar, Barcelona, 10 Days Festival din Ghent și celebrul Montreux Jazz Festival din Elveția! Snuff Crew au sound clasic de Chicago House, un label propriu și renumele de a face niște evoluții live garantate să te facă să urli. Cu apariții la cluburi de prim rang din lumea întreagă, precum Womb din Tokyo sau Panoramabar Berlin, duo-ul german promite un show foarte acid! The Model ain’ț for chillin’ - oricine a avut ocazia să-l prindă la un
Tru Noiz in Iasi, 14 mai [Corola-blog/BlogPost/94722_a_96014]
-
Cristian Liviu Burada POVESTE CU AVIATOR Tânăra văduvă m-a luat în brațe urlând Și m-a sărutat apăsat pe gură El era mort de ieri după amiază Alături în coșciugul închis erau câteva bucăți Din trupul aviatorului Bucăți adunate grijuliu de pe câmpul Unde se prăbușise avionul Deasupra coșciugului erau șapca aviatorului Și câteva
Poezie by Cristian Liviu Burada () [Corola-journal/Imaginative/3601_a_4926]
-
etajul 10 din Romancierilor, Drumul Taberei. Se așază comod pe fotoliu și pornește televizorul. Nae se uită la meci, fumează și bea bere după bere. Rața sălbatică doarme pe cocoașa lui. Echipa favorită a lui Nae câștigă meciul detașat. Nae urlă de bucurie și se aruncă pe fereastră cu gândul să tragă o tură de zbor peste oraș. Rața se trezește exact când Nae era să se prăbușească. Ea fâlfâie disperat și energic din aripi și Nae zboară fericit peste oraș
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-journal/Imaginative/3835_a_5160]
-
cum zici tu” apoi aștept să ia în spinare pădurea de cruci uscate și să le care acasă în noaptea asta duduie focul în soba din odaia copilăriei și-i ține morții de cald *** pun cuvinte ca sarea peste răni urlu durerea toți mă privesc fără să mă audă ca după o bombă detonată între mine și ei *** rămân mereu nume goale să le umplem cu alte ființe le extragem cu ochii bine legați dintr-o pălărie de cer le modelăm
Poezii by Eliza Macadan () [Corola-journal/Imaginative/3916_a_5241]
-
a fost singura care a plâns după mine din toată alcătuirea ta dedată trădării și bombardamentului informațional de cea mai joasă speță. pe-aici prin orașul din care te-ai decupat cu atâta mârșăvie plouă de o lună iar câinii urlă noaptea chiar și atunci când n-o văd pe aici numa’ eu și fiul spițerului mai animăm localu’ lu’ grasu’ până către zori întrucât ceilalți s-au îmbrăcat în negru din cauza ta și-au lăsat bărbi și-o tot țin langa
Kemada by Paul Vinicius () [Corola-journal/Imaginative/4265_a_5590]
-
Tokaji, mânca rodii de cipreși. Zece bărbați au murit în duel pentru ea. De netăcere Tot mai rar trece Dunărea prin oraș tot mai des vorbesc pe stradă tot mai puțină lume aude. Vorbesc, poate că și țip, poate că urlu poate am înghițit un lup și niciun câine nu mă vede și nici eu nu mă mai aud. Mă-ntorc acasă tot vorbăind, mi se lungesc mâinile, picioarele și toate ale urechilor întortocheri așteptând să vină miezul nopții când mă
Poezie by Ileana Roman () [Corola-journal/Imaginative/4524_a_5849]
-
Radu Cange Vestea Miroase a timp putrezit, în această primăvară. Tone de poezie zac, urlându-și disperarea. Lemne de foc, spunea cineva... În piață, sicofanții fac giumbușlucuri: Mai iau câte un premiu literar, mai aruncă o sfidare. Patria este o cortină după care se petrec lucruri ciudate. Doar o cruciada a copiilor o mai poate
Poeme noi by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/4634_a_5959]
-
prin cap poate era de vină vremea urâtă de afară sau poate se gândea u la nevestele și copiii care îi așteptau cu drag acasă Dragostea în vreme de iarnă Când urgia iernii lovește în casele părăsite demult și câinii urlă în haită, ne strecurăm agili prin zăpadă. E vremea când ai sta în casă la căldura unui șemineu, ai arunca lemne în foc și ai mângâia trupul splendid al iubitei, dar urgia te cheamă afară, urgia vrea să stai bărbătește
Poezii () [Corola-journal/Imaginative/4781_a_6106]